Dinamica

grupurilor

Lucrari stiintifice n dezvoltare

Seriile lucrarilor sociale

Fundamentele grupurilor
si munca n interiorul
grupului

de Sandra McGuire

Lucrarile stiintifice n dezvoltare sunt resurse practice scrise de voluntarii VSO si de

colegii lor nationali. Scopul lucrarilor stiintifice este de a mpartasi informatia practica,
ncercata si testata care va fi folositoare pentru profesori, muncitori n devenire, cercetatori si
profesionisti din lumea ntreaga. Lucrarile Stiintifice sunt disponibile pentru toti cei interesati
la adresa de Internet: www.vso.org.uk. Toate lucrarile stiintifice pot fi ncarcate, copiate si
distribuite gratis, fiind o sursa de informatii recunoscuta.
Despre aceasta lucrare stiintifica
Aceasta lucrare stiintifica ofera o scurta imagine asupra proceselor care privesc grupul
(felurile n care grupurile se formeaza, se dezvolta si se schimba) si explica cum acest lucru
afecteaza grupul practic de cercetare, pe care lucratorii l ntreprind. Rolul lucratorului social
este diferit si se schimba pe parcursul proceselor din interiorul grupului. O ntelegere esentiala
a proceselor din interiorul grupului va permite muncitorilor sociali sa-si evalueze si sa-si
adapteze propriile metode, mai usoare, spre a dezvolta o apropiere mai eficace muncii n grup.
Tinerii lucratori sociali, antrenorii, educatorii, consilierii si oricine lucreaza cu grupuri de
oameni va gasi necesara muncii lor, o esentiala cunoastere a proceselor din cadrul grupului.
Confirmarea
Aceasta lucrare stiintifica este un scurt rezumat adaptat dupa Lectia 1 a Lucrarii sociale
n interiorul grupului, publicat de Asociatia Engleza a Lucrarilor Sociale si de Fundatia
Studiilor Deschise (1994). VSO si autoarea lucrarii le sunt recunoscatori pentru permisiunea
de a publica aceasta versiune sub numele de Lucrare Stiintifica.

Despre autor Sandra McGuire a lucrat ca si un membru VSO mpreuna cu VILTIS, o

organizatie nationala pentru parintii care au copii invalizi, n Klaipeda, Lituania, din 1997 pna n 1999. Sandra a publicat acest rezumat al unitatii sociale de cercetare BASW cu scopul
de a-i instrui si pe colegii lituanieni n domeniul protectiei sociale. Sandra este licentiata n
Sociologie si Studii Sociale Aplicate din Newcastle, Universitatea Tyne si mai are de altfel si
un certificat postuniversitar n psihologie. A lucrat n centre de protectie a rezidentilor si are
de asemenea o vasta experienta n munca cu grupurile sociale din Marea Britanie.

Cuprins:
Partea nti: ntelegerea muncii din interiorul grupului
Introducere
Diferite tipuri dr grup
Ce este un grup?
Diferite modalitati de ntelegere a grupurilor
Structura si cultura grupului
Partea a doua: A fi membrul unui grup
Importanta calitatii de membru a grupului
Activarea potrivita ntr-un grup
Elaborarea si reactionarea contributiilor ntr-un grup
Evaluarea experientelor grupului
Partea a treia: ntelegerea proceselor din cadrul grupului
Ce influenta au procesele din interiorul grupului asupra membrilor grupului?
Etapele formarii unui grup
Implicarile etapelor unui grup n munca grupului
Partea a patra: Principiile si rolul grupului
Cum sa-ti dezvolti propriul set de principii
Cum sa negociezi un set de principii cu un alt membru al grupului
Cum sa aplici practic principiile
Partea a cincea: Grupurile si munca grupului
Cum sa te alaturi unui grup
Fazele muncii n cadrul grupului
Demersuri la munca n grup
Partea a sasea: A lucra cu un grup
Procesele implicate n munca cu un grup
Calitatile implicate n lucrul cu grupul
Evaluarea muncii tale ntr-un grup

Partea nti ntelegerea muncii din interiorul grupului

De ce si cum se aduna oamenii n grupuri?
Impactul grupului asupra oamenilor poate fi enorm. Ceea ce se ntmpla n interiorul
grupurilor poate influenta puternic omul, n bine sau n rau. Acesta este unul dintre motivele
pentru care a lucra cu oamenii depinde de cele mai multe ori de munca n interiorul
grupurilor.
Aceasta Lucrare Stiintifica ofera un scurt rezumat despre procesele din cadrul grupului
(felurile n care grupurile se formeaza, se dezvolta si se schimba) si explica cum acest lucru
afecteaza munca grupului practic, pe care lucratorii sociali o ntreprind. Rolul lucratorului
social este diferit de-alungul proceselor din interiorul grupului. O ntelegere esentiala a
proceselor din cadrul unui grup va permite lucratorilor sociali sa-si evalueze si sa-si adapteze
metodele mai usoare spre a dezvolta o apropiere mai eficienta de munca grupului. Este de
asemenea important ca orice persoana care vrea sa lucreze cu grupuri sa dezvolte o cunostinta
despre procesele grupului astfel nct sa nu devina coplesita de experientele grupului.
Diferite tipuri de grupuri
Exista mai multe tipuri de grupuri printre care:
-echipe
-grupuri preocupate de petrecerea timpului liber
-grupuri de lucru, cercetare
-grupuri ndeletnicite cu distractia
-grupuri religioase
-grupuri de interes comun
-grupuri familiale
-societati
-grupuri ntre prieteni
-multimi
-grupuri educationale
-grupuri politice
Ce este un grup?
Grupurile sunt greu de definit. Dar un grup poate avea urmatoarele caracteristici:
1. Un numar minim de persoane (trei sau poate mai multe)
2. Oameni adunati mpreuna la un anumit moment spre a petrece timpul mpreuna.
3. Au un nivel minim de interactiune.
4. Au ceva n comun.
5. Reuniunea lor trece prin stadii identificate de dezvoltare.
6. Calitatea experientei grupului se afla deasupra tuturor experientelor fiecarei persoane n
parte.
Punctele 4, 5 si 6 sunt deseori disputate printre cercetatorii care studiaza grupurile. Unii
experti sugereaza ca un grup exista atunci cnd mai mult dect doi oameni se reunesc si se
definesc mpreuna ca formnd un grup. Din acest punct de vedere un grup este un grup
deoarece oamenii din grup spun ca formeaza un grup si ceilalti oameni i vad ca pe un grup.
Diferite metode de a ntelege grupurile
S-au efectuat multe cercetari despre grupuri, n toate specialitatile si acoperind toate aspectele
grupurilor, ca de exemplu:
-n sociologie cercetari despre multimi si grupuri neorganizate.

-n psihologie cercetari despre relatiile dintre personalitatea oamenilor si performantele lor

n grupuri.
-n psihologia sociala cercetari despre interactiunea dintre oameni n cadrul grupurilor si
despre puternicele efecte ale influentei grupului asupra membrilor grupului.
Aceasta cercetare a dat nastere la teorii importante:
- Teorii despre structura grupurilor: cultura grupurilor, rolul oamenilor n interiorul grupurilor,
conducerea, statutul si puterea.
Structura si cultura grupului
Toate grupurile au o structura, care poate sa fie schimbata de-a lungul timpului. Structura
grupului depinde de relatia membrilor ntre ei si de cum reuseste un grup sa supravietuiasca.
De exemplu, n interiorul grupului se pot forma sub-grupe, ce pot domina sau exclude alti
membri, pentru un timp, pna ce structura este schimbata din nou. De asemenea, fiecare
membru al grupului are un rol diferit de ndeplinit.
De asemenea, o cultura distinctiva a grupului se poate dezvolta. Cultura grupului consta n
ncrederile, valorile si asteptarile despre ce tip de grup este vorba, si n ceea ce ar trebui sa se
ntmple n interiorul grupului. Fiecare grup poate avea o cultura diferita si membrii aceluiasi
grup pot avea diferite credinte. Cultura grupului se poate schimba, la fel ca si structura sa.
Exista patru aspecte importante privind structura si cultura grupului:
1. Rolurile oamenilor n interiorul grupurilor. Urmatoarele ntrebari pot ajuta la identificarea
diferitelor roluri pe care omul le poate avea:
?? Cine vorbeste primul de cele mai multe ori?
?? Cine tace de obicei?
?? Cine are cea mai mare influenta?
?? Cine se opune de obicei?
?? Cine spune bancuri de obicei?
2. Diferite situatii ale unor oameni diferiti din interiorul grupului. Situatia reprezinta pozitia,
rangul sau importanta unei persoane n interiorul grupului. Unii oameni, ca de exemplu un
doctor, aduc o anumita situatie unui grup. Acest lucru este de obicei relatat de rangul
fiecarei persoane din interiorul grupului.
3. Sub-grupuri n interiorul grupurilor. Marea majoritate a grupurilor au si sub-grupuri. Subgrupurile pot fi formate din oameni care se plac unul pe altul, stau unul lnga altul, se
nteleg sau nu unul cu altul.
4. Cultura grupului De cele mai multe ori membrii grupului nu sunt constienti de existenta
ei. Cnd te gndesti la un grup este bine sa te gndesti la patru ntrebari:
?? Ce roluri tind oamenii sa aiba ntr-un grup (conducator, joker, tap ispasitor)?
?? Ce diferente de situatii exista (daca exista) ntre membrii unui grup?
?? Ce sub-grupuri exista ntr-un grup?
?? Ce aspecte ale culturii unui grup puteti identifica?

Partea a doua A face parte dintr-un grup

Noi toti apartinem cel putin unui grup. Multi dintre noi apartinem mai multor grupuri. Este
important sa ne gndim carui grup i apartinem, ca sa putem identifica diferitele tipuri de
grupuri existente.
Multi dintre noi au tot felul de experiente din diferitele grupuri la care apartinem. Avem si
experiente placute si neplacute. n marea majoritate a timpului nici macar nu ne gndim ca
facem parte dintr-un grup. Pentru a putea nvata despre grupuri, este important pentru noi sa
ne gndim la experientele personale, si sa fim n stare sa la descriem. Unele experiente avute
n interiorul grupului includ:
?? Experiente pozitive interesante, importante, influentiale, interactive, incluse,
senzationale.
?? Experiente negative plictisitoare, ignorante, exclusive, imposibilitatea de a vorbi,
anxietate, neatentie.
n multe experiente putem sa fim contradictorii (unele sunt bune, altele rele). Este important
sa identificam si sa ne aducem aminte de aceste experiente, astfel nct sa le putem folosi n
dezvoltarea iscusintei noastre.
Importanta apartenentei la un grup
Participarea noastra n cadrul unui grup este importanta n situatiile vietii de zi cu zi. Dealungul carierei lor profesionale, majoritatea oamenilor doresc sa faca parte dintr-un grup. De
aceea, noi toti avem nevoie sa ne simtim chiar bine n interiorul unui grup si sa mentinem
legatura cu grupul. Daca nu am apartine nici unui grup, viata noastra ar fi total diferita.
Participarea potrivita n cadrul grupului
De multe ori, grupurile au anumite standarde ce descriu care este participarea potrivita n
cadrul grupului. Exista, de altfel, si drepturi si responsabilitati legate de apartenenta la un
grup.
Cum sa-ti aduci contributia si cum sa reactionam la contributiile grupului
Cnd ti aduci contributia unui grup este important sa respecti si contributiile celorlalti
oameni. Scopul ar fi sa nici nu domini dar nici sa rami pasiv.
Putem sa aflam daca scopul nostru este acesta, raspunznd la trei ntrebari:
1. Simt eu ca ,contribui cu ceva n acest grup?
2. Simt eu ca respect celelalte contributii aduse de alte persoane n interiorul grupului?
3. Permit eu si altor persoane sa contribuie la acest grup?
Raspunznd la aceste ntrebari ne poate ajuta sa ne evaluam experientele ca un membru al
grupului. Pentru a fi un evaluator efectiv este necesar sa devii constient de ceea ce evaluezi.
Cum putem fi constienti de acest lucru?
Dezvoltarea propriei constiinte
Putem ncepe prin a vedea ct de inconstienti suntem de acest lucru gndindu-ne la o situatie
din cadrul grupului la care am participat, situatie n care am facut ceva, cu care ceilalti
membri nu au fost de acord.
Deci putem sa ne punem ntrebarile urmatoare:
1. Ce motiv am avut pentru a reactiona n felul n care am reactionat?
2. Cum ma simt n legatura cu ceea cea am facut?
3. Ce impact au actiunile mele asupra celorlalti membri ai grupului?
4. Ce cred eu ca au simtit ei n acel moment?

5. Ct de constient am fost n acea situatie de raspunsurile pe care le-as fi dat la celelalte

patru ntrebari de mai sus?
Putem avea unele motive pentru a actiona ntr-un anume fel dar sunt ntotdeauna aceste
motive reale sau originale? A admite ceea ce simtim poate sa fie foarte dificil. Poate sa fie
greu sa admiti slabiciunea, nesiguranta, vina, invidia sau lipsa de aparare. Sentimentele
noastre pot fi contradictorii sau confuze. Noi nsine s-ar putea sa nu fim n stare sa ntelegem
pe deplin de ce am facut ceea ce am facut.
Este de asemenea dificil sa ncercam sa ne punem pe noi nsine n situatia altei persoane,
sa ne imaginam cum a fost pentru ea.
Totusi este foarte important sa fim sinceri cu noi nsine si sa admitem care au fost
motivele noastre si de ce.
Pentru a dezvolta acest lucru este de folos sa va concentrati atentia asupra unui grup din
care faceti parte, de preferabil un grup cu care sa va ntlniti n viitorul apropiat. n timpul
ntlnirii ncercati sa fiti constienti de ceea ce faceti si de ceea ce simtiti. Dupa ntlnire scrieti
cum v-ati simtit si cum v-ati comportat. Aceasta poate sa fie o treaba destul de grea deoarece
noi suntem mai concentrati asupra faptelor care s-au petrecut.
Evaluarea experientelor din cadrul grupului
Pentru a ne ajuta sa ne evaluam experienttele din cadrul unui grup este util sa ne punem
cteva ntrebari n legatura cu ceea ce am facut si cum ne-am simtit:
1. De care sentimente si actiuni din cadrul grupului va simtiti mndru?
2. Ce ati dori sa schimbati la ceea ce sunteti dumneavoastra n acest grup?
3. Ce ati dori sa ramna neschimbat?
Marea majoritate a oamenilor care ncearca sa raspunda la aceste ntrebari sunt cam duri
cu ei nsisi: ncercati sa gnditi echilibrat! Nu fiti prea critici sau prea negativisti. Fitti realisti
n ceea ce priveste punctele forte sau punctele slabe ale dumneavoastra, din cadrul grupului.
Vorbind cu alte persoane va poate ajuta sa va formati o parere reala despre dumneavoastra.

Partea a treia ntelegerea proceselor din cadrul grupului

Proces nseamna progres sau dezvoltare fata de un anume rezultat. Procesele grupului
descriu cum tiparele interactiunii dintre membrii unui grup se schimba de-alungul timpului.
De exemplu, interactiunile din cadrul unui grup nou format sunt foarte diferite de cele dintrun grup bine stabilit. Cteodata n grupuri oamenii se lasa prinsi n cadrul unor procese. Se
pot simti depasiti de situatie si cred ca grupul este mai puternic dect un singur individ. Unii
experti considera ca experientele din cadrul unui grup sunt mai diferite dect cele pe care le
traieste fiecare individ n parte. Alti experti nu sunt de aceeasi parere si sustin ca grupul nu
poate nsemna mai mult dect suma partilor sale: evenimentele din cadrul grupului se nasc
numai din deciziile indivizilor n parte.
Ce influenta au procesele din cadrul grupului asupra membrilor grupului?
Psihologii sociali au explorat teoria ca grupurile sunt determinate de schimbarea
retelei de legaturi si de interactiuni dintre membrii grupurilor. Membrii grupului au un
efect foarte puternic unul asupra celuilalt.

Etape din viata unui grup

Exista trei modele importante care descriu diferite etape ale unui grup care se schimba pe
masura ce reteaua de legaturi si interactiuni se dezvolta.
1. Modelul nti: nceput, cuprins si ncheiere
Acest model consta din-nceput sau faza formala-cuprins sau faza ntemeiata-ncheiere sau
faza terminala. Fiecare dintre aceste faze este caracterizata de cteva actiuni si interactiuni din
interiorul grupului la un anumit moment. La nceput sau n faza formala este ceva obisnuit ca
membrii sa evite sa aiba de a face cu sarcina propriu-zisa, nelund cuvntul sau pur si simplu
neparticipnd la ea. Atunci ncep sa apara conflicte, caci membrii se cearta pentru pozitiile de
conducere. De obicei acest conflict este unul verbal dar de multe ori poate avea caracter de
amenintare sau chiar de atac corporal. n timpul cuprinsului sau fazei ntemeiate,
interactiunile ncep sa fie mai organizate si membrii participa la ele. Multe grupuri nu ajung
pna la aceasta faza. Daca un grup reuseste sa supravietuiasca celei de a doua faze, ajunge la a
treia faza, ncheierea sau faza terminala. n aceasta faza membrii grupului devin dependenti
unul de altul si doresc sa continue sa se ntlneasca chiar daca grupul s-a destramat, oficial.
2. Modelul al doilea: Formarea, izbucnirea, tipizarea si savrsirea
Fomarea: este o perioada de nesiguranta n cadrul grupului cnd membrii ncearca sa-si
gaseasca locul n acel grup.
Izbucnirea: este o perioada de conflict cnd membrii rezista influentei grupului si
ncearca sa testeze structura grupului.
Tipizarea: aceasta este o perioada n care angajamentul fata de grup este stabilit, si cteva
reguli explicite sau implicite sunt stabilite de asemenea.
Savrsirea: grupul savrseste actiunea care este programata sa fie dusa la bun sfrsit.
Starea emotionala a grupului este importanta n aceasta faza ca sa fie sigur ca grupul continua
cu angajamentul sau.
3. Modelul proceselor lui Ken Heap din cadrul grupului.
Pentru Ken Heap, cele mai importante trasaturi ale unui proces din cadrul grupului sunt:
?? interactiunea
?? identificarea reciproca

?? baza grupului sentimentul de noi (idea de grup)

Pentru ca o interactiune potrivita sa poata avea loc este nevoie de cteva trasaturi. Acestea
sunt:
?? probleme socio-psihologice similare
?? necesitatea unui ajutor similar
?? experienta stresului
?? limitarea timpului necesar pentru membrii grupului
Daca legatura de baza a grupului se dezvolta atunci grupul va avea resurse sigure care poate
sa-i fie folositoare, cum ar fi:
?? suport reciproc
?? control comun (reciproc)
?? recunoasterea (sentimentelor ascunse si a fortelor)
?? generalizarea (recunoasterea ca si alte persoane sunt n aceeasi pozitie)
?? puterea colectiva
?? integrarea solutiilor
Implicatiile etapelor din interiorul grupului n munca grupului
Multe lucruri care se petrec n interiorul grupurilor pot fi ntelese ca si procese ale
grupului. De exemplu, daca exista cumva un conflict ar putea parea ca grupul se destrama.
Oricum, cu ajutorul unor cunostinte despre procesele grupului si a unei bune ntelegeri se
poate observa ca un conflict este privit ca o etapa necesara de care grupul are nevoie pentru a
se dezvolta. Rolul executantului sau al facilitatorului este acela de a ajuta grupul sa treaca cu
bine de momentele conflictuale aparute.
De-alungul diferitelor etape ale proceselor grupului, rolul executantului este diferit. Este
foarte important ca, conducatorul grupului sa stie cnd sa se amestece sau sa stea deoparte.
Cunoasterea si ntelegerea proceselor din cadrul grupului l ajuta pe conducator sa faca vine
acest lucru. Conducatorii ajuta executantii sa nteleaga ca daca un lucru merge rau, asta nu
nseamna neaparat ca e vina lor. Pentru executanti exista dificultati si provocari de-alungul
oricarei faze (etape). Este important ca executantul sa poata identifica provocarile si sa stie
cum sa le raspunda.

Partea a patra Principiile si munca grupului

Exista doua modalitati de a privi principiile n contextul muncii n grup:
?? principiile tale personale si individuale, ca membru al unui grup
?? setul de principii, acceptat, al ntregului grup
Dezvoltarea propriului tau set de principii
Principiile noastre se bazeaza pe valorile noastre personale si profesionale. Nu exista o
acceptare general valabila. Este important sa fii clar n legatura cu principiile tale, deoarece
principiile ne ghideaza actiunile, faptele noastre.
Cteva declaratii care pot fi luate drept principii personale:
?? Ar trebui sa-mi respect propria valoare si valoarea celorlalti membri ca oameni.
?? Ar trebui sa actionez ntr-un mod care sa respecte drepturile mele si ale celorlalti.
?? Ar trebui sa muncesc pentru a ma face puternic att pe mine ct si pe ceilalti membri.
?? Ar trebui sa ma opun categoric cuvintelor si actiunilor aspre din anumite domenii legate
de rasism, sex, vrsta, disfunctionalitati si altele.
?? Ar trebui sa contribui la crearea si acceptarea unui mediu de lucru sigur.
?? Ar trebui sa declar dreptul membrilor grupului de a fi responsabili pentru ei nsisi si pentru
actiunile proprii.
?? Ar trebui sa evit actiuni sau cuvinte care ar putea cauza violenta, si orice alta forma de
atac la persoana.
?? Ar trebui sa furnizez sansa ca toti membrii sa-si poata exprima individualitatea.
?? Ar trebui sa pot garanta ca orice se ntmpla n interiorul grupului ramne confidential
grupului.
Negocierea unui set de principii cu alti membri ai grupului
A negocia cu alte persoane este, binenteles, mult mai dificil dect a decide singur propriul
tau set de principii. Multe persoane nu se simt n largul lor ntr-un grup, pna ce afla regulile
grupului. Chiar la nceput, grupurile petrec mult timp pentru stabilirea principiilor de lucru.
Iata cteva modalitati care ar putea ajuta grupul sa-si dezvolte propriul set de principii de
lucru:
1. Asigurati-va ca fiecare membru al grupului are spatiu suficient pentru a discuta principiile
muncii dintr-un grup, fara a se gndi macar pentru o clipa la treburile lor.
2. ncurajati membrii grupului sa-si sugereze propriile lor principii si discutati aceasta n
grup.
3. Asigurati-va ca fiecare persoana contribuie, nu doar persoana cea mai ncrezatoare sau
vorbareata. Toti membrii trebuie sa fie de acord cu principiile alese.
4. Scrieti principiile alese.
Punerea principiilor n actiune
Punerea acestor principii n actiune poate fi mult mai dificila dect crearea lor. Pot aparea
si conflicte. De exemplu, intentiile bune pot fi uitate, confidentialitatea n legatura cu
discutiile din cadrul grupului dispare usor n momentul n care vorbesti cu familia sau cu
prietenii. Cteodata, membrii grupului pot spune ceva care sa fie mpotriva principiilor tale
personale.
Fii pregatit gndeste-te la aceste probleme si la cum ai putea sa le rezolvi cnd acestea
apar.

Partea a cincea Grupurile si conducerea grupului

O data ce principiile grupului au fost stabilite, trebuie sa va gnditi la tipul grupului cu care
lucrati, n ce studiu se afla si la diferitele demersuri pe care ati putea sa le faceti, ca sa lucrati
cu acest grup. Dupa ce ati stabilit natura grupului si rolul dumneavoastra n interiorul
grupului, cinci puncte de vedere pot fi luate n considerare:
1. Este grupul deschis sau nchis? Aceasta nseamna: este grupul deschis, n orice moment,
pentru primirea de noi membri, sau nu? Experientele din cadrul unui grup nchis sunt
foarte diferite fata de experientele dintr-un grup deschis. Structura unui grup deschis
trebuie sa se adapteze tot timpul la primirea de noi membri sau la plecarea unor membri.
2. Este grupul deja bine format sau este un grup recent creat? A face parte dintr-un grup
recent format difera foarte mult de a face parte dintr-un grup deja bine format. Membrii
grupului care au fost acolo de la formarea grupului au luat parte la dezvoltarea grupului
trecnd prin toate etapele sale.
3. Ce fel de grup este? Un mod de a caracteriza grupurile este legat de problemele esentiale
ale membrilor sai (care este principalul motiv pentru care ei se afla n acest grup?). De
exemplu:
?? reuniunea scopul grupului este acela de a-si petrece timpul ntr-un mod ct mai placut
facnd ca fiecare membru sa se bucure de compania celorlalti membri.
?? grup bazat pe activitati recreative sau interes special de obicei membrii se bucura de o
activitate recreativa sau un anumit interes n compania celorlalti membri.
?? grup orientat spre rezolvarea problemelor grupuri care se ocupa de probleme personale
sau de tratarea unei probleme sau dificultati aparute.
?? grupuri pentru schimbarea mediului de lucru grupuri a caror grija principala este sa faca
unele schimbari n mediul lor.
?? grupuri preocupate de schimbare grupuri n care membrii sunt preocupati cu dezvoltarea
lor individuala prin intermediul grupului din care fac parte.
4. Ce tip de conducere exista n interiorul grupului? Este conducerea autoritara, democratica
sau nesupravegheata? O conducere autoritara este directa. O conducere democratica ajuta
membrii grupului sa participe la conducerea grupului. O conducere nesupravegheata nu
are nici o calitate (nsusire) semnificativa de conducere.
5. Care este rolul dumneavoastra n interiorul grupului? Aveti si unele responsabilitati
speciale n cadrul grupului, care reprezinta mult mai mult dect faptul de a fi un simplu
membru? Sunteti dumneavoastra, de exemplu, un conducator, un membru care usureaza
situatia grupului, un curier sau un coordonator?
Iata un tabel care reprezinta cele cinci idei, pe care le puteti folosi ca si lista de verificare:
Parteneriat
deschis / nchis
Maturitatea grupului nou / deja fomat
Tipul grupului
social / preocupat de timpul liber / interes special / orientat spre
rezolvarea problemelor / de schimbare a mediului / de schimbare proprie
Conducerea
autoritara / democratica / nesupravegheata
Responsabilitatea
membrilor grupului / altele
Fazele conducerii grupului
n munca cu grupurile exista diferite faze:
Faza de planificare. Fie ca faceti parte dintr-un grup bine format sau dintr-un grup recent
format, gnditi-va la procesele implicate n conducerea unui grup. Faceti asta nainte de a face

parte dintr-un grup. Daca rolul dumneavoastra este acela de a usura situatia dintr-un grup,
atunci este nevoie sa va planificati asta cu mare atentie.
Prima ntlnire. Felul n care se termina prima ntlnire va avea o influenta importanta asupra
dezvoltarii conducerii grupului. Daca faceti parte dintr-un grup bine stabilit, prima ntlnire la
care participati va stabili termenii pentru viitoarea dumneavoastra implicare.
Faza lucrului propriu-zis. Aceasta faza depinde de ce tip este grupul. n timpul acestei faze
grupurile lucreaza spre a-si atinge scopul, dar asta nu nseamna ca aceasta este o faza simpla,
directa.
Faza finala. Terminarea cu un grup sau plecarea dumneavoastra din cadrul unui grup este o
faza importanta. Trebuie sa fie planificata cu mare atentie.
Este foarte important sa fiti n stare sa va gnditi cu mare atentie la aceste faze mentionate
mai sus.
Abordarea conducerii unui grup
Oamenii abordeaza conducerea unui grup n moduri diferite. Abordarile pot fi mpartite n
doua subclase: abordare autoritara si abordare usoara.
Abordarile autoritare sunt bazate pe abordarile executantilor care, ntr-un anume fel, si asuma
unele responsabilitati.
Abordarile mai usoare sunt bazate pe ncurajarea membrilor grupului sa-si asume
responsabilitati n munca si n obtinerea rezultatelor ei.
Ambele abordari au la baza trei moduri de operare:
Abordarea autoritara
1. Abordarea prescrisa, prestabilita abordare care cauta sa ndrume oamenii, ntr-un anume
fel: As conduce o ora de relaxare. De acest lucru au ei nevoie.
2. O abordare informationala care ofera oamenilor informatii: As aranja sa vina un
purtator de cuvnt, care sa tina un discurs pentru aluzii sugestive imitnd o stagnare.
3. O abordare opusa care cauta sa atraga atentia asupra a ceva de care o persoana sau mai
multe persoane nu sunt constiente: n schimb eu as lua fiecare membru al grupului
separat si l-as pune sa-mi identifice un lucru pe care-l crede dificil. Ceilalti membri ai
grupului ar trebui sa-i ofere acelei persoane un raspuns concret care sa contribuie la
rezolvarea dificultatilor acelei persoane.
Abordari mai usoare.
1. O abordare catarhica care cauta eliberarea de emotii ascunse: Eu as ncuraja membrii
grupului sa vorbeasca despre ceea ce simt si sa-si exprime sentimentele.
2. O abordare catalitica care cauta sa fie n schimb orientata spre interior, promovnd
dezvoltarea proprie: As cere membrilor grupului sa joace un rol care i va ajuta, ntr-un
fel sau altul, sa nceapa sa se gndeasca la viata lor.
3. O abordare ncurajatoare care cauta sa ntareasca oamenii: As ncuraja membrii
grupului sa vorbeasca unii cu altii despre experientele lor astfel nct sa realizeze ca nu
sunt singuri.
Cnd luati n considerare conducerea unui grup, este important sa identificati fiecare
dintre aceste abordari si sa le aplicati n practica personala.

Partea a sasea Ce inseamna a lucra cu un grup

Natura muncii din cadrul grupului variaza n functie de tipul grupului si de felul n care va
implicati dumneavoastra n el. Trebuie sa stiti care sunt scopurile grupului si sa va gnditi
foarte clar la scopurile implicarii dumneavoastra n acest grup. Scopurile dumneavoastra pot fi
n felul acesta negociate cu membrii grupului.
Procesele care intervin n munca cu un grup
Exista patru procese ce intervin n munca cu un grup:
1. Realizarea contactului Aceasta faza implica realizarea contactului cu un grup, grija fata
de membrii grupului si stabilirea unui raport.
2. Negocierea unui rol (a unei pozitii) Membrii grupului ar trebui sa fie cei care sa
hotarasca rolul dumneavoastra n interiorul grupului. Rolul dumneavoastra trebuie sa fie
acceptat de toti membrii grupului.
3. Punerea n practica a rolului Acest lucru depinde de rolul pe care l-ati cstigat. De
exemplu, membrii unui grup pot sa negocieze si sa fie de acord ca rolul dumneavoastra sa
fie acela de a-i ajuta sa-si clarifice telurile, sa formuleze un plan de actiune, sa aplice
planul si sa evalueze rezultatul.
4. Despartirea de grup implicarea n cadrul unui grup poate dura o anumita perioada, sau
poate fi doar pe durata unei sarcini specifice sau a unei campanii. Despartirea sau
parasirea grupului trebuie sa fie facuta cu foarte multa grija, la fel cum ati procedat cu
primul contact cu grupul.
Aptitudini necesare n activitatea unui grup
Pentru a putea lucra cu un grup este nevoie de foarte multe talente. Talentele reprezinta
capacitatea de a face anumite lucruri. Cnd va gnditi la talentele de care aveti nevoie n
cadrul unui grup, gnditi-va la lucrurile pe care va fi nevoie sa le puteti face.
Exemple ce includ unele talente:
?? sa puteti stimula interactiunea ntre membrii grupului
?? folositi-va de conflict n mod constructiv
?? faceti tot posibilul ca acel conflict sa fie adresat (rezolvat)
?? faceti tot posibilul ca membrii grupului sa-si clarifice pozitia lor
?? evitati rolul persoanei care controleaza tot
?? faceti tot posibilul sa dezvoltati identitatea grupului
Evaluarea activitatii dumneavoastra n cadrul unui grup
Evaluarea reprezinta o parte importanta a tuturor oamenilor de activitate. ntreaga
activitate ar trebui sa fie evaluata nainte de a parasi grupul. Evaluarea ar trebui sa faca parte
din practica reflectiva proprie. O parte importanta a evaluarii ar trebui sa fie despre felul n
care grupul a privit implicarea dumneavoastra n cadrul grupului a fost folositoare sau nu?
Puneti-va urmatoarele ntrebari:
?? Am ajutat sau am mpiedicat dezvoltarea grupului?
?? Am avut un rol usor sau mai degraba un rol de conducere sau dominare?
?? Am ajutat la rezolvarea conflictelor sau le-am evitat?
?? Si-a clarificat grupul toate scopurile?
?? Si-a dezvoltat grupul planuri folositoare?
?? Si-a atins grupul toate scopurile?
?? Gasesc oare membrii grupului reuniunea lor cu grupul satisfacatoare?