Sunteți pe pagina 1din 4

TEORIA GENERALA A DREPTULUI

TEMA 2
ESEU STRUCTURAT

Eseu structurat
Dreptul este o tiin vie, el reglementnd relaii interumane. Reglementarea prin norme de drept pune n
lumin numeroase aspecte ale vieii sociale. n acest proces complex, persoanele intr n raporturi sociale, unele
dintre acestea materializndu-se n raporturi juridice. Din punct de vedere juridic, persoana fizic este un subiect
individual de drept civil.
Persoana juridic este un subiect de drept distinct de persoanele fizice care o compun i n consecin,
schimbrile intervenite n componena colectivului de oameni care o formeaz, nu afecteaz cu nimic existena i
calitatea de subiect de drept al persoanei juridice.
Persoanele juridice constituie marea majoritate a subiectelor colective de drept i frecvena lor ca subiecte de
drept este incomparabil mai mare dect frecvena ca subiecte de drept a celorlalte colective de drept .
Subiecte colective de drept
1.Statul ca subiect de drept, n mod direct i n nume propriu, ndeosebi n raporturile de drept internaional
public i n acelea de drept constituional. n raporturile civile el se manifest ca subiect de drept prin intermediul
Ministerului de Finane i prin organele sale financiare teritoriale;
2. Organele statului sunt subiecte de drept n raporturile juridice n cadrul atribuiilor stabilite de lege i pe
baza sarcinilor ce le au de ndeplinit. Organele de stat au drepturi i obligaii pe care le exercit n virtutea
sarcinilor ce rezult din actele normative ce sunt puse la baza activitii lor,
3. Persoana juridic - ca subiecte distincte, persoanele juridice au o organizare de sine stttoare, un
patrimoniu distinct de cel al membrilor ce le compun i urmresc scopuri care trebuie s fie n concordan cu
interesul general, bunele moravuri i ordine public.
Exista subiecte colective care nu au calitatea de persoane juridice: instante judecatoresti, unele asociatii.
Definirea notiunii de persoana juridica ca subiect colectiv de drept este controversata , considerandu-se ca nu
acopera realitatea, deoarece o persoana fizica care infiinteaza o societate cu raspundere limitata ca asociat unic
nu are nimic in comun cu colectivitatea, desi dobandeste statutul de persoana juridica.
Coninutul raportului juridic este format din drepturile i obligaiile subiecilor ntre care se desfoar o
relaie social. Drepturile i obligaiile sunt prevzute de norma juridic. O caracteristic definitorie a coninutului
raportului juridic o reprezint faptul c drepturile i obligaiile nu sunt rupte unele de altele, ele se suprapun i se
coordoneaz reciproc, mai mult, ceea ce poate pretinde subiectul activ este exact ceea ce constituie ndatorirea
subiectului pasiv.

Obiectul oricrui raport juridic este scopul materializat n lucrri sau aciuni. Atunci cnd prile n
cadrul raportului juridic civil au n vedere un anumit bun, acesta constituie obiectul derivat al respectivului raport
juridic.
Coninutul raportului juridic civil este format din totalitatea drepturilor subiective civile i a obligaiilor
civile corelative pe care le au prile (subiectele) raportului juridic civil. In cadrul coninutului diverselor
raporturi juridice civile pot exista att drepturi patrimoniale (reale sau de crean) ct i drepturi subiective civile
cu caracter personal nepatrimonial i evident, obligaiile corelative acestor categorii de drepturi subiective
civile.
Actul normativ reprezint un act juridic emis de ctre o autoritate public investit cu competene
normative, dup o anumit procedur i care cuprinde norme juridice general-obligatorii a cror aplicare poate fi
adus la ndeplinire i prin fora coercitiv a statului. Actul normativ previne nesigurana dreptului, incertitudinile
rezultate din schimbrile rapide ce au loc n societatea industrial modern .
Actele administrative individuale reprezinta actele juridice adoptate sau emise de organul competent al
autoritatii publice , in mod unilateral, pentru nasterea , modificarea sau stingerea drepturilor subiective ori
obligatiilor uneia sau mai multor persone dinainte determinate.
Actele administrative normative conin reglementri cu caracter general, impersonale, care produc
efecte erga omnes, n timp ce actele individuale produc efecte, de regul, fa de o persoan, sau uneori fa de
mai multe persoane, nominalizate expres n coninutul acestor acte.
Actul normativ confer certitudine n raport cu alte izvoare de drept, forma scris a acestuia i mijloacele
specifice de publicitate a coninutului actului fiind garanii n acest sens.
Actele individuale sunt cele care produc efecte numai catre un organ al administratiei publice sau un
particular.
Prin izvor de drept se nelege forma specific de exprimare a normelor juridice respectiv actul normativ n
care sunt cuprinse normele juridice. Cel mai important izvor de drept este Legea. Ea conine reguli cu caracter
obligatoriu, investite cu for juridic superioar tuturor celorlalte izvoare ale dreptului. Legea este adoptat de
ctre puterea legislativ care n sistemul nostru de drept este Parlamentul constituit i funcionnd n ara noastr
bicameral: Camera Deputailor i Senatul.
Actul normativ sau legea are n prezent cea mai mare importanta n sistemul izvoarelor de drept. Dupa ce a
nceput actiunea de codificare, legea a capatat o importanta deosebita. Prin legea ca izvor de drept nu vom
ntelege numai normele elaborate de organul reprezentativ - Parlamentul, ci orice reguli de drept cu caracter
obligatoriu cuprinse n diverse acte normative elaborate de organele statului abilitate sa elaboreze acte normative.

Totalitatea actelor normative alcatuiesc dreptul scris.


Actul normativ cuprinde norme generale obligatorii a caror aplicare poate fi realizata si prin intermediul fortei
de constrngere a statului. Principiul legalitatii implica subordonarea neconditionata a participantilor la raportul
juridic fata de dispozitiile normative, nsa pentru ca aceasta conformare sa poata deveni realitate, este necesar ca
destinatarii normelor sa-si cunoasca ntr-o maniera clara si neechivoca drepturile si obligatiile, ceea ce se poate
realiza doar cnd normele juridice sunt cuprinse n acte normative scrise.
La noi sistemul actelor normative este alcatuit din legi, decrete, hotarri, ordonante, regulamente si ordine,
precum si decizii ale organelor administratiei publice locale. Intre acestea, legile ocupa locul central, fiind
elaborate de puterea legislativa, care exprima vointa si interesele alegatorilor. Celelalte acte normative trebuie sa
se subordoneze legilor, fiind elaborate pe baza lor si n vederea executarii acestora.
PRINCIPIUL SUPREMATIEI LEGII - reflecta faptul ca ntre actele normative locul principal l ocupa legea.
Prin legi se reglementeaza masurile generale privind activitatea de stat, astfel ca toate celelalte acte normative
trebuie sa fie elaborate pe baza si n vederea executarii legilor.

Bibliografie:
Huma I.- Cunoasterea si interpretarea in drept: accente axiologice, Bucuresti, 2005
Popa N.- Teoria generala a dreptului, Bucuresti, All Beck, 2002
Craiocan I.- Tratat de teoria generala a dreptului, Bucuresti, Universul Jureidic, 2007
Popa C Teoria generala a dreptului, Bucuresti, Lumina Lex, 2001