Sunteți pe pagina 1din 52

A mbtrni sntos

Un domeniu de frontier
pentru psihologia sntii
Dr. Ioana Podina
Andrei Serban

Introducere
Vom vorbi despre
Ce este i ce presupune mbtrnirea?

Contrastul dintre mbtrnirea normal i mbtrnirea


sntoas i funcional
Intervenii de actualitate care promoveaz mbtrnirea
sntoas Ce putem face pentru a optimiza cognitiv o
persoan senescent (intervenie i prevenie n declinul
cognitiv)

Obiective - Partea I
(mbtrnirea tipica)

Imbatranirea din perspectiva:


evolutionista,biologica/genetica si psihosociala
Teoriile evolutioniste/biologice/genetice teorii
programate ale imbatranii i teorii prin cumularea
de erori
Teoriile psihosociale:
teorii developmentale (full life theories) i
teorii axate pe perioada adulta (mature
theories)

Ce este mbatranierea?

Senescenta - declin in performanta si fitness


odata cu inaintarea in varsta
Procesul prin care celulele isi pierd abilitatea
de a se divide, creste si functiona moarte

Imbatranirea tipica/normala

Imbatranire la nivel

Molecular erori, radicali liberi


Celule - apoptoza, senescenta
Organe - pierderea functiei
Organism - functie
Specie - longevitate

Teorii programate ale imbatranirii vs.


teorii ale acumularii erorilor
Teorii programate ale imbatranirii:
Imbatranirea ca rezultat al unei setari preprogramate
Teorii ale acumularii erorilor:
erori in celule si organisme care impiedica o
functionare normala a acestora
Tematica de interes:
Teorii care dateaza inca de acum 2000 de ani
Peste 300 de teorii

Teorii ale imbatranirii


Din prisma evolutionista (De ce?)
Selectia naturala duce la adaptare

Population speciation through


Natural Selection

Mutatie/Variatie

Mutatie benefica

Mai > fitness, trai indelungat

Selectia naturala eficienta inainte de


varsta reproducerii, scade odata cu
inaintarea in varsta
Cu inaintarea in varsta creste mortalitatea
extrinseca aleatorie selectia naturala
mai putin eficienta daca mortalitatea este
aleatorie (Hamilton, 1966)
Trasaturi dezadaptative se acumuleaza

Mecanisme prin care selectia naturala


tardiva poate duce la imbatranire
Acumularea de mutatii (Medawar, 1952)

Datorita selectie ineficiente , mai tarziu in viata, mutatii


deficitare se acumuleaza

Pleiotropie antagonista (Williams, 1957)

Mutatii care sunt favorizate initial, pot ulterior sa devina


detrimentale pentru supravietuire
Duce la evolutionary trade-offs intre reproducere si
longevitate
Ex.: estrogen> fertitilate ridicata sanse crescute de
cancer mamar

Disposable soma theory resurse metabolice


destinate pentru reproducere in loc de autoreparare

Paradigme biologice (Cum?)


Teoria senescentei programate
Un numar programat de diviziuni ale celulei
(hayflick limit)
Trecerea dinspre on off
Teoria telomerica: telomere secvente de ADN la
capatul cromozomului
Se scurteaza la fiecare diviziune
Cand telomerele sunt prea scurte, celula intra in
senescenta
In procesul normal de replicare ADN capatul final
al cromozomului nu e copiat exact o parte

Telomere scurte boli precum


ateroscleroza
Boli cardiovasculare
hepatita
Ciroza
- Telomere scurte longevitate
- Lungimea telomerelor de la parinti predictor al
longevitatii simplist- telomere mai mici- durata mai
mica a vietii
- 90% din celulele canceroase au telomeraza
proliferare la nesfarsit telomeraza impiedica scurtarea
telomerelor cresterea tumorii

Teoria endocrinologica a imbatranirii:


ceasul biologic actioneaza prin hormoni pentru a
controla procesul de imbatranire
hormonii importanti pentru crestere, metabolism,
inflamare,reglarea temperaturii,etc.
Mai putin eficienti cu inaintarea in varsta
menopauza - Mai putin estrogen, progesteron

Teoria imunologica:
Un declin programat in imunitatea
organismului, ceea ce creste vulnerabilitatea
la boala, imbatranire si moare
Ex. Celule T sau helper cells din limfocite
Cresterea bolilor la adulti
Cresterea bolilor autoimune la adulti

Wear and Tear Theory :


ani de erori acumulate, de lezare a celulelor,
tesuturilor, organelor le uzeaza
Mai mult un rezultat al imbatranirii, decat o
cauza

Rate of Living theory:


organismele cu metabolism bazal mai
accelerat tind sa traiasca mai putin (ex. pasari
vs. oameni)

- Rezultate inconsistente

Teoria radicalilor liberi:


Radicalii liberi duc la oprirea functionarii
celulelor/organismelor.

Ce este un radical liber?


O molecula cu un electron reactiv fara pereche

ia electroni de la molecule invecinate

stabila

cealalta molecula devine instabila

Free Radicals

As the free radical (green) attacks the membrane it


can release another type free radical (blue).

anti-oxidant
molecule

repaired
membrane
damaged
DNA

The anti-oxidant molecule destroys the damaging free radical. The


membrane repairs itself, but the DNA remains damaged, impairing the
cells function. In addition, the anti-oxidant molecule now has an
unpaired electron and thus becomes a new radical.

Free Radical Theory


Intrebare Are rost sa incercam sa eliminam toti
radicalii liberi din organism prin luarea de suplimente?
Nu
Vitamina E distruge radicalii liberi
Dar devine radical liber suplimente cu vitamina E
cresc riscul de cancer

!!! Aportul caloric redus intarzie semnele de


imbatraniere
Ex. cu 30% mai putine calorii

Teorii sociale/psihologice ale


imbatranirii

Teorii clasice
Modele ontogenetice dezvoltarea din forte interne,
stadiala, ireversibila
Modele sociogenice imbatranirea in contex social
roluri sociale variabile/varsta
a. Disengagement theory o retragere mutuala - intre
individ si societate/pe fond de schimbari de
personalitate
Vs.
b. Active theory satisfactie mai mare pe masura
implicarii in viata sociala, indiferent de varsta

Life course theory Elder (1998) impactul societatii si


istoriei asupra traseului dezvoltarii, longevitatii
Modele orientate pe scop mai putine resurse selectarea activitatilor in care sa se implice pentru o
performanta optimizata
Operatii post-formale cu varsta indivizii devin mai
complecsi din punct de vedere cognitiv, emotional.
Conscious Aging precursor pentru successful aging
dezvoltarea ca adult reflectata si acceptata - adaptarea
cu ideea de imbatranire

Imbatranirea la nivel cerebral


Micsorarea dimensiunilor si incetinirea functiilor

In medie creierul pierde aproximativ 5-10% din


volum 20 si 90 de ani
Pierderea ca urmare a < dendirite, lezarea tecii de
mielina sau moartea celulelor neuronale
Incetinirea functiilor cerebrale si ale sistemului nervos
central per se incepe la varsta adulta mijlocie si
afecteaza coordonarea si performanta intelectuala
Asociat cu < productie in anumiti neurotransmitatori
dopamina

Pierderi pe toate sectoarele cognitive mai ales


functionarea executiva (control executiv) - memoria de
lucru sau atentia distributiva
GOOD NEWS : buna functionare pentru memoria de lunga
durata
Functiile limbajului intacte
Capacitates de rezolva proble creste cu varsta
Capacitatea de a invata ramane

COMPENSARE:
Alocare de timp viteza de procesare e afectata
Minimize distractions minimizare distractori
Use it or lose it- antrenarea functionarii cognitive

The Adapting Brain


Neurogenesis: generarea de noi celule nervoase
Cresterea dendritelor
Reconectare pentru a compensa pierderi
Lateralizarea emisferica < mica pentru a imbunatati
functionarea cognitiva

Paradoxul emotional

Paradoxul emotional

De ce?

De ce?

De ce?

Mituri

Partea II Healthy/Active Aging


adaptarea la declinul cognitiv inerent i managementul reaciilor
emoionale.
mbtrnirea activ implic atingerea unui echilibru ntre pierderi i
ctiguri, de-a lungul procesului de mbtrnire (Baltes & Baltes,
1990).

Strategii pentru imbatranire activa?


preventie

Rowe and Kahn (1987, 1997), care a stimulat


cercetarea extensiv n domeniu, pune n
eviden trei mari domenii:

(1) evitarea bolii i a dizabilitii asociate,


(2) pstrarea unui nivel nalt de funcionare
cognitiv i fizic
(3) prelungirea implicrii active.

Sanatate emotionala

Compensare

Modelul Optimizrii Selective alturi de Compensare (SOC; Baltes & Baltes, 1990). -- selectarea domeniilor prioritare ale vieii, optimizare i compensare. Pe
fondul deteriorrii potenialului de adaptare, vrstnicii trebuie s i restricioneze
ariile de funcionare la cele mai relevante domenii ale vieii, alese n funcie de
valorile personale i experien.
- optimizarea se refer la mbogirea resurselor cognitive i personale cu
scopul atingerii obiectivelor relevante. n acest sens, studiile arat c vrstnicii nc
prezint suficient plasticitate cerebral pentru a beneficia de practicarea exerciiilor, cu
scopul nvrii i mbuntirii abilitilor cognitive, devenind, spre exemplu, foarte
performani n sarcini mnezice.
- compensarea - dezvoltarea de strategii (ex. strategii mnemonice) i folosirea
de instrumente tehnologice (ex. aparate auditive) cu scopul de a substitui pierderile
cognitive i fizice. n acest cadru, programele de antrenament cognitiv (cognitive training)
pot servi att optimizrii, ct i compensrii.
Cercetri empirice au artat c indivizii tind s foloseasc strategii SOC n mod natural,
pe msur ce mbtrnesc, i c strategiile de optimizare i compensare sunt asociate cu
satisfacia cu viaa, emoii pozitive i un nivel de singurtate emoional i social redus,
chiar i atunci cnd sunt controlate variabile importante ca vrsta, sntatea subiectiv
sau trsturile de personalitate

Interventii
Interveniile cognitive pentru vrstnici - dou arii majore:
antrenamentul cognitiv, care implic exersarea ghidat a unor
sarcini standard menite s mbunteasc (s dezvolte) sau s
ntrein funcii cognitive, ca i memoria.
reabilitarea cognitiv care se adreseaz unor deficite specifice
vieii cotidiene, mai degrab dect mbuntirii performanelor n
sarcini cognitive specifice.
Un program pentru antrenament cognitiv ce ar trebui sa
antreneze?
Cum v-ati imagina un astfel de program?
Dar un program de reabilitate cognitiva?

Limitari
tiinific - dei majoritatea acestor programe nu sunt testate
empiric, totui sunt distribuite pe pia (Buiza,Gonzlez, & Yanguas,
2008);
Utilizabilitii lor- foarte puine dintre aplicaiile existente sunt
adaptate nevoilor i abilitilor unor utilizatori vrstnici, ceea ce le
face obositoare i frustrante pentru acetia. Adiional, exist
numeroase produse usor accesibile on-line, fr nicio condiionare
de vrst, sugernd n mod eronat c acestea sunt adecvate pentru
orice segment de vrst (e.g. Happy Neuron; www.happyneuron.com sau Cognifit; www.cognifit.com).
Tehnologic - unele dintre programele existente pe pia exclud, ca
utilizatori, vrstnicii ale cror abiliti cognitive ncep s se
deterioreze fa de nivelul nregistrat la evaluarea iniial (pentru o
sintez, vezi Papp, Stephen, Walsh and Snyder, 2009). Altele sunt
limitate la compararea performanei utilizatorului cu cea a altor
utilizatori, fr a lua n considerare comparaiile cu evalurile iniiale.

Optim
Nivelul de dificultate - nivelul abilitilor adresate ale persoanei, mai ales
n cazul indivizilor vrstnici, care altfel ar putea s-l considere frustrant
(Yanguas, Buiza, & Gonzlez, 2009);

Frecvena i durata sesiunilor de antrenament cognitiv trebuie s


respecte anumii parametri. Sesiunile de antrenament prea scurte (ex., una
sau dou luni) nu sunt eficiente (Yanguas et al.,2006);

Este necesar ca antrenamentul cognitiv s fie construit n funcie de


nevoile i deficitele individuale ale utilizatorilor (ex., dac o persoan
are nevoie de asisten n ceea ce privete sarcinile legate de memoria de
lucru, atunci sesiunile viitoare ar trebui s pun accent pe aceast funcie
cognitiv).

adapta interfaa unui program (ex., un joc on-line) pentru utilizatori


vrstnici sau cel puin spre a specifica anumite restricii de vrst.
recomandri utile asupra modalitilor de optimizare a interfeei web pentru
aceast categorie de utilizatori (W3C Web Content Accessibility Guidelines,

HERMES (FP7) - testarea adaptiv


Combin antrenamentul cognitiv cu reabilitarea
cognitiv la vrstnici, devenind astfel unul dintre cele
mai comprehensive programe din acest domeniu, unul
dintre puinele care folosesc evaluarea computerizat,
adaptat particularitilor individului.

Totui, acest proiect este limitat de concentrarea sa


exclusiv asupra memoriei prospective i mbtrnirii
active.