CAIETE DE SARCINI

DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

DATE GENERALE
- Beneficiar: PRIMRIA COMUNEI BARZA VA
- Investiia: AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA BARZA VA, JUDEUL ARAD
- Proiectant: S.C. TOPOCONS SRL
DATE DE AMPLASAMENT
AMPLASAMENTUL
Comuna BARZA VA,, Judeul Arad
TOPOGRAFIA
Amplasamentul aparine Cmpiei de Vest, terenul este plan, fiind situat pe valea MUREULUI, cota terenului se
situeaz aproximativ intre cotele 99.00 -100.00 sistem local.
CLIMA SI FENOMENE SPECIFICE ZONEI
In zona BARZA VA se ntlnesc cele patru tipuri de climat si anume: mediteranean, continental montan si
continental de ses. Climatul oceanic si mediteranean se manifesta prin precipitaii abundente ctre sfritul
toamnei si inceputul iernii.
Regimul pluviometric se incadreaza in limitele normele, cu deficit de umiditate in sol, in special vara.
GEOLOGIA SI SEISMOLOGIA
Din punct de vedere geologic amplasamentul este aezat pe formaiunile depresiunii panonice, depresiune ce a
luat natere prin scufundarea lent a unui masiv hercinic, constituit din isturi cristaline. Peste cristalin, situat la
cea. 1000 m adncime, stau discordant i transgresiv formaii sedimentare ale panonianului i cuaternarului care
are o grosime de cea. 250 m i este alctuit din formaiuni lacustre i fluviatile, prezentnd o stratificaie tipic
formaiunilor din conurile de dejecie. Cuaternarul este constituit din pietriuri i bolovniuri n masa de nisipuri, cu
intercalaii de argile i prafuri argiloase.
Amplasamentul se situeaz n localitatea BARZAVA, iar alternana de strate permeabile, permit ascensiunea apei
subterane funcie de variaiile regimului precipitaiilor din zon.
Conform macrozonrii seismice, dup Normativ P100-92 - localitatea Arad se ncadreaz ntr-o zon seismic de
calcul notat cu "D" creia i corespund K=0,16; Tc=1,00.
Adncimea de nghe conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.
CAILE DE ACCES
Accesul in amplasament se va asigura de pe strzile existente ale localitii BARZAVA.
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE CONSTRUCII
PROGRAM PENTRU CONTROLUL CALITII LUCRRILOR DE CONSTRUCII - ALEI PIETONALE
PR. NR.: 06/2008
INVESTIIA: AMENAJARE PARC IN LOCALITATEA BARZAVA, JUDEUL ARAD
BENEFICIAR: PRIMRIA COMUNEI BARZAVA
in calitate de beneficiar-reprezentat: prin..........................................................................................................
in calitate de proiectant-reprezentat: prin ing. HORIA COSTAN

in calitate de executant-reprezentatprin...........................................................................................................
In conformitate cu Legea nr. 10/1995, H.G. nr. 261/94, H.G. 272/94, H.G. 273/94 si normativele in vigoare.
Stabilesc de comun acod prezentul program pentru controlul calitatii lucrarilor de construcii:
Nr.

Lucrri ce se controleaz se verifica sau se

Documentul scris care se

Cine

Nr. si

cit

recepioneaz calitativ si pentru care trebuie

intocmite documente scrise

incheie:
PV - pr. verbal
PVRC - pr.verbal de
recepie calitativa
PVT - pr.verbal de trasare
CRM -caiet evidenta pt.
recepia materialelor
2

ntocmete si
semneaz
l-Inspectia in
Construcii
B-beneficiar
E-executant
P-proiectant
3

data
actului
ncheiat

PV

BEP topometru

PV
2

BE
3

PV

BE

0
1
/. LA-PRELUARE AMPLASAMENT
1.1.
Predarea-primirea amplasamentului si a
bornelor de reper
1.2.
Trasarea pe teren a obiectului
0
1
//. EXECUIA IMBRACAMINTII
2.1.
Verificarea vizuala si nivelitica a pavajelor

BENEFICIAR:
PROIECTANT SEF PROIECT: ing. HORIA COSTAN
EXECUTANT:
NOTA:
1. Coloana 4 se completeaz la data incheierii actului prevzut in col.2.
2. Executantul va anuna in scris ceilali factori interesai pentru participare cu minim 10 zile inaintea datei la care
urmeaz a se face verificarea.
3. La recepia obiectului, un exemplar din prezentul program completat se va anexa la cartea construciei.
TRASAREA LUCRRILOR
Trasarea lucrrilor consta in stabilirea amplasamentului, in funcie de poziia reperelor de nivel. Reperele de nivel
se predau de ctre topometru.
In execuia lucrrilor trebuie sa se respecte cu strictee trasarea, orice modificare a amplasamentului putandu-se
realiza numai cu acceptul proiectantului.
PROTEJAREA LUCRRILOR EXECUTATE SI A MATERIALELOR DIN ANTIER
Livrarea, depozitarea si manipularea materialelor folosite se va face astfel incat sa se evite deteriorarea sau
distrugerea acestora.
LABORATOARELE CONSTRUCTORULUI SI TESTE CARE CAD IN SARCINA SA
Constructorul (ofertantul) trebuie sa realizeze teste cu privire la calitatea materialelor, a determinrii mrcii
betonului utilizat, inainte de punerea in opera,
Achiziionarea tuturor materialelor si utilajelor se va face numai daca acestea sunt certificate din punct de vedere
calitativ.
CURENIA PE ANTIER
Curenia si intretinerea mijloacelor de munca la locul de munca, degajarea locului de lucru de materiale si
mijloace de lucru si transportarea lor in afara locului de munca intra in sarcina executantului lucrrilor de

constructii-montaj si trebuie urmrite atent avnd in avnd in vedere consecinele economice de interes general si
anume:
economie de materiale, timp si manopera;
comoditate in execuie;
evitarea unor accidente de munca:
influenta asupra calitii lucrrilor;
urmrirea lesnicioasa a execuiei.
NORME GENERALE DE PROTECIA MUNCII
Pe tot timpul realizrii lucrrilor se vor respecta de ctre executant si beneficiar toate masurile de protecia muncii
care vor fi in vigoare la data execuiei.
Se atrage atenia in mod deosebit asupra urmtoarelor normative:
1. nr.152/1995 modificri si completri la Regulamentul de aplicare a Decretului 328/1966.
2. Ordinul nr.166 din mai 1995 al Ministrului Transporturilor privind aprobarea Instruciunilor de aplicare a H.G.R.
152/1995.
3. Ordinul nr. 15/1996 al Ministrului Transporturilor care modifica Instruciunile de aplicare a H.G.R. 152/1995.
4. nr.36/1996 - Stabilirea si sancionarea contraveniilor la normele privind exploatarea si meninerea in buna stare
a drumurilor rutiere.
5. Ordinul nr.355/1995 al Ministrului Muncii si Proteciei Sociale privind aprobarea Normelor specifice de securitate
a muncii pentru transporturi rutiere.
6. Ordinul nr.116/1995 al Ministrului Muncii si Proteciei Sociale privind aprobarea Normelor Specifice de Securitate
a muncii privind lucrri de zidrie, montaj elemente prefabricate etc.
7. Toate dispoziiile legale privind protecia muncii si sigurana circulaiei cuprinse in legi, decrete, HGR, standarde
etc.
8. Pe tot timpul execuiei lucrrilor se face semnalizarea adecvata normelor de lucru si a restriciilor, a locurilor
periculoase atat ziua cat si noaptea.
9. Se vor respecta ntocmai prevederile Decretului nr. 328/1966 privind circulaia pe drumurile publice, precum si a
tuturor modificrilor si completrilor ulterioare.
10. In exploatarea drumurilor, dupa terminarea lucrrilor de imbracaminte, se vor respecta de ctre organele care
administreaz drumul toate prevederile legale prevzute in decretul nr. 328/1966 si modificrile ulterioare ale
Ministrului Transporturilor. Se va prevedea semnalizarea rutiera (indicatoare de circulaie).
11.In conformitate cu legislaia in vigoare, instalarea indicatoarelor rutiere se face cu acordul organului care
rspunde de sigurana circulaiei (Primria Barzava, Politia).
12.De asemenea, felul si amplasarea marcajelor prevzute de STAS 1848/3-71 se va stabili de organele care
administreaz drumul cu acordul organelor de politie judeene.
13.Pe linia prevenirii incendiilor se va respecta Decretul nr. 290 din 1977, Norme generale de protecie impotriva
incendiilor la proiectare si realizarea construciilor si instalaiilor, Norme tehnice de proiectare si realizare a
construciilor privind protecia la aciunea focului 1118/83.
14.Se prevede respectarea normelor specifice de Protecia Muncii, articolele: VI - organizarea de antier;
IX - activitate pe timp friguros;
XI - executare transport;
XII - depozitarea materialelor; XIV - scule si dispozitive;
XVI - utilaje mecanice de ridicat; XXI - lucrri de terasamente;
X - incarcare si descrcare de materiale
XIII - electrosecuritate;
XVIII - utilaje si dispozitive de construcie
S.C. TOPOCONS SRL. arata ca masurile si indicaiile din proiect nu sunt limitative, executantul si beneficiarul
urmnd sa ia in completare orice masuri de protecia muncii si sigurana circulaiei pe care le vor considera ca
necesare si pe care le vor solicita autoritilor locale de specialitate.
Tinand seama de situaia concreta a lucrrilor (din timpul executrii sau exploatrii), executantul si beneficiarul
raman direct rspunztori de aplicarea acestor lucrri. naintea nceperii lucrrilor de terasamente, beneficiarul va
degaja terenul de orice sarcina, ndeosebi de acelea care pot produce accidente (reele electrice etc). La orice
instalaii intalnite in timpul execuiei se vor opri lucrrile si se va solicita prezenta deintorului de reea.

Pe tot timpul execuiei lucrrilor, constructorul se va ingriji ca sa nu mpiedice scurgerea naturala a apelor, evitnd
colectarea lor in depresiunile de pe platforme, ceea ce poate produce micri (lunecri) de terenuri.
MEMORIU TEHNIC
Prezenta documentaie tehnica in faza de Proiect Tehnic s-a intocmit la solicitarea Primrie Comunei
Barzava.
Ca indicator de dezvoltare urbana studiile releva ca spatiile verzi ar trebui sa acopere circa 30 la suta din
suprafaa intravilanului unui oras iar distribuiia acestora sa permit cetenilor sa aiba acces la ele in aproximativ
15 minute de mers pe jos. In acesta idee, Ministerul Mediului a iniiat (inca din toamna trecuta) un act normativ
(Ordonana de urgenaa nr. 114/2007 pcnruu modificarea si completarea Ordonanei de urgenaa a Guvernului nr..
195/2005 priviind protecia mediului) prin care instituia doua obligaii cheie pentru autoritile locale: sa nu schimbe
destinaia terenurilor amenajate ca spatii verzi si sa asigure creterea acestor suprafee verzi la 20 mp/locuitor,
pana in anul 2010 si la 26 mp/locuitor, pina in anul 2013.
Pentru a veni in sprijinul autoritilor pubiice de a atinge acest obiectiv, Ministerul Mediului a lansat
conform OUG 59 din 2007, aprobata prin Legea 343 din 2007 si a Ordinului 1166 din 2007 -Programul nationll de
mbuntire a calitaiii mediului prin realizarea de spatii verzi in localiti.
Avind in vedere prevederile Programului naional de mbuntire a calitii mediului prin realizarua de
spaii verzi n localiti, ce urmrete ca obiectivele generale de dezvottare i modernizaee a spaiilor verzi din
localiti s se ndeplineasa prin nfiinarea de noi parcuri, scuare i aliniamente plantate, precum i necesitile
populaiei la iniiativa si in administrarea Primriei.
Realizarea proiectului de investiii va asigura un impact pozitiv economic i social.
Prin crearea zonelor de recreere adresate n special tinerilor se ncearc meninerea in comunitate a fortei
demunca.
Prin amenajarea spaiilor verzi va spori gradul de confort al locuitorilor. De asemeni, sigurana copiilor va fi
asigurat prin crearea locurilor de joac dedicate cu echipamente care satisfac toate standardele europene n
vigoare.
innd cont de aceste elemente, necesitatea i oportunitatea investiiei devin majore.
La elaborarea documentaiei in faza Proiect Tehnic s-au avut in vedere si s-au utilizat datele culese de pe
teren.
Parcul amenajat urmeaz sa fie reamenajat ca loc de odihna si de joaca pentru copii.
Prin proiect se prevede amenajarea unui parc in localitatea Barzava, judeul Arad. Numrul de locuitori este
de 3100, astfel se realizeaz un spaiu verde amenajat de 5,56 mp/locuitor
Proiectarea, realizarea si funcionarea acestui obiectiv se vor face cu respectarea prevederilor: Ordinului
nr. 742/2004 emis de Ministerul Mediului si Gospodririi Apelor, ale Ordinului Ministrului Transporturilor,
Construciiilor si Turismului nr. 1430/2005 pentru aprobarea Nonnelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991
privind autorizarea executrii lucrrilor de construcii.
Lucrrile care se prevd a se realiza sunt urrmatoarele:
Amenajarea aleilor pietonale din dale prefabricate din beton de 6 cm grosime aezate pe o fundaie de balast de
20 cm prin intermediul unui strat de nisip pilonat de 3 cm. Aceasta structura rutiera se va incadra cu borduri de
10X30X100 aezate pe o fundataie de beton. Bordurile vor fi aezate la nivel. In sens transversal aleilor se vor
realiza cu panta de 2-2,5 % in vederea asigurrii scurgerii apelor meteorice ctre spatiile verzi.
Spatiile verzi se vor amenaja prin scarificare, mobilizare cu sapa, adaos de pamant vegetal unde este necesar si
insamantarea cu gazon. Se vor administra si ingrasaminte.
Pe ling arborescentul existent se vor complecta prin plantare toate golurile cu material arbustiv si arborescent
din flora autohton.
Crearea unor rondouri de flori intre aleeile primcipale ale parcului.

 Se va amenaja un spaiu de joaca pentru copii pe o suprafaa insumata de 20X 30 m pe care se vor amplasa
(TOBOGANE, leagne, cataratoare, tiroliana etc.) care sa respecte condiiile de utilizare a acestora in sigurana de
ctre copii respectnd normele europene de sigurana si exploatare a acestora.
De alungul aleilor se prevede montarea unor banci si a unor couri de gunoi
Se prevede realizarea unui spaiu dotat cu mese si scaune pentru vrstnici; Construciile propuse se incadreaza
in categoria de importanta D".
Fiind vorba despre o gradina publica (parc), toata activitatea de realizare a acestuia va trebui sa
urmreasc asigurarea indeplinirii funciunii specifice pentru odihna, agrement, recreaie, purificarea atmosferica,
educaie si instruire civica si estetica.
Astfel se dorete:
unificarea amenajrii peisagisiice din punct de vedere a imagini stabilirea i evidenierea funcional a diferitelor
zone, legarea lor;
creterea suprafeei de spaiu verde amenajat pe locuitor;
mrirea sigurantei n exploatare;
creerea unei atmosfere vii a spaiului verde;
diversificarea opiunilor de agrement n interiorul su;
Transformarea parcului n punct deatracie pentru turiti i localnic;; Plantare i gazonare
Tratarea libera, naturala a compoziiei care se reflecta in utilizarea de mase neregulate de arbori si
arbuti, de mrimi diferite si cu volumetrie variata o regsim si in parc. Alegerea speciilor de arbori si arbuti pentru
acest parc s-a fcut tinandu-se cont de vegetaia existenta si de cea inconjuratoare. Cadrul din jurul parcului
Suprafaa parcului va fi acoperita de gazon, arbori si arbust,, atat foioase cat si conifere, toate plantele folosite fiind
perene.
Ca si arbori avem specii de Betula pendula (mesteacn cu scarta alba), Pinus sylvestris (pin cu scoara
roie), Tilia tomentosa( tei cu flori parfumate), Aesculus hippocastanum, castan decorativ prin flori si fructe, Acer
platanoides, arar decorativ si toamna trziu prin colorit galben portoca.iu, Catalpa bignonioides, arbore decorativ
atat prin frunzele sale mari cat si prin fructele ca nite pastai lungi pe care le face, Prunus cerasifera nigra (prun
rou).
Arbutii folosii in amenajare au nflorire ealonat incepand de primvara devreme si pana in toamna.
Primele flori rosii-portocalii sunt ale gutuiului japonez (Chaenomeess japonica,, urmat ndeaproape de Forsithia cu
flori galbene, Deutzia cu flori de culoare roz, Spiraea sau cununita miresei, iasomie si hibiscus.
Subordonate ca mrime sunt plantele de inaltime mica sau trtoarele, majoritatea fund plante decorative
cu frunza verde tot timpul anului: pin pitic, ienupr, cotoneaster. Intercalarea mesteacnului cu pinul cat si a
prunului rou cu catalpa sunt elemente de interes in parc prin contrastele de textura, colorit si forme ale frunzelor si
scoarei pe care le au aceti arbori.
S-au gndit forme de aezare a arbutilor in trepte cat si combinaii de foioase cu conifere. Grupaje ce
conin forsitie ,gutui japonez.deutzie si ienupr ca si grupaje de hibiscus, spiraea.pin pitic si cotoneaster, ce sunt
amplasate atat la marginea peluzelor cat si In interiorul lor dau dinamica peisajului si asigura o nflorire ealonat
pe parcursul anului. Iasomia, planta parfumata ce ne incanta in lunile iunie-iulie este punctata acolo unde pasul
trectorului se oprete, in zonele de odihna.
Aranjamenee florale ce constau in combinaii de trandafiri de culori diferite le regsim in zona centrala a
parculu.. Aranjamentele se situeaz in peluzele de gazon acestea fiind la rndul lor delimitate de garduri vii din
Buxus (cimiir), planta mereu verde si care se preteaz bine la tuns astfel mentinanduse gardul viu la inaltimea
dorita .
DATE TEHNICE ALE INVESTIIEI
Suprafaa i situaia juridic a terenului ce urmeaz a fi ocupat de obiectivul de investiii
Terenul aferent spatiilor verzi este domeniu public si suprafaa ocupata de realizarea acestora este de aproximativ
17244 mp, identificat cu extras CF anexat.

Caracteristici geofizice ale terenului din amplasament

Din punct de vedere geologic amplasamentul este aezat pe formaiunile depresiunii panonice, depresiune ce a
luat natere prin scufundarea lent a unui masiv hercinic, constituit din isturi cristaline. Peste cristalin, situat la
cea. 1000 m adncime, stau discordant i transgresiv formaii sedimentare ale panonianului i cuaternarului care
are o grosime de cea. 250 m i este alctuit din formaiuni lacustre i fluviatile, prezentnd o stratificaie tipic
formaiunilor din conurile de dejecie. Cuaternarul este constituit din pietriuri i bolovniuri n masa de nisipuri, cu
intercalaii de argile i prafuri argiloase.
Amplasamentul se situeaz n localitatea BARZAVA, iar alternana de strate permeabile, permit ascensiunea apei
subterane funcie de variaiile regimului precipitaiilor din zon.
Conform macrozonrii seismice, dup Normativ P100-92 - localitatea Arad se ncadreaz ntr-o zon seismic de
calcul notat cu "D" creia i corespund K=0,16; Tc=1,00.
Adncimea de nghe conform STAS 6054/77 este de 0,80 m.
Caracteristicile fizico - mecanice terenului
Pe amplasament au fost executate sondaje deschise pe fiecrae strada, stratificatia in fiecare sondaj fiind
prezentata in studiul geotehnic intocmit de de ctre S.C. GEO COTOR" SRL
Carcateristicile fizico-mecanice ale stratelor sunt urmtoarele:
- umiditatea natural w = 21%-26%;
- indicele de plasticitate Ip = 16 % - 31%;
- indicele de consisten Ic = 1,08 - 1,35;
indicele porilor e = 0,66-0,77;
greutatea volumetric natural 7=19,5-19,7kN/m3;
gradul de umiditate Sr = 0,90.
Apa subteran nu a fost interceptat pn la adncimea de investigare dar nivelul apei freatice a fost
msurata in fntnile localnicilor in jurul adncimii de 3,50 - 4,00 m. Apa freeatica nu va afecta fundaiile drumului.
Caracteristicile principale ale construciilor
Parc
alei pietonale
gazon
rondouri de flori
plantat arbuti
gard viu

693.00 mp
15451.00 mp
500.00 mp
90.00 buc
1800.00 ml

Descrierea soluiilor tehnice

Amenajarea aleilor pietonale din dale prefabricate din beton de 6 cm grosime aezate pe o fundaie de
balast de 20 cm prin intermediul unui strat de nisip pilonat de 3 cm. Aceasta structura rutiera se va ncadra cu
borduri de 10X30X100 aezate pe o fundataie de beton. Bordurile vor fi aezate la nivel. In sens transversal aleilor
se vor realiza cu panta de 2-2,5 % in vederea asigurrii scurgerii apelor meteorice ctre spatiile verzi.
Aparatele care se vor monta pe spaiul de joaca pentru copii vor fi cu structura metalica/ lemn cu fundaie
de beton cu respectarea normelor europene.
Principalele utilaje de dotare a construciilor
Spaiu de joaca pentru copii
Bncue
Couri de gunoi
Instalaii aferente construciilor
Nu este cazul
Utiliti
Iluminat

BORDURI DE TROTUARE - PREFABRICATE PENTRU RIGOLE, ANURI SI CASIURI

Borduri de trotuare borduri de refugii

Bordurile de refugii si bordurile de trotuar vor fi realizate din beton conform prevederilor din STAS nr. 1139-87 a cror
dimensiuni trebuie sa corespunda datelor din tabelul 20.
Tabelul 20
Tipul
A
B

Mrimea
A2
B3

Limea 6+2
200
100

nlimea 4+5
300
170

Lungimea 1+5
1000;330
750; 500

I
P

I
P

300
600

300
300

600
400

Observaii
utilizat la trotuare
utilizare la drenarile spatiilor verzi incadramente
laterale, etc.
utilizate la intrri
carosabile

Caracteristicile mecanice pe care trebuie sa le indeplineasca bordurile sunt artate in tabelul 21.

Caracteristici mecanice
Rezistenta la rupere medie la incovoiere pentru tipurile A si B Kgf/cmp
Retistenta la rupere la incovoiere a unei singure epruvete de proba pentru
lungimile de 1000,750 si 500mm Kff/cmp
Rezistenta la uzura, mm max.
Rezistenta la inghet-dezghet

Tabelul 21.
Condiii de admisibilitate
40
30
1,3
la 20 cicluri inghet dezghe fara sa apar fisuri
sau stirbituri

Defectele admisibile pentru borduri sunt cele indicate in tabelul 22.

Denumirea defectului
Sgeata fetelor vzute, % max.
Deformri pe fetele vzute mai mari de 2mm
Devieri de la unghiul de 90, % max.
Crpaturi

Tabelul 22.
Condiii de admisibilitate
3
Nu se admit
Nu se admit la muchiile rotnjite, la leleialte se admit la 25% din proba
cu lungime de max.3mm si adncime de max.2mm.
Nu se admit.

Elemente prefabricate pentru amenajarea rigolelor, anurilor si casiurilor de taluz

La amenajarea rigolelor, anurilor si casiurilor de taluz din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevzute
in proiectul de execuie care pot fi cele indicate in STAS 10796/1-79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe antier din beton clasa Bc15 respectnd ntocmai elementele geometrice
date in detaliile de execuie si condiiile impuse in caietul de sarcini speciale.
In lipsa unor detalii ale proiectului de execuie amenajarea anurilor poate fi fcuta fie cu elemente prefabricate din
beton de un tip agregat de diriginte, fie din beton turnat pe loc a cror caracteristici trebuie precizate in caietul de sarcini
speciale.

CONTROLUL CALITII MATERIALELOR

Coninutul calitii materialelor
Materialele propuse de antreprenor sunt supuse incercarilor preliminare de informare si incercarilor de
reeta definitiva conform clauzelor tehnice comune a tuturor lucrrilor rutiere.
Incercrile preliminare de informare sunt executate pe eantioane de materiale provenind din fiecare
balastiera, cariera sau uzina propusa de antreprenor. Natura lor si fecventa cu care sunt efectuate sunt
artate in tabelul 23 completat cu dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Rezultatul acestor incercari va trebui sa fie conform specificaiilor prevzute in prezentul caiet de sarcini,
eventual completat prin dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Consistenta incercarilor de reeta si frecventa lor sunt stabilite pentru fiecare material in parte in tabelul 23
completat eventual de dispoziiile din caietul de sarcini speciale.
Nici o alta toleranta dect cele care sunt precizate in prezentul caiet de sarcini, completate eventual de
cele ale caietului de sarcini speciale nu va fi admisa.
Materialele care nu vor corespunde condiiilor impuse vor fi refuzate si puse in depozit in afara antierului
prin grija dirigintelui.
NCERCRI PRELIMINARE SI NAINTE DE UTILIZARE A MATERIALELOR
Tabel 23
Materialul

ncercri sau caracteristici

care se verifica

A GR E G A T E

CIMENT

Examinarea datelor din certificatul

de calitate
Constante de volum
Timpul de priza

Metode
conform
STAS
227/3-86
227/4-86

Rezistente mecanice la 2 (7) zile

Rezistente mecanice la 28 zile

227/6-86
227/6-86

Starea de conservare numai daca sa depit termenul de depozitare

sau au ntrziat factorii de alterare
Examinarea datelor din certificatul
de calitate
Parte levigabila

227/8-86

Frecventa incercarilor
incercarea de
ncercare nainte de
informare
utilizare
La fiecare lot
O determinare la fiecare lot
aprovizionat, da rnu mai puin de
100t pe o proba medie
O proba la la 100t sau la fiecare
siloz la care s-a depozitat lotul
aprovizionat

Doua determinri pe
siloz (sus si jos)

La fiecare lot aprovizionat

4606-80

O determinare pe lot
de100mc

Humus
Corpuri strine, argila in bucati,
argila adereni coninut de
carburani mica
Granulozitatea sorturilor

4606-80
4606-80

La schimbarea sursei

4606-80

Echivalentul de nisip

730-89

Rezistenta la uzura cu maina tip

Los Angeles

730-89

O proba la maxim 500mc pentru

fiecare sort si sursa
O determinare pentru fiecare
sursa
O determinare la maxim 500m
pentru fiecare lot si sursa

O determinare pe lot
delOOmc
O determinare pe lot
delOOmc
O determinare pe lot
de 50mc
-

PIATRA
BRUTAPT.
PEREURISI
ZIDARI DE
PIATRA

Examinarea datelor din certificatul

de calitate

Materialul
OTEL
BETON
MATERIAL
DRENANT

TUBURI PVC
SAU
P.E. PT.
DRENURI
BORDURI
DE
TROTUARE
DIN BETON

La fiecare lot aprovizionat

0 ncercare pe un lot
delOOmc

Rezistenta la compresiune a rocii pe

epruvete in stare uscata

6200/5-71

Rezistenta la inghet-dezghet

6200/15-83

O ncercare pe un lot
de 100mc

La fiecare lot aprovizionat

730-89

O ncercare pe un lot
delOOmc

Rezistenta la uzura cu maina

Deval

730-89

O ncercare pe un lot
de 100mc

Analiza chimica

790-89

BOLOVANI Examinarea abaterilor din certificatul

PENTRU de calitate
PEREERI SI
Rezistenta la sfrmare prin
ZIDARII
compresiune

APA

ncercri sau caracteristici

care se verifica
Examinarea datelor din certificatul
de calitate
Examinarea datelor din certificatul
de calitate
Echivalentul de nisip

Metode
conform
STAS
-

Pentru apa potabila nu este cazul.

Pentru apa care nu provine
din reeaua publica de apa
potabila o analiza pentru fiecare
sursa

Ori de cate ori se

schimba sursa sau
cand apar condiii de
poluare

Frecventa incercarilor
ncercarea de
ncercare inainte de
informare
utilizare
La fiecare cantitate aprovizionata
La fiecare lot aprovizionat

730-89

0 determinare pe lot
de100mc
0 determinare pe lot
delOOmc
-

Granulometrie

4606-80

0 determinare pentru fiecare

sursa
0 proba pentru fiecare sursa

Examinarea datelor din certificatul

de calitate
Suprafaa activa

La fiecare lot aprovizionat

Trei determinri pe fiecare lot

aprovizionat
La fiecare lot aprovizionat

ncercri obligatorii daca

cantitatea este mai mare de
500ml si pentru fiecare sursa
ncercri obligatorii daca
cantitatea este mai mare de
500ml si pentru fiecare sursa

0 incercare pe fiecare
lot de 500ml

Examinarea datelor din certificatul

de calitate
Dimensiuni

1139-87

Rezistenta la incovoiere

1139-87

0 incercare pe fiecare
lot de 500ml

MODUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR DE PICHETARE SI EXECUTIA SAPATURILOR

Pichetarea lucrrilor
Pichetarea lucrrilor consta in materializarea axei si limitele fundaiilor sau a amprizelor lucrrilor, in funcie de
natura acestora, legate de axul pichetat al drumului, precum si de implementarea unor repere de
nivelment in imediata apropiere a lucrrilor.
Pichetarea se face de ctre antreprenor pe baza planurilor de execuie, pe care le va respecta intocmai si se
aproba de ctre diriginte consemnandu-se in registrul de antier.
Execuia spaturilor
1.Spaturile pentru fundaii vor fi executate conform desenelor de execuie care vor fi vizate"Bun pentru execuie".
Ele vor fi duse pana la cota stabilita de diriginte in timpul execuiei lucrrilor.
2.Sapaturiie pentru anuri si rigole vor fi executate cu respectarea stricta a cotei, pantei si a profilului din planele
cu detalii de execuie (limea fundului, inaltimea si inclinarea taluzelor), precum si a amplasamentului acestora
fata de axul drumului sau de muchia taluzelor in cazul anurilor de garda.
3.Sapaturiie pentru drenuri si canalizri vor fi executate cu respectarea stricta a limii transeei, a inclinarii taluzelor,
a cotei si pantei precizate in planele de execuie.
4.SapaturiIe vor fi executate pe cat posibil pe uscat. Daca este cazul de epuismente acestea cad in sarcina
antreprenorului in limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
5.Pamantul rezultat din sapatura va fi evacuat si pus in depozitul stabilit de diriginte la o distanta, care nu va putea
depasi 1km dect in cazul unor prevederi in acest sens in caietul de prescripii speciale.
6.In cazul canalizrilor, daca este nevoie de sprijiniri, antreprenorul le va executa pentru a evita ebulmentele si a
asigura securitatea personalului realiznd susineri joantive sau cu interspatii, in funcie de natura
terenurilor, care insa nu pot depasi dublul limii medii a elementelor de susinere.
7.Pamantul pentru umplerea transeelor va fi curat de pietre a cror dimensiune depete 15cm.
Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxima a fiecrui strat elementar nu va depasi
dupa tasare 20cm. Densitatea uscata a rambleului va trebui sa ating 95% din densitatea optima uscata, Proctor
Normal.
COMPOZIIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
Compoziia si utilizarea mortarelor
1 .Mortarele vor avea urmtoarea compoziie si intrebuintare.
Mortar M50: Destinat zidriilor si pereurilor din piatra bruta sau bolovani avnd un dozaj de
30kg ciment la mc de nisip.
Mortar M100: Destinat tencuielilor de ciment sclivisit, rosturilor de zidarii de piatra sau
prefabricate umplerii rosturilor tuburilor de canalizare avnd un dozaj de 400kg ciment M30 sau Pa35
la mc de nisip.
Prepararea mortarelor de ciment
1.Pentru dozarea compoziiei mortarului, nisipul este msurat in ladite sau in roabe a cror capacitate prezint un
raport simplu cu numrul de saci de liant de folosit.
2.Mortarul este preparat manual, amestecul nisip si ciment se face la uscat, pe o suprafaa plana si orizontala din
scnduri sau panouri metalice pana la omogenizare perfecta. Se adaug atunci, in mod progresiv, cu o
stropitoare, mestecnd cu lopata, cantitatea de apa strict necesara. Amestecarea continua, pana cand
mortarul devine perfect omogen.
In toate cazurile mortarul trebuie sa fie foarte bine amestecat pentru ca, frmntat cu mana, sa formeze
un bulgare uor umezit ce nu curge intre degete. Pentru anumite folosine, ca mortare pentru protecii, pentru
matari, s.a., delegatul beneficiarului poate sa accepte si alte consistente.
3.Mortarul trebuie sa fie folosit imediat dupa prepararea lui. Orice mortar care se va usca va incepe sa faca priza
trebuie sa fie aruncat si nu va trebui niciodat amestecat cu mortarul proaspt.

Clasificarea si utilizarea betoanelor.

Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata in tabelul nr.24 in care sunt indicate rezistentele pe
care trebuie sa le ateste aceste betoane, precum si consumurile minime de ciment.
Tabelul 24
Clasa betonului

Marca betonului

BC3.5
BC5
BC7.5
BC10

B50
B75
B100
B150

BC15
BC20

B200
B250

Densitatea betonului

Beton de umplutura
Brton in fundaii masive
Beton in fundaii sau elevaii
Beton simplu in elevaii si beton slab
armat
Beton armat
Beton armat prefabricat

Rezistenta
caracteristica R b
K N/mm2
3,5
5
7,5
10,0
15,0
20,0

Cantitatea
minima de
ciment mc.
115
150
180
240
300
350

Compoziia betoanelor
1.Compoziia betoanelor este definita de proporia in volume a diverselor categorii de agregate uscate, greutatea
liantului pentru un metru cub de beton gata executat si volumul apei. Daca caietul de sarcini speciale
prevede proporiile agregatelor trebuie sa fie determinate in greutate.
Cantitile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea
acestuia de ctre antreprenor:
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa Bc7,5;
fie prin comparaii cu compoziii deja folosite, cu materiale identice, daca dirigintele accepta.
In aceste doua cazuri, antreprenorul trebuie sa prezinte dirigintelui pentru acceptare, intr-un termen de
minimum 15 zile inainte de data prevzuta pentru inceperea lucrrilor de betoane, studiul compoziiei si justificrile
necesare.
2.La stabilirea compoziiei betonului se va tine seama de prevederile "Normativului pentru executarea lucrrilor din
beton si beton armat C.140", lund in considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 24;
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 25;
cantitatea orientativa de apa de amestecare, conform tabelului 26;
rezistentele minime ale betonului ce trebuiesc asigurate, conform tabelului 28.
Tabelul 25
Nr. cit

Tipul de elemente de beton

1. Fundaii din beton simplu sau slab armat,
elemente masive
2. Idem sau fundaii de beton armat, tlpi, grinzi,
perei
3. Elemente sau monolitizari cu aglomerri de
armaturi sau dificulti de compactare cu seciuni
reduse

CLASA BETONULUI
Bc3,5

...
...

Bc7,5 Bc10
Bc25

Mijloc de
transport
basculante

Lucra bilitate
Notari
Tasare CM
L2
3+1

autoagitator

L3

8+2

autoagitator

L4

12+2

APA, l/m3 PENTRU LUCRABI

L2
L3
160
170
170
185

Tabelul 26
-ITATE
L4

200

3.Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane sunt artate in tabelul 27.
Tabelul 27
Agregat

Limite

02
1
A. PENTRU BETOANE DE CLASA <Bc7,5
0-31 max.
10
25
min.
2
18
0-40 max.
10
28
min.
2
16
0-70 max.
8
18
min.
1
6
B. PENTRU BETOANE DE CLASA Bc15
0-31 max.
8
22
min.
1
14
0-40 max.
8
20
min.
1
12
0-70 max.
8
18
mm.
1
6
C. PENTRU BETOANE DE CLASA >Bc20
0-31 max.
7
18
min.
1
10
0-40 max.
6
16
min.
1
8

% Treceri in masa prin site sau ciurul de:

3
7
16
25
31

40

71

42
32
38
28
32
13

60
50
52
42
45
22

80
70
74
64
16
38

70
50

100
95
90
82
77
57

100
95
84
68

100
95

37
27
33
23
32
13

55
45
47
37
45
22

76
66
69
59
61
38

70
50

100
95
88
80
77
57

100
95
84
68

100
95

32
22
28
18

50
40
42
32

72
62
64
54

100
95
86
78

100
95

.4.Tolerantele admisibile asupra compoziiei betonului sunt dupa cum urmeaz:

pentru fiecare sort de agregat
+3%
pentru ansamblul de agregate
+2%
pentru ciment
+2%
pentru apa totala
+5%
Prelevarea de agregate si controlul dozajelor de ciment si apa sunt efectuate de diriginte in momentul
betonarii.
5.Rezistentele minime la incercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din tabelul 28.
Tabelul 28
Vrsta
7 zile
28 zile

BC10
11,7
18

Rezistenta la compresiune N/mm2

Bc15
Bc20
15,3
18,8
23,5
29,6

Bc22,5
20,8
32,0

ACOPERIREA CU PAMANT VEGETAL

Pentru acoperirea suprafeelor ce urmeaz a fi nsmnate sau plantate se folosete pmnt vegetal ales
din pmnturile vegetale locale ceie mai propice vegetaiei.
Cnd acoperirea trebuie s fie aplicat pe un taluz, acesta este n prealabil tiat n trepte sau ntrit cu
caroiaje de . brazde, nuiele sau prefabricate etc, destinate a le fixa. Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu
pmnt vegetal.
Terenul vegetal trebuie s fie frmiat, curat cu grij de pietre, rdcini sau iarb i umectat nainte de
rspndire.
Dup rspndire, pmntul vegetal este tasat cu un mai plat sau cu un rulou uor.
Executarea lucrrilor de mbrcare cu pmnt vegetal este n principiu, suspendat pe timp de ploaie.

CAIET DE SARCINI PAVAJE CU PAVELE AUTOBLOCANTE

GENERALITI
Prevederile prezentului caiet de sarcini se refer la alctuirea, montaju,, recepia si ntreinerea pavajelor
executate cu pavele autoblocante.
STANDARDE DE REFERINA
Legea Nr. 10/1995 privind calitatea n constructl.
C 56 - 02 - Normativ pentru verificarea calitii i recepiei lucrrilor de construcie i instalaiii aferente;
"Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii" aprobat cu HGR Nr. 273/1994. Standard SR 40321:2001 - "Lucrri de drumuri. Terminologies
Standard SR 662:2002 - "Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Condiii tehnice de calitate."
Standard SR 7348:2001 - "Lucrri de drumuri. Echivalarea vehiculelor pentru determinarea capacitii de
circulaie." Standard SR EN 13055-1:2003 - "Agregate uoare. Partea 1: Agregate uoare pentru betoane, mortare
i paste de ciment."
Standard SR EN 13249:2001 - "Geotextile i produse inrudite. Caracteristici impuse pentru utilizarea la construcia
de drumuri i alte zone de circulaie (cu execptia cilor ferate i a straturilor de uzura"
Standard SR EN 13285:2004 - "Amestecuri de agregate nelegate. Specifice"" Standard STAS 10473/1-87 - "Lucrri
de drumuri. Stri de agregate naturale sau pmnturi stabilizate cu ciment."
Standard STAS 10796/2-79 - "Lucrri de drumuri. Constructi anexe pentru colectarea i evacuarea apelor, rigole,
anuri i casiuri. Prescripii de proiectare i execuie."
CARACTERISTICI
Se vor folosi pavele autoblocante de 6 cm grosime, din beton colorat in masa realizate din beton. Pavajul
cuprinde urmtoarele componente:
Infrastructura
Suprafaa finisat a infrastructure
Stratul de poz din nisip;
mbrcmintea din pavele;
Terenul natural este cel care se gsete la fata locului sub lucrrile de pavaj, teren care va fi studiat n
mod special i definit prin caracteristicile sale geotehnice.
SISTEMUL DE PAVAJ FLEXIBIL
Sistemul de pavaj flexibil presupune pavele aezate liber, pe un pat de nisip cu rosturi de tip elastic,
nguste, umplute cu nisip.
Elementele principale ale sistemului de pavaj flexibil sunt:
1. Infrastructura - cuprinde straturi de materiale aezate pe terenul de fundare, dimensionate n strict
corelare cu caracteristicile geotehnice de fundare i ncrcrile de proiectare funcie de destinaia de folosina a
lucrrii.
Rol principal: drenarea apelor de suprafaa i asigurarea rezistententei fundaiei pavajului.
2. Suprafaa finisat a infrastructurii - reprezint nivelul topografic al infrastructurii , de pozare a pavelelor,
fr modificri dimensionale ulterioare n ceea ce privete nivelul sau panta proiectata . Poate fi acoperita cu un
strat de membrane geotextile, avnd rol de:
- difuzie a aciunii de drenaj a apelor superficiale -protecie a nisipului de poz
- omogenizarea suprafeei de finisare i aezare uniform a pavelelor
Folosirea materialului geotextil este recomandat n special:
sub patul de criblura, atunci cnd stratul de pietri de dedesubt are multe spaii goale (volum ridicat de aer);
sub stratul de protecie mpotriva ngheului- n cazul unei fundaii instabile, pentru a preveni splarea pietriului n
timp i apariia pmntului la suprafaa.

3. Stratul de poz din nisip

Stratul de poz trebuie sa fie format din nisip de ru sau de concasaj provenit din materiale aluvionale sau
din materiale de carier avnd rezistenta mecanica superioara.
Nu trebuie s conin ml, argil sau resturi de concasare mai mult de 3% din greutate.
4. Imbrcmintea pavajului
Straturi:
Pavele de grosime 60 mm
Strat de poz din nisip cu granulometrie 2/5mm pn la max 2/7 mm - grosime 3-5 cm
Suprafaa de finisaj a infrastructurii poate fi acoperit cu material geotextil, dup caz.
Amestecuri cimentate sau betoane slabe - grosime 5-10 cm ;
Amestecuri granulare din materiale nelegate cu granulometrie continua 0/35mm pn la 0/70mm (de
ex. strat de piatra sparta sau balast cu granulometria specificata) - grosime cea 30-40 cm;
Pentru obinerea rezistentei dorite a lucrrii, in condiiile unui sol cu proprieti geotehnice bune, este
necesar execuia unei bune compactari/tasri a stratului de amestecuri granulare (pietri) al infrastructurii.
Pentru evitarea eventualelor migrri ctre suprafaa a pmntului din stratul de baza, cauzate de inghet,
stratul de pietri permeabil la apa trebuie sa ajung pna la adncimea minim de inghe pentru zona respectiva.
Patul de poz pentru pavaj trebuie s ntrerup capilaritatea. Patul de poz pentru pavele i nisipul pentru
rosturi nu trebuie s conin impuriti i var (calcar), respectiv s conin doar o cantitate redusa de var (calcar)
pentru a evita apariia urmelor de dezagregare/efluorescente. Drept pat pentru pavaj (amestecurile granulare
pentru infrastructura) este recomandata in special criblura far calcar, din bazalt i rocile cu cuart, cu o gradare a
granulatiei de 2/5 mm pn la 2/7 mm i o depire a granulatiei de maximum 8 mm.
Nisipul pentru rosturile inguste (3-5 mm) va fi obligatoriu nisip de concasare cu granulatia de 0/2 mm,
respectiv 0/3 mm, din bazalt sau din roc cu cuar. Pentru a permite scurgerea apei acumulate in cursul unei ploi
de var, (de ex 15 l/m2) se recomand o deschidere a rosturilor de 1,0 -1,5 mm, iar ca material pentru rost - criblura
(nisip de filtru). Nisipul de rosturi prezint la nceput o mare permeabilitate, dar ulterior are tendin de colmatare.
Pentru o mai bun scurgere a apei de ploaie, pentru suprafee de pavaj de tip ecologic, cu guri, se pot
folosi crmizile cu goluri, dispuse ca niele pentru gazon. Dar i in acest caz trebuie asigurata capacitatea de
scurgere utiliznd un amestec de 50% criblur i 50% substrat cu semine de iarba. Este deosebit de important ca
i fundaia s poat prelua apa de scurgere i trebuie s aib rolul de element intermediar de acumulare, in special
in cazul solurilor legate de stratul de susinere. Totui, in cazul suprafeelor mari, trebuie realizat in plus i un canal
de drenaj pentru apa de ploaie. Panta de drenaj a apelor pluviale se recomand a fi de min. 1 %.
EXECUIA SISTEMULUI DE PAVAJ FLEXIBIL
1. Execuia infrastructurii
decopertare
aternere strat amestecuri granulare / amestecuri cimentate
pregtire suprafaa infrastructurii (eventual membrana
geotextil) (operaiile vor include mprastiere, nivelare,
compactare etc)
Compactarea se execut pe straturi, cu atingerea gradului de compactare, conform
specificaiilor din proiectul de specialitate.
ATENIE: Pantele suprafeelor vor fi pregtite i executate la momentul execuiei
infrastructurii! Suprafaa finisat a infrastructurii va reprezenta cota final pe care va fi aternut
stratul de poz ce va avea grosime constant pe toat suprafaa de pavat. Suprafaa finisata a
infrastructurii este nivelul reprezentativ ce determina cotele finale i pantele pavajului.
Suprafaa de finisaj a infrastructurii trebuie s aib panta corespunztoare drenarii i
canalizrii apelor pluviale pentru zona respectiva. Panta suprafeei se dimensioneaz prin
proiect.
ATENIE: La etapa realizrii suprafeei de finisaj a infrastructurii trebuie s se verifice pozarea
i ncastrarea corespunztoare a tuturor elementelor accesorii ale lucrrilor de pavaj (bordurile
de oprire i delimitare; ramele cminelor de vizitare, capace sau alte elemente de instalaiii i
utiliti n general rigole sau canale pentru evacuarea apelor de suprafaa etc).
Elementele accesorii vor trebui s fie bine fixate i protejate printr-o compactare
corespunztoare sau nglobate n beton turnat la fata locului i poziionate la cote definitive.

2. Execuia stratului de poz a pavelelor

2.1. Aternerea stratului de poz
Materialul pentru pavaj, (nisip,criblura cu granulatie de 2/5 mm - 2/7 mm) se va aterne uniform, cu o
grosime de circa 3- 5 mm i se va nivela.
2.2
Aplicarea de abloane de ghidare
Cu ajutorul abloanelor de ghidare, din metal sau din lemn, se realizeaz panta de 1% - 2% i se aeaz
la 5-10 mm deasupra nlimii de cota, pentru a preveni eventuale blocaje.
2.3
Nivelarea patului pentru pavaj
Se complecteaza nisipul/criblura in locurile in care lipsete i se niveleaz surplusurile cu dreptarul. Apoi
se indeprteaza abloanele de ghidare, i in anurile rmase se complecteaza cu criblura. Pe patul
pentru pavaj gata nivelat nu se mai calea. 2.4. Crearea de borduri, drept abloane de ghidare
n cazul suprafeelor inguste sau in cazul drumurilor, bordura poate servi drept abloane
de ghidare. Atunci trebuie s se ia in considerare necesitatea poziionrii acestei bordurii
la circa 1cm adncime fata de cota pavajului.
Stratul de poz trebuie s aib o grosime cuprins ntre 3 - 5 cm. Se recomand o grosime de
5 cm a stratului de poz in special la infrastructuri deosebit de rigide (de exemplu pe
amestecuri cimentate sau betonate, de regula in variantele ce includ trafic auto uor.
n cazul proiectrii unor infrastructuri sau plci impermeabile, stratul de poz va fi
proiectat obligatoriu cu posibilitate de drenaj far modificri ale caracteristicilor
granulomere ale nisipului, (folosirea de agregate cu duritate ridicata, amestecuri cu
adaosuri etc) ATENIE : Definitivarea stratului de poz nu se va executa la temperaturi
sub 0C!
Execuia stratului de pavele
3.1.
Dispunerea pavelelor.
La punerea in opera crmizile pentru pavaj trebuie alese intotdeauna din mai muli paleti. Dispunerea se
incepe, dup posibiliti cu zona dreapt sau cu unghiul drept. Dupa primele 4-5 iruri, se continu lucrarea numai
de la suprafeele deja executate (de la cap). Se va respecta o grosime a rosturilor de cel puin 3-5 mm pentru a
putea compensa tolerante dimensionale ale pavelelor. Odat cu avansarea in dispunerea pavajului, se adaug
intotdeauna, simultan, nisip in rosturi.
3.2.
Trasarea pavelelor in vederea realizrii modelului proiectat.
Taserea pavelelor se va realiza cu ajutorul unor lucrri de trasare cu sfoar de ghidaj n aliniament (sau
alte instrumente pentru trasare). Trasarea se execut pe tronsoane (circa 1,0-1,5 m), pentru a menine respectarea
alinierii, in special in cazul modelelor de pavaj in form de "esut", "cot" i "os de peste". n cazul eserilor cu model
neordonat, alinierea se face doar pe direcia lungimii.
3.3.
Debitarea i fasonarea elementelor accesorii din pavele.
Se realizeaz cu o maina de debitat electric cu umezire, cu disc-diamantat. n cazul suprafeelor mici,
se poate folosi i un lefuitor la care se ataeaz o pnz de disc-diamantat, pentru taiere fr umezire. Pentru
aceasta se realizeaz o tietur adnc de 2cm pe suprafaa vizibila i o tietura pe partea din spate a crmizii
pentru a o seciona dup dorina.
3.4.
Rostuirea (umplerea rosturilor) din suprafaa pavat
Pavajul va avea obligatoriu rosturile umplute. n caz contrar pavajul poate deveni instabil i conduce la
deteriorri vizibile ale formei suprafeei generale precum i la distrugerea pavelelor. Finisajul rosturilor se executa
pe vremea uscat, cu nisip uscat i curat, exclusiv de concasare, de exemplu nisip de cuar 0/2 sau 0/21 mm.
Nisipul va fi lipsit de impuriti sau pri foarte fine i/sau mloase. Pentru rosturile largi (suprafee pavate
ecologice) se poate folosi ca material de umplere criblura (de exemplu, 2/5 mm -nisip filtru).
3.5.
Compactarea stratului de pavele
Se vor folosi compactoare mecanice cu plac vibratoare plat, din material plastic sau cu membrana de
cauciuc de protecie, pentru o compactare uniform i evitarea degradrii pavelelor. Placa vibratoare trebuie s fie
n stare bun de funcionare i trebuie s fie bine curat i uscata. nainte de compactare, suprafaa pavat se va
mtura bine i se va curata. Suprafaa de compactat trebuie s fie de asemeni uscata. Se vor verific marginile
laterale ale suprafejei de pavaj, iar n cazul n care acestea nu sunt fixate, se vor asigura mpotriva deplasri..
Operaia de compactare se va ncepe de la margine spre mijlocul pavajului. n cazul suprafeelor cu latime
mare, compactarea se poate realiza i oblic - n diagonala. Compactarea suprafeelor nclinate se va executa
pependicular pe pant i ncepnd de jos n sus.

3.6.
Rostuire ulterioara compactrii
Dup compactare se completeaz cu nisip rosturile necesare, in vederea colmatarii finale ale acestora. Operaia se
execut prin mprastieri succesive, repetate.
3.7.
Udarea suprafeei
Dupa compactare i colmatarea final a rosturilor cu nisip, suprafaa se ud cu un furtun de gradina
ATENTE: Curirea finala prin maturare a suprafejei se va efectua dup un interval de cteva zile! Pozarea fiecrei
pavele se va face cu atenie i ngrijire, astfel nct montajul s se fac fr deranjarea din poziie sau cota a
pavelelor adiacente deja montate!
Ritmul de montaj va fi adaptat astfel nct s nu se monteze pavele prin forare sau tensionarea elementelor
adiacente! Este strict necesar respectarea ordinii de montaj, pe tipo-dimesniuni i culori, conform proiectului!
Montajul se va executa n cadrul aceleiai etape cu pavele din cel puin trei palei diferii, pentru uniformizarea de
culoare a suprafeei in execuie!
Pavajul nu va fi supus altor ncrcri n afara trecerii pavatorului i a utilajelor sale de execuie strict necesare
(exclusiv trafic auto) pn la definitivarea compactrii finale i colmatarii de completare a rosturilor!
n consecina organizarea de antier va ine seama de ordinea operaiunilor pe suprafee (fronturi) de lucru, pentru
fluidizarea aprovizionrii i operaiunilor de execuie.
Executarea lucrrilor pe timp friguros
Fixarea n nisip i vibrarea pavelelor se face pe timp uscat, iar pentru rostuire se va folosi numai nisip uscat.
Fundaiile bordurilor se vor executa la temperatura de peste + 5C, fiind interzis execuia lor pe timp de ploaie sau
burnia.
Executarea lucrrilor pe timp friguros se va face n conformitate cu prevederile din "Normaiivul pentru realizarea pe
timp friguros a lucrrilor de construcii i instalaii aferente" indicativ C16 - 84.
Controlul calitii la recepia lucrrilor
Se va verifica:
existenta i completitudinea certificatelor de calitate pentru pavelele sosite pe antier;
corespondenta dintre proiect, detalii i punerea n oper;
asamblarea corect a elementelor componente;
existenta i traseul corect al pantelor de scurgerea a apelor de ploaie; ,
dac s-a realizat umplerea uniform a rosturilor cu nisip fin;
dac sunt pavele sparte sau tirbite.
Defeciunile constatate se vor meniona n procese verbale i vor fi remediate. Msuri de ntreinere i exploatare
Beneficiarul, pe tot parcursul exploatrii, trebuie s:
verifice vizual starea pavajelor;
protejeze pavajul de substane chimice (clor, acizi, sruri);
foloseasc pentru deszpezire unelte sau utilaje cu lame metalice. 5.MASURTOARE SI DECONTARE
Pavajele se msoar i se deconteaz la metru ptrat suprafaa real executata. . Bordurile puse n
oper se msoar la metru liniar real executat.
CAIET SARCINI LUCRRI PEISAGISTICA-PLANTARE I GAZONARE
GENERALITI
Aceste caiete de sarcini conin condiiile de execuie pentru lucrri de amenajri exterioare. Caietul de sarcini nu
are caracter limitativ, ns orice modificri sau completri se vor putea face numai cu avizul proiectantului.
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materiale consemnate n proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie
motivat de contractant i aprobata de ctre proiectant i/sau investitor.
Aceast lucrare const n furnizarea, transportul i sdirea plantelor lemnoase cum ar fi copaci, arbuti. Aceast
lucrare include de asmenea protejare, instalare, nvelire, udare, plivire, nlocuire de plante atunci cnd se cere i
toat lucrarea descrisa.
STANDARDE l NORMATIVE DE REFERINA
STAS 2104-92 Copaci i arbuti
STAS 5382-91 Copaci i copaci ornamentali.
Clasificare STAS 6053-78 copaci i arbuti slbatici.

Terminologie botanic STAS 9167-91 regenerare naturala, sisteme silvicole, ngrijire i poziie.
Terminologie STAS 5971.92 stocuri mari de pepiniere de copaci i arbuti de ornament. STAS 9503-79
insmantarea i nmugurirea slciei i plopului STAS 7184/2/3.../21-85...91 Pmnt. Determinri fizice i chimice.
EXECUIA PE TEREN A PROIECTULUI Trasarea pe teren a proiectului este precedat de:
a) nlturarea tuturor elementelor care nu intr n viitoarea amenajare: demolarea construciilor inutile,
tierea vegetaiei lemnoase necorespunzatoare, recuperarea prin transplantare a arbutilor i arborilor care
suport aceast lucrare; curirea terenului de moloz, cioturi, pietre i alte deeuri, nlturarea buruienilor care
acoper solul (tieri i ardere), tierea vegetaiei acvatice din apele existente.
b) protejarea in cadrul antierului a elementelor de vegetaie i de construcii (ornamentale i utilitare) care
se menin i se integreaz in noua amenajare. Acest aspect se are in vedere inc de la instalarea antierului, prin
amplasamentul judicios al drumurilor, depozitelor etc, dar necesit i msuri speciale: marcarea vizibila, protejarea
arborilor cu rogojini, stuf, paie, grilaje din ipci, imprejmuirea masivelor etc.
Raportarea proiectului pe teren:
Trasarea proiectului se realizeaz prin pichetarea planimetrica i altimetrica, prin care se transpun pe
teren att desenul in plan al proiectului ct i cotele viitoarei amenajri.
Ca prim etap, se marcheaz pe teren limitele zonelor care vor fi afectate de lucrrile de terasament i
se instaleaz pichei de nivelment conform proiectului. Dup efectuarea terasamentelor generale se face trasarea
pe teren a planului de amenajare, in etape, conform ealonrii lucrrilor de execuie, incepnd cu fixarea locului
liniilor importante ale desenului - axe principale i schema general a circulaiei i terminnd cu detaliile. Pe
suprafee intinse, pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu ajutorul instrumentelor uzuale. Pe
suprafee mici se utilizeaz metoda caroiajului. Aceasta const in raportarea pe teren a unei reele de ptrate
executate pe proiect ia o scar dat i transpunerea elementelor din planul desenat (plantari, traseu de alei etc.)
prin msurarea pe plan i teren a distantelor fata de liniile de caroiaj. Pentru trasarea sectoarelor regulate (ptrate,
romburi i alte elemente geometrice) se folosesc mijloace simple de ridicare a perpendicularelor, raportare a
unghiurilor, trasare a curbelor centrale etc.
Ealonarea lucrrilor de execuie:
Realizarea spaplilor verzi propriu-zise comporta o serie de lucrri care se deruleaz succesiv sau
simultan (n zone diferite ale aceleiai amenajri). Execuia lor este condiionata de lucrrile de terasamenete i
lucrrile de construcii privind amenajrile tehnice-edilitare i dotrile cuprinse n proiect (reeaua de circulaie,
instalaiile de ap, canalizare i iluminat, bazine, scri, terase, terenuri de sport, etc). Ealonarea lucrrilor de
imfiinare a spaiilor verzi este urmtoarea:
- sistematizarea vertical a terenului;
- lucrri de imbunatatiri funciare (dac este cazul);
- executarea drumurilor;
- executarea instalaiilor subterane; sistemul de drenaj (pe terenurile umede), reeaua de
irigare, ap potabila, canalizare, iluminat;
- lucrri de construcii decorative i utilitare;
- executarea plantaiilor;
- construirea aleilor de pietoni i a altor elemente de circulaie;
- realizarea cotelor definitive prin mprastierea pmntului vegetal;
- plantarea florilor i aternerea brazdelor de gazon.
Lucrrile de terasament se execut n scopul aducerii cotelor terenului la cotele proiectului. Interveniile
pentru sistematizarea vertical a terenului sunt precedate de recuperarea pmntului de pe suprafeele respective
(atunci cand pmntul este fertil), printr-un decapaj de 30-40 cm adncime.
Pmntul rezultat se depoziteaz in vederea refolosirii lui ca strat acoperitor pe zonele supuse debleului
sau rambleului.
Pe terasamentele principale se realizeaz modelarea de ansamblu a reliefului, urmnd ca prin
terasamentele secundare s se realizeze cotele definitive (aternerea de pmnt vegetal, modelarea de detaliu).
Lucrrile de terasament se execut cu mijloace mecanice speciale (buldozere, screpere, excavatoare
etc), utiliznd reperele de nivelment implantate in sol. Se respect in principal echilibrul debleelori rambleelor,
astfel inct s se limiteze la maximum evacuarea sau aducerea de pmnt din exterior. Pe suprafee mici, cu
deblee i ramblee de mici proporii, terasamentele se fac manual.

Pe terenurile inapte pentru vegetaie (ramblee heterogene, marne, nisipuri etc.) sunt necesare spturi
pentru aternerea de pmnt vegetal n grosime de 0,20-0,30 metri pentru gazon, 0,40 metri pentru decoraiile
florale, 0,50 metri pentru trandafiri i plantele perene, 0,60 metri pentru masivele de arbuti. Pentru arborii i pentru
arbutii plantai solitar sau n grupuri, nu se prevd spturi n spatii largi pentru incastrarea solului fertil, ci acesta
se va aduga in gropile de plantare.
Pregtirea terenului pentru plantarea arborilor i arbutilor in etapa de execuie a proiectului si
amenajare peisager
Anterior plantrilor, se execut din timp lucrrile generale de ameliorare a solului (amendamente pentru corectarea
ph-lui i eventual a texturii), drenajele generale, in funcie de calitatea terenului i necesitile de amenajare.
Sparea gropilor i anurilor de plantare este bine s se fac in dou etape:
- la sfritul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari dect este necesar pentru plantare);
- nainte de plantare, gropile de plantare propriu-zise.
Dimensiunile gropilor de desfundare sunt:
- pentru arbuti i conifere sub 1 metru nlime: 60-80 cm/40 cm (lrgime/adncime) n sol bun, 80/70 cm
n sol mediocru. n cazul distantelor mici de plantare se desfund ntreaga suprafaa ocupat de arbuti;
- pentru arbori cu circumferina sub 18-20 cm i conifere de 1-2 metri nlime - 80/80 cm n sol bun;
100/80 cm pn la 120/100 cm pe soluri de calitate mai slaba;
- pentru arbori cu circumferina mai mare de 20-22 cm i rasinoase peste 2 metri nlime, gropi de
desfundare de minim 1 m3 putnd ajunge pn la 8 m3 n funcie de mrimea balotului de pmnt.
Dimensiunile anurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii n sol bun sunt:
- 60/50 cm (lrgime/adncime) pentru plantele fr pmnt pe rdcini;
- 75/50 cm pentru plantele cu balot. Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe.
n funcie de situaie, se evacueaz pietrele, deeurile, resturile vegetale. Cnd solul i subsolul sunt de calitate
bun, se separ straturile, pmntul de la suprafaa urmnd s fie aezat n fundul gropii. Dac pmntul este
parial sau total impropriu, se nlocuiete cu pmnt bun (curat de deeuri vegetale, pietre etc).
n cazul existentei unui strat impermeabil la baza gropii, este necesar strpungerea acestuia cu un burghiu i
umplerea cu pietre a spaiului perforat, permind astfel drenarea (dac grosimea stratului impermeabil nu este
prea mare). Dup desfundare, gropile se astupa, pentru trasarea natural a solului pn la plantare. Odat cu
reintroducerea pmntului este bine s se administreze n fiecare groap pentru arbori 1-1,5 kg de superfosfat i
0,2 kg de potasiu (1/2 pe fundul gropii i 1/2 n stratul inferior de umplere).
Aportul de ngrminte asigur satisfacerea necesitailor arborilor i arbutilor pe o perioad de cativa ani.
Sparea gropilor propriu-zise de plantare se face manual sau mecanizat (cu burghie purtate pe tractor),
asigurndu-se un volum dublu dect al rdcinilor sau balotului de pmnt; lrgimea gropii se sap mai mare dect
adncimea: de exemplu, 50-60 cm/40-50 cm.
Plantatul materialului vegetal
Plantatul materialului vegetal se refer n principal la metodele i operaiile pe care le execut un lucrtor la
introducerea n sol a gardului viu, arbutilor sau arborilor.
Plantatul arbutilor
n cazul n care arbutii, care se replanteaz cu tot cu pmntul din jurul rdcinilor i care sunt inui n mpletituri
din fibre naturale, este recomandabil ca pe fundul gropii spate s se aeze un strat de nisip fin i apoi s se
decupeze impletitura respectiva, dnd posibilitatea rdcinilor s se dezvolte corespunztor.
Transportul materialului vegetal in folie de plastic
Pentru meninerea corespunztoare a pmntului in jurul rdcinilor se utilizeaz o folie de plastic perforat care,
in momentul plantatului, se ndeprteaz.
Tot o alternativa la transportul i uneori creterea arbutilor este i cea in care se utilizeaz plasele textile. n
momentul ajungerii la locul de plantre aceasta se indeprteaza.
Pentru unii arbuti sau arbori, sensibili, crescui in condiii speciale de climatizare se utilizeaz ghivecele mari de
lemn, demontabile. Dup atingerea stadiului de dezvoltare i in momentul in care trebuie replantaiti la locul final,
acetia se transporta pn la destinaie dup care se detaeaz fundul ghiveciului i se demonteaz acesta,
arbustul respectiv fiind introdus in sol cu tot cu pmntul care a luat forma ghiveciului.

Plantatul arborilor
Se execut individual, dup ce s-a spat, in prealabil, o groapa, in care s-a introdus pmnt special, pentru a
asigura o dezvoltare mai rapid a sistemului radicular al acestuia.
Groapa se poate spa att manual ct i mecanizat, utiliznd, in acest ultim caz, burghie de spat, al cror
diametru de spare depinde de mrimea arborelui preluat din pepiniere.
Anumite metode de plantat se refer la replantatul unor arbori dezvoltai corect, cu coronament i sistem radicular
puternic dezvoltat. Aceste metode implic o dezrdcinare a arborelui cu tot cu sistemul radicular i cu pmntul in
care s-au dezvoltat rdcinile, o mpachetare a acestora in plase speciale textile, o ncrcare intr-un mijloc de
transport i o aezare in groapa de pe noua locaie. Datorit faptului c arborele este masiv, se utilizeaz de cele
mai multe ori macarale puternice pentru, incrcarea si descrcarea acestora.
Pn la refacerea i prinderea sistemului radicular, n foarte multe cazuri, arborii sunt ajutai s stea in poziie
verticala, utiliznd diverse metode, dintre care menionm cea cu suport de lemn inclinat i colier de prindere, cu
ancore metalice sau, in cazul arborilor tineri i foarte tineri, cu suport de lemn montat vertical lng trunchiul
acestuia. Metodele de susinere a arborilor sunt:
- cu suport lemons i colier de susinere ;
- cu ancore metalice;
- cu suport lemnons vertical i colier de susinere

Gazonarea
Este foarte importanta achiziia de semine de gazon de o calitate foarte bun. Seminele de calitate
superioar sunt, probabil, cele mai scumpe semine disponibile pe piaa. Totui, costul seminelor este
nesemnificativ comparativ cu costul de ntreinere a terenului in urmtorii 20 de ani de viata.
Compoziia de gazon recomandata a se utiliza este:
2% Achillea millefoiium
10%Festuca rubra tricophylla
10%Festuca rubra rubra
40% Lolium perene
38%Poa pratensis
Cea mai bun perioad pentru insmantare este sfritul verii - nceputul toamnei. O umiditate adecvat
in sol, un sol cald i o presiune sczut din punct de vedere al buruienilor vor permite seminelor o dezvoltare
optima. Perioada 15 august -15 septembrie este perioada optim pentru nsmantarea parcului. Este important de
semnat ct mai devreme in acesta perioada. Chiar i cnd se seamn n acest interval, ntrzierea cu o luna a
lucrrilor poate conduce la o ntrziere cu 2 - 4 sptmni a maturizrii gazonului. Semnarea in primvara este
posibila, dar cu rezultate mult mai slabe dect cea din toamna. Terenul care urmeaz s se gazoneze trebuie
eliberat de vegetaia concurenta existent ( buruieni, iarb, rdcini) precum i de resturi de materiale de
construcii sau piatra. Solul curat trebuie s fie mruntit prin frezare, fertilizat, nivelat i tvalugit uor pentru a
evita lsarea terenului ulterior. Insamintarea se poate face manual sau mecanizat cu 30g/mp saminta amestec.
4. MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITII. LIVRARE, MANIPULARE,
DEPOZITARE
Copaci, arbuti, puieti. Calitatea plantelor.
Plantele vor fi de calitate superioara, crescute in pepiniera, reprezentative pentru soiul lor i varieti.
Trebuie s aib ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu rdcini viguroase. Plantele nu trebuie s fie cu insecte,
boli, arsuri de soare, noduri, cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe. Copacii vor fi lipsii
de ramuri pe cel mult jumtate din partea inferioar a tulpinii; vor avea un singur trunchi, si vor fi bine inrmuriti i
drepi. Aceast cerina se refer la soiurile generale, dar unele varieti, care au alt caracteristica de cretere, vor
fi acceptate. Plantele trebuie s fie exact cum este menionat pe eticheta, nlocuirea cu plante de aceeai calitate,
tip i mrime va fi aprobat de beneficiar far nici o schimbare la preul pe bucat in cazul in care materialul
acceptabil din varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in urma unei cereri scrise i
a propunerii de nlocuire de la beneficiar cu 30 de zile inainte de data planificat pentru plantare. Oricnd este
folosit cuvntul "specimen", se va face referire la copaci, care sunt simetrici, grei i plini de ramuri. Cand se cer mai
muli, toti trebuie s fie uniformi ca mrime i forma.
Msurarea dimensiunilor
Rdcina.

Rdcina plantelor va fi suficienta pentru a asigura creterea plantelor. NU se accepta plante cu rdcina
dezgolit pentru a se asigura succesul plantaiei. Plante crescute in recipient.
Plantele crescute in recipient vor fi bine inrdcinate i stabile in vasul in care se dezvolta. Acestea au
crescut destul de mult timp in recipient pentru ca rdcina s ina pmntul cnd sunt scoase din vas, dar nu
suficient de mult ct s fie inepenite in vas. Mrimea recipientului nu va fi mai mic dect 75% din volumul baloilor
(rdcinii cu pmnt). Recipientele vor fi stabile i nu vor fi deteriorate ca s cauzeze ruperea rdcinii in timpul
operaiunii de plantare.
Plante cu rdcina in pmnt i nvelit in sac de pnz.
Plantele trebuie s fie cu pmnt la rdcin i invelite in saci de pnz, ele vor fi scoase cu o cantitate
suficient de pmnt in mod egal pe toat rdcina pentru a asigura creterea. Pnza de iut ce nvelete rdcina
va fi suficient pentru a cuprinde toat rdcina, in funcie de soi. Baloii vor fi pregtii intr-o manier profesionala
i vor fi bine ambalai. Sacul de pnza i sfoara se vor descompune dup plantare. Dac balotul de pmnt
depete 1 mc, acesta va fi asigurat cu o plas de srma. n legtur cu nlimea i diametrul trunchiului
plantelor, diametrul de la partea de sus a balotiilor trebuie s fie egal sau mai mare dect mrimea minim dat in
tabelul 1. Se inelege c dimensiunile baloilor sunt minime, i vor fi acceptate la nlimea corespunztoare i
diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de sol, condiiile climatice, rrirea rdcinilor sau transplantarea
au fcut s rezulte rdcini mai groase de 13 mm ce depesc diametrul minim al balotului, diametrul acestuia
trebuie mrit in aa fel inct s nu fie tiate rdcinile mai groase de 13 mm, excepie fcnd rdcinile pivotante,
Not: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni, mrimile minime ale baloilor trebuie s fie
mrite in mod proporional pentru a ajunge la limitele cele mai mici ale baloilor din urmtoarea
clasificare: Baloi cu diametrul mai mic dect 500 mm - nlimea s fie de cel puin 75% din
diametru.
- Baloii cu diametre de 500-750 mm inel. - nlimea s fie de cel puin 66% 2/3 din diametru.
Baloii cu diametrul de 775 mm -1,2 m (31-48 inci) inel. - nlimea s fie de cel puin 60% din
diametru.
Verificarea plantei
Verificarea plantei va fi fcut de ctre beneficiar, sau de ctre un reprezentant autorizat, oricnd o astfel
de examinare este considerat practica, i trebuie fcut pe terenul (sau in depozitele) pepinierei care furnizeaz
plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie neleas ca acceptarea acestuia. Acceptarea
final se va face in momentul in care planta este intr-o condiie sntoas de cretere. Cu privire la verificarea
plantelor de boli i infestare cu insecte, fiecare livrare va fi nsoit de un certificat de verificare, iar la sosire acest
certificat va fi aprobat.
Livrarea
Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate i mpachetate in maniera aprobat pentru acea planta, lund in
considerare solul i condiiile climatice din perioada i locul de scoatere a plantelor, i de perioada ce va trece pe
timpul transportului i livrrii. Se vor lua toate msurile de precauie care se obinuiesc in practica unei bune
comercializri pentru a asigura livrarea plantelor in bune condiii.
Plantele vor fi impachetate i acoperite pentru a asigura o protecie adecvat mpotriva deteriorrii din
timpul transportului. Rdcinile dezgolite ale plantelor vor fi protejate cu paie umede sau cu un alt material potrivit
pentru a asigura livrarea plantelor la destinaie cu rdcinile umede. Cnd transportul este fcut cu un vehicul
acoperit, acesta va fi ventilat pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului. Dac Beneficiarul nu solicit
altfel, doar un numr reprezentativ de arbuti, rsaduri sau alte plante trebuie s fie etichetate. Toate celelalte
stocuri furnizate trebuie s fie etichetate clar cu numele i destinaia corespunztoare.
Pmnt vegetal i ngrminte.
Pmntul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al profilelor de sol din solurile locale. Trebuie s aib
un coninut organic intre 1 i 10%. Va fi relativ eliberat de rdcinile mari, bee, buruieni, arboreli, sau pietre cu
diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie i deeuri. Cel puin 90% trebuie s treac prin sit de 2,00 mm
i pH-ul trebuie s fie ntre 5.0 i 8.0. Pmntul vegetal trebuie s poat susine i favoriza germinaia vegetaiei.
ngrmntul va fi un descompus al resturilor organice produs n instalaii specializate nregistrate, ngrasamintele
nu trebuie s conin cioburi de sticl sau metale. Orice material din plastic sau alt material confecionat de om nu
va fi mai mare de 4 mm i va fi mai puin de 1% din greutatea uscat total a ngrmintelor. ngrasamintele vor
ajuta creterea i dezvoltarea vegetaiei. Transport
n timpul transportului, contractorul va avea grij s previn ruperea i uscarea plantelor. La sosirea la
locul lucrrii sau la depozit, plantele vor fi verificate dac au fost transportate corect. Dac rdcinile sunt uscate,
ramurile mari sunt rupte, bulgrii de pmnt sunt desprini sau pri din scoara sunt rupte, Beneficiarul poate

respinge copacii rupi. Cnd un copac a fost respins, contractorul l va ndeprta de urgenta din locul lucrrii i l va
nlocui.
Depozitare temporara
Nici o plant nu trebuie s rmn n depozitul temporar pe timpul verii. Plantele livrate pentru
proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate n urmtorul mod:
(a) Plante cu rdcina dezgolita.
Plantele pot rmne pe antier doar 24 de ore nainte de a fi plantate sau mutate n depozit. n timpul perioadei
de 24 de ore contractorul trebuie s continue s aib grij s previn ruperea i ofilirea plantelor. Rdcinile
plantelor ce vor fi plasate n depozit vor fi mai nti acoperite cu o past din pmnt vegetal i ap. Plantele vor
fi apoi protejate i pstrate umede, cu rdcinile nnoroite sau prin aezarea plantei ntr-un depozit rcoros i
umed.
(b) Plantele cu rdcina acoperit de pmnt i nvelit n sac de pnz i plantele crescute n recipiente. Plantele
pot rmne pe antier doar 72 de ore nainte de a fi plantate sau duse n depozit. Plantele cu rdcina
acoperita de pmnt i nvelit n sac de pnz vor fi pstrate umede i vor fi bine ngrijite. Pentru a preveni
ofilirea sau nghearea, vor fi depozitate ori ntr-o cldire cu condiii de rcoare i umiditate sau n grup compact
cu rdcinile nvelite i separate de un material de protecie potrivit astfel nct s fie complet acoperite.
Timpul plantarii
Exceptnd pe cele crescute n containere plantele trebuie s fie inactive n momentul livrrii la depozit sau
la amplasament.
Scoaterea plantelor din pepiniera
Plantele nu trebuie s fie scoase din pmnt pn cnd contractorul nu este gata s le transporte din
locul original la locul lucrrii sau n depozitul aprobat. Timpul maxim dintre spare i ncrcare pentru livrare pe
antier sau plasarea n depozitul aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu rdcina acoperit de pmnt i nvelit
n saci i o zi pentru plantele cu rdcina dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a, evita ruperea
plantelor sau pierderea sau deteriorarea rdcinilor, se va acorda o atenie deosebit rdcinilor fibroase. Imediat
dup scoatere, rdcinile vor fi protejate mpotriva uscrii si inghetarii. Plantele cu rdcina dezgolit vor fi scoase
doar cnd temperatura aerului va depasi 2C.
Curarea plantelor
Curarea se va face de ctre un specialist in arbori. Retezarea ramurilor va fi fcut in aa manier incat
s se pstreze ritmul de cretere natural al fiecrei plante. Capetele rdcinilor rupte i deteriorate de 6 mm sau
mai mari, vor fi retezate cu o tietur curata, indeprtnd doar partea deteriorata. Vor fi ndeprtate toate crengile
rupte, cioturile i tieturile greite de la retezrile de crengi anterioare.
(a) Copaci cu frunze cztoare.
Retezarea crengilor va consta in rrirea rmurelelor aa cum indic obiceiul de cretere al diferitelor soiuri de
copaci.
(b) Arbuti cu frunze cztoare.
n general, arbutii vor fi tiai de la jumtate. Arbutii care cresc greu sau nu dau lstari, vor fi curai de ramuri in
acelai fel ca i copacii umbroi cu frunze cztoare.
4. VERIFICAREA CALITII LUCRRII
Perioada de instalare
Inspectarea pentru constatarea ncheierii cu succes a plantarilor se va face in timpul lunii septembrie din
fiecare an. Pentru acceptarea la inspecie, contractorul trebuie s primeasc o certificare scris de la beneficiar in
care sa se menioneze faptul c toate plantele au fost la loc i ntr-o stare sntoas pe 1 iunie sau nainte de
aceast dat din anul inspeciei. Pentru a fi acceptata, planta trebuie s fie ntr-o condiie sntoasa,
reprezentativa a soiului sau. Nici o poriune a lucrrii nu va fi inspectat pn cnd toat lucrarea nu va fi
terminata.
Aceast ntrziere in verificarea i recepia plantelor nu va ntrzia acceptarea proiectului i plata final
dac contractorul furnizeaz beneficiarului un contract de garanie cu toat valoarea plantelor menionate in
contract. Garania se va face nainte de recepia i plata final a articolelor in afar de plante i vor fi in plin fora i
efect pn la verificarea final i recepia plantelor. Beneficiarul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele
gsite in stare satisfctoare la verificare pentru ncheierea cu success a perioadei de plantare. Plantele care nu
ndeplinesc cerinele pentru recepie vor fi nlocuite de contractor pe cheltuiala proprie dup data verificrii i
nainte de 30 noiembrie. Plantele menionate pentru plantarea numai primvara se vor planta inainte de 30 aprilie.
Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul beneficiarului doar dac condiiile de vreme extreme sau alte

circumstanee o vor impune. Cnd nlocuirile sunt terminate, contractorul va plivi i va cultiva intreaga lucrare.
Contractorul va indeprta imediat de pe antier orice plant uscata. n timpul plantrii de primvara sau toamn,
contractorului nu i se va permite s ncheie operaiunea pn cnd toate plantele nu sunt intr-o stare bun. Toate
plantele care se usuc in 15 zile dup plantare vor fi nlocuite i se va considera c sunt parte din plantarea
original i vor fi supuse la cerinele perioadei de fixare.
Ingrijirea plantelor
n timpul perioadei de fixare, Contractorul va avea grij de plante inclusiv plivirea, udarea, ajustarea
legturilor, repararea recipientelor de apa sau alte lucrri care sunt necesare pentru a menine sntatea i
aparena satisfctoare plantrilor.
Toate cerinele pentru ngrijirea corect in timpul perioadei de fixare se vor considera ca parte a costului
contractului i se vor face la 5 zile de la informarea de ctre beneficiar.
a) n timpul perioadei de fixare, se va uda in plus mcar o dat la fiecare 30 de zile n timpul lunii mai pn
in decembrie. Apa va fi aplicat la fiecare plant in parte in aa fel inct groapa in care este sdit planta s fie
saturat far a se revrsa in afar pmntului. Udarea plantelor in spaiul plantarii se va face in aa fel inct toate
gropile in care sunt sdite plantele s fie saturate uniform fr a permite apei s se reverse dincolo de marginea
suprafeei. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele care sunt nesatisfacatoare din cauza
lipsei de ap.
(b) n timpul perioadei de fixare, buruienile i iarba care vor crete vor fi ndeprtate din apropierea
copacilor i din zona in care plantele sunt protejate. Plivirea se va face de dou ori pe lun din aprilie pn n
septembrie. Contractorul nu va fi absolvit de responsabilitatea pentru plantele nesatisfacatoare din cauza
buruienilor.
Plivirea se face prin ndeprtarea buruienilor i a ierbii cu tot cu rdcinile care au crescut. Protecia
indeprtat prin plivire va fi pus la loc. Rmiele, care rezult din aceast operaiune, trebuie ndeprtate la
sfritul fiecrei zile.
Ghid pentru ntreinerea plantelor si a gazonului
Acest caiet de sarcini cuprinde specificaiile pentru ntreinerea plantelor i a gazonului.
NTREINEREA GAZONULUI
- udarea corect duce la un gazon atrgtor i stabil.
- sursa de apa trebuie sa se afle n apropierea gazonului si sa aib o buna calitate a apei.
- frecventa udrilor depinde n mare parte de cantitatea de ploaie i de evaporarea apei din
sol.
UDAREA GAZONULUI PANA LA NFIINARE
pentru germinarea seminelor de gazon este necesara meninerea permanenta a umiditii solului, regula
pentru udarea gazonului la infiintare nu consta in numrul de udri ci in meninerea solului umed la
suprafaa in permanenta, apa trebuind sa penetreze pana la 10 cm sub strataul superior de sol.
udarea se va face cu asperosare cu jet fin, n ploaie, pentru ca presiunea exercitata de apa sa nu
ndeprteze seminele de pe suprafaa.
udarea se va face pn cand solul "nu mai cere apa" dar nu este permisa bltirea apei la suprafaa.
se va evita clcarea suprafeei gazonate pn la nfiinarea gazonului altfel se vor forma goluri i
denivelri n gazon precum i suprafee unde apa va blti. UDAREA GAZONULUI PUPA NFIINARE
udarea se va face astfel inct apa sa penetreze pn la 10 cm n stratul superior de sol.
nu udai daca ploua regulat.
o data ia 2-3 zile n perioadele mai puin secetoase.
in fiecare zi in perioadele secetoase (dimineaa i seara) pn n 7 a.m. i dup 7 p.m.
in perioadele de seceta gazonul nu se uda in timpul zilei.
udarea se face cu asperosare cu jet fin.
nu se uda iarna. FERTILIZAREA
SOLULUI
se va face de cel puin doua ori pe an (primvara i toamna).
TUNDEREA GAZONULUI Se face regulat, tinandu-se cont de urmtoarele:
cosirea regulata duce la formarea de lstari noi i implicit la indesirea acestuia.
daca se lasa iarba netunsa mai mult de o sptmna (in perioada de vegetaie) i apoi se tunde se
va taia gazonul in punctele de cretere, se va rari i cu timpul va capata un aspect sarmos i
neplcut la atingere.

- tunderea regulata duce totodat i la reducerea buruienilor.

Regula! nu se va tunde mai mult de o treime din lungimea lstarului, altminteri se va afecta
structura acestuia pana la sistemul radicular.
daca se tunde prea scurt acesta va fi mai puin viguros, concentrandu-se pe formarea lstarilor i nu pe
creterea rdcinilor.
daca se ntrzie tunderea gazonului acesta va ajunge la nlimea de taiere dorita prin tieri successive
la 2-3 zile
este interzisa tunderea gazonului umed deoarece gazonul va fi neuniform i resturile pot bloca i strica
maina de tuns.
- este interzisa folosirea uneltelor electrice in condiii de umiditate.
in timpul toamnelor trzii nu se recomanda tunderea pe vant deoarece iarba rmne ars. nu se
tunde iarna!
se va evita traficul pe gazon iarna pe zpada. NTREINEREA
Regula! La cel mai mic semn de suferina a plantei, este necesar sa contactai un specialist in protecia
plantelor.
ARBORI SI ARBUTI FOIOSI udarea se va face regulat, in funcie de anotimp i
de dimensiunea plantelor, udarea excesiva ca i lipsa apei afecteaz planta, nu se
uda iarna.
in perioadele de vara udarea se face dimineaa i seara. - vara este interzisa
udarea in timpul zilei, mai ales udarea pe frunze. CONIFERE
coniferele nu sunt iubitoare de apa i pentru aceasta este de preferat ca acestea s fie udate mai rar.
in perioadele de vara udarea se poate face o data la 2 zile moderat, dup perioadele ploioase
udarea coniferelor se va sista o perioada pn ce rezerva de apa din sol se va diminua.
nu se uda iarna. PLANTE DE
APA SLCII
- udarea se va face abundent.
- lipsa apei duce la ncetinirea creterii plantelor.
- zilnic n perioadele de vara, dar nu pe frunze cand soarele e puternic.
nu se uda iarna.
NGRMINTE

pentru ca plantele sa se dezvolte armonios este necesara aplicarea anumitor ngrminte si

substane nutritive.
perioada optima de aplicare a substanelor nutritive este primvara i ajuta la intrarea lor n
vegetaie, dar i periodic de-a lungul anului.
ALTE OPERAIUNI
tunderile i fasonrile se vor face toamna nainte de iernare precum i primvara pentru a
inlatura eventualele stricciuni datorate inghetului.
tunderi de infrumusetare i meninere a aspectului plantelor se pot face i n timpul anului, deoarece anumite plante
sunt mai sensibile la temperaturile sczute din timpul iernii. n acest caz se vor proteja cu rogojini si/ sau se vor
muuroi cu pmnt, (ex: trandafirii).
CAIET DE SARCINI GENERALE - LUCRRI DE TERASAMENTE
GENERALITI
Domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se aplic la executarea terasamentelor pentru modernizarea, construcia i
reconstruct drumurilor publice. El cuprinde condiiile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite la executarea
debleurilor, rambleurilor, transporturilor, la compactarea, nivelarea i finisarea lucrrilor precum i controlul calitii
i condiiilor de recepie.
Prevedeii generale

La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din STAS 2914 i alte standarde i normative in
vigoare, la data execuiei, in msura in care acestea completeaz i nu contravin prezentului caiet.
Contractorul va asigura prin mijloace proprii sau prin colaborare cu alte uniti de specialitate, efectuarea tuturor
incercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Contractorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, i alte verificri suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Contractorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice care s conduc la
respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Contractorul este obligat s in evidena zilnic a terasamentelor executate, cu rezultatele testelor i a
celorlalte cerine.
n cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini beneficiarul poate dispune ntreruperea
execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun, pe cheltuiala contractorului. MATERIALE FOLOSITE Pmnt
vegetal
Pentru acoperirea suprafeelor ce urmeaz a fi nsmnate sau plantate se folosete pmnt vegetal rezultat de la
curirea terenului i cel adus de pe alte suprafee locale de teren. Pmnturi pentru terasamente
Categoriile i tipurile de pmnturi, clasificate conform STAS 1243 care se folosesc la executarea
terasamentelor sunt date in tabelele 1.a i 1.b. Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice condiii
climatice i hidrologice, la orice inlime de terasament, fr a se lua msuri speciale. Pmnturile clasificate ca
bune pot fi de asemenea utilizate in orice condiii climaterice, hidrologice i la orice inlime de terasament,
compactarea lor necesitnd o tehnologie adecvata. Pmnturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre in
cazul cnd condiiile hidrologice locale sunt mediocre i nefavorbaile, vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS1709/1,2,3 privind aciunea fenomenului de inghe-dezghet la lucrri de drum.
n cazul terasamentelor n debieu sau la nivelul terenului, executate in pmnturi rele sau foarte rele (vezi
tabelul 1 b) sau a celor cu densitate in stare uscat, compactat mai mic de 1,5 g/cm3, vor fi nlocuite cu
pmnturi de calitate satisfctoare sau vor fi stabilizate mecanic sau cu liani (var, cenua de furnal, etc).
nlocuirea sau stabilizarea se va face pe toat limea platformei la o adncime de minimum 20 cm in cazul
pmnturilor rele i de minimum 50cm in cazul pmnturilor foarte rele sau pentru soluri cu densitate in stare
uscat compactat mai mica de 1,5 g/cm3. Adncimea se va considera sub nivelul patului drumului i se va stabili
in funcie de condiiile locale, concrete, de ctre W (umiditatea naturala,) Wiflimita de curgere) inginer. Pentru
pmnturile argiloase, simbolul 4d, se recomand fie inlocuirea, fie stabilizarea lor cu var, ciment, stabilizatori
chimici, etc. pe o grosime de minimum 15 cm, sau cnd pmntul din patul drumului are umiditatea relativa
Wo>0,55, se va executa un strat de separaie din geotextil, rezistent i permeabil.
Realizarea terasamentelor in rambleu, in care se utilizeaz pmnturi simbol 4d (anorganice) i 4e (cu
materii organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b este rea, este necesar ca alegerea soluiei de
punere in opera i eventualele msuri de imbunatatire s fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente
tehnico-economice.
Nu se vor utiliza in ramblee pmnturile organice, maluri, nmoluri, turb i pmnturile vegetale,
pmnturile cu consisten redus (care au indicele de consisten sub 0,75%), precum i pmnturile cu coninut
mai mare de 5% de sruri solubile n ap. Nu se vor introduce in umpluturi, bulgari de pmnt inghetat sau cu
coninut de materii organice in putrefacie (brazde, frunzi, rdcini, crengi).
Pmnturile care se vor folosi la realizarea straturilor de protecie a rambleurilor erodabile trebuie s aib
calitile pmnturilor care se admit la realizarea rambleurilor, fiind excluse nisipurile i pietriurile aluvionare.
Aceste pmnturi nu trebuie s aib elemente cu dimensiuni mai mari de 100mm.
EXECUTAREA TERASAMENTELOR PICHETAJUL LUCRRILOR
De regula, la pichetarea axei traseului sunt materializate pe teren toate punctele importante ale traseului
prin pichei cu martori, iar vrfurile de unghi prin borne de beton legai de reperi amplasai in afara amprizei
drumului. Pichetajul este nsoit i de o reea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton, amplasai n afara
zonei drumului, cel puin cte doi reperi pe km. Materializarea lui urmeaz s se fac la nceperea lucrrilor de
execuie pe baza planului de situaie, a listei cu coordonatele pentru vrfurile de unghi i a reperilor de pe teren.
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente contractorul, pe cheltuiala sa, trece Ia restabilirea i completarea
pichetajului sau la executarea pichetajului complet nou. n ambele cazuri trebuie s se fac o pichetare detaliat a
profilurilor transversale, Ia o distana maxim ntre acestea de 30m n aliniament i de 20m n curbe. Picheii

implantaiti n cadrul pichetajului complementar vor fi legai, n plan i n profil n lung, de aceeai reperi ca i pichetii
din pichetajul iniial.
Odat cu definitivarea pichetajului, n afar de axa drumului, contractorul va materializa prin tarui i
abloane urmtoarele:
- nlimea umpluturii sau adncimea spturii n ax, de-a lungul axului drumului;
- punctele de intersecie ale taluzurilor cu terenul natural (ampriza; nclinarea taluzelor)
Contractorul este rspunztor de buna conservare a tuturor pichetilori reperilor i are obligaia de a-i
restabili sau de a-i reamplasa dac este necesar. n caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este
efectuata de ctre contractor, pe cheltuiala i rspunderea sa, dar numai cu aprobarea scris a beneficiarului, cu
notificare cu cel puin 24 ore n devans.
Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate i toate instalaiile subterane i aeriene, aflate n ampriza
lucrrilor n vederea mutrii sau protejrii acestora. Lucrri pregtitoare
nainte de nceperea lucrrilor de terasamente se execut urmtoarele lucrri
pregtitoare n limita zonei de propriate: defriri;
- curirea terenului de resturi vegetale i buruieni;
- decaparea i depozitarea pmntului vegetal;
- asanarea zonei drumului prin ndeprtarea apelor de
suprafaa i adncime; demolarea construciilor existente;
Contractorul trebuie s execute n mod obligatoriu tierea arborilor, pomilor i arbutilor, s scoat
rdcinile i buturugile, inclusiv transportul materialului lemnos rezultat, n caz c este necesar, n conformitate cu
legislaia n vigoare. Scoaterea buturugilor i rdcinilor se face obligatoriu la rambleuri cu nlime mai mic de 2
m precum i la debleuri.
Curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni i alte materiale se face pe ntreaga suprafaa a
amprizei. Decaparea pmntului vegetal se face pe intreaga suprafaa a amprizei drumului i a gropilor de
mprumut. Pmntul decapat i orice alte pmnturi care sunt improprii pentru umpluturi vor fi transportate si
depuse n depozite definitive, evitnd orice amestec sau impurificare a terasamentelor drumului.
Pmntul vegetal va fi pus n depozite provizorii, n vederea reutilizarii.
Pe poriunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea
trebuie dirijate prin anuri de gard care s colecteze i s evacueze apa n afara amprizei drumului. n general,
dac se impune, se vor executa lucrri de colectare, drenare i evacuare a apelor din ampriza drumului.
Demolrile construciilor existente vor fi executate pn la adncimea de 1,00m sub nivelul platformei
terasamentelor. Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grij, pentru a fi reutilizate conform indicaiilor
precizate n caietele de sarcini speciale sau n lipsa acestora, vor fi evacuate n groapa public cea mai apropiata,
transportul fiind n sarcina contractorului. Toate golurile ca: puuri, pivnie, excavaii, gropi rezultate dup scoaterea
buturugilor i rdcinilor, etc. vor fi umplute cu pmnt bun pentru umplutur i compactate pentru a obine gradul
de compactare, conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Contractorul nu va trece la execuia terasamentelor nainte ca beneficiarul s constate i s accepte
execuia lucrrilor pregtitoare enumerate n prezentul capitol. Aceast acceptare trebuie s fie in mod obligatoriu
menionata n registrul de antier.
Micarea pmntului
Micarea terasamentelor se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi, n profilurile cu
umplutur ale proiectului. La nceputul lucrrilor, contractorul trebuie s prezinte consultantului spre aprobare, o
diagrama a cantitilor ce se vor transporta (inclusiv un tabel de micare a terasamentelor), precum i toate
informaiile cu privire la mutarea terasamentelor (utilaje de transport, distante). Excedentul de sptura i
pmnturile din debleuri care sunt improprii realizrii rambleurilor, precum i pmntul din patul drumului din zonele
de debleu care trebuie nlocuite, vor fi transportate n depozite definitive. Necesarul de pmnt care nu poate fi
asigurat din debleuri, va proveni din gropi de mprumunt. Recurgerea la debleuri i rambleuri n afara profilului din
proiect, sub forma de supralrgire, trebuie s fie supus aprobrii beneficiarului. Dac, n cursul execuiei lucrrilor,
natura pmnturilor provenite din debleuri i gropi de mprumut este incompatibil cu prescripiile prezentului caiet
de sarcini i ale caietului de sarcini speciale, sau ale standardelor i normativelor tehnice n vigoare, privind
calitatea i condiiile de execuie a rambleurilor, contractorul trebuie s informeze beneficiarul i s-i supun spre
aprobare propunerea de modificare a provenienei pmntului pentru umplutura, pe baz de msurtori i teste de
laborator, demonstrnd existena real a materialelor i evaluarea cantitilor de pmnt ce se vor exploata.

La lucrrile importante, dac beneficiarul consider necesar, poate preciza, completa sau modifica
prevederile prezentului caiet de sarcini. n acest caz, contractorul poate ntocmi, n cadrul unui caiet de sarcini
speciale, "Tabloul de corespondent a pmntului" prin care se definete destinaia fiecrei naturi a pmntului
provenit din debleuri sau gropi de mprumut.
Tranportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmtt de contractor, "Tabelul de micare a pmntului"
care definete n spaiu micrile i localizarea final a fiecrei cantiti izolate de pmnt din debleu sau din
groapa de mprumut. El ine cont de "Tabloul de corespondent a pmntului" stabilit de beneficiar, dac acesta
exist, ca i de punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport i de prescripiiile caietului de sarcini
speciale. Acest plan este supus aprobrii beneficiarului n termen de 30 de zile de la notificarea ordinului de
nceperea lucrrilor.
Gropi de mprumut i depozite de pmnt
n cazul n care gropile de mprumut i depozitele de pmnt nu sunt impuse prin proiect sau n caietul de
sarcini special, alegerea acestora o va face contractorul, cu acordul beneficiarului. Acest acord va trebui s fie
solicitat cu minimum opt zile nainte de nceperea exploatrii gropilor de mprumut sau a depozitelor. Dac
beneficiarul consider c este necesar, cererea trebuie s fie nsoit de:
un raport privind calitatea pmntului din gropile de mprumut alese, n spiritul prevederilor din
prezentul caiet de sarcini, cheltuielile pentru sondajele i analizele de laborator executate pentru
acest raport fiind n sarcina contractorului;
acordul proprietarului de teren pentru ocuparea terenurilor necesare pentru depozite i/sau
pentru gropile de mprumut;
un raport cu programul de exploatare a gropilor de mprumut i planul de refacere a mediului.
La exploatarea gropilor de mprumut contractorul va respecta urmtoarele reguli:
- pmntul vegetal se va ndeprta i depozita n locurile aprobate i va fi refolosit conform prevederilor proiectului;
- crestele taluzuriior, gropilor de mprumut trebuie, n lipsa autorizaiei prealabile a beneficiarului, s fie la o
deprtare mai mare de 10m de limitele zonei drumului;
- taluzurile gropilor de mprumut, pot fi executate n continuarea taluzuriior de debleu ale drumului cu condiia ca
fundul spturii, la terminarea extragerii, s fie nivelat pentru a asigura evacuarea apelor din precipitaii, iar
taluzurile s fie ngrijit executate;
- spturile n gropile de mprumut nu vor fi mai adnci dect cota practicat in debleuri sau sub cota anului de
scurgere a apelor, n zona de rambleu;
- n albiile majore ale rurilor, gropile de mprumut vor fi executate in avalul drumului, amenajnd o bancheta de
4,00m iatime, ntre piciorul taluzului i groapa de mprumut;
fundul gropilor de imprumut va avea o pant transversala de 1.3% spre exterior si o pant longitudinal
care s asigure scurgerea i evacuarea apelor;

CAIET DE SARCINI - MOBILIERUL DE PARC

Acest caiet de sarcini cuprinde specificatii pentru instalarea mobilierului de parc.
1. MATERIALE SI PRODUSE
Toate materialele si elementele de mobilier folosite trebuie sa fie noi, de fabricatie rcenta, de constructive
ingrijita, si provenienta lor trebuie agreata de consultant.
2. EXECUTIA
Consultantul va furniza antreprenorului un plan unde vor fi amplasate elementele de mobilier.
Antreprenorul va putea eventual modifica amplasarea unor elemente de mobilier cu acordul consultantului.
Masinile folosite pentru amplasarea elementelor de mobilier de parc nu trebuie sa deterioreze elementele
construite deja realizate.

3.GARANTIA DE BUNA FUNCTIONARE

Garantia va fi de 1 an de la data receptiei.
Bancile vor fi implantate acolo unde este precizat in proiect. Fixarea lor va necesita realizarea unei
fundatii, protejata de inghet, cu beton 350 kg/m.
4. ELEMENTELE DE MOBILIER (cf proiect)
- Banci
- Cosuri de gunoi
-Mese cu scaune
CAIET DE SARCINI - LOCURI DE JOACA PENTRU COPII
Pentru desfasurarea activitatilor fizice si recreative se propune amenajarea unor spatii de joaca .
Modulele vor fi proiectate avand in vedere respectarea normelor de siguranta a locurilor de joaca
europene impuse de Comitetul Europea pentru Standardizare (Standarde Europene EN 1176 1177).
Toate echipamentele vor fi insotite de certificatul TUV in conformitate cu normativele europene si
certificate tip emis de ISCIR CERT (sau dovada ca produsele sunt in curs de autorizare la ISCIT CERT).
Pentru realizarea echipamentelor de joaca se vor folosi:
- Placaj tratat pentru a rezista conditiilor meteorologice
- Podelele vor fi din lemn laminat la inalta presiune (minim 13 mm grosime).
- Marginile lemnului se vor rotunji.
- Stalpii vor fi din lemn, material ecologic tratat special pentru a nu crapa si a nu se rupe, protejat cu 2
straturi de lac impregnate si un strat de lac protector transparent, pentru protective la UV.
- Fixarea stalpilor se va face printr-un picior metalic care sa previna contactul direct al lemnului cu
pamantul, lasand o distanta de 60-80mm intre stalp si suprafata de siguranta.
- Placa folosita pentru topogane va fi din otel inoxidabil pentru o viata lunga si frecare minima.
- Partile metalice vor fi din otel de calitate superioara.
Dotari spatii de joaca:
Leagane
Leagan cu cos
Tobogane
Tiroliana
CAIET DE SARCINI - INSTALATII ELECTRICE
Acest caiet de sarcini cuprinde specificatii pentru montarea stalpilor de iluminat, alimentati de la reteaua
publica si alimenatrea pompelor pentru fantanile arteziene si a pompelor pentru sistemul de irigatii.
Iluminatul aleilor perimetrale si aleilor din parc se va realiza cu stalpi de 2,6m cu corp ornamental cu
distributie a luminii pe 360. Acestea asigura o protectie impotriva orbirii cat si un nivel de iluminare sub
coronamentul arborilor. Amplasamentul lampadarelor este optim pentru o zona cu vegetatie abundenta creand o
ambianta placuta pe timp de noapte. Modelul ansamblului stalp+corp de iluminat intregeste gama de mobilier de
parc fiind realizat special pentru spatii verzi.
Alimentarea cu energie electrica se va realiza de la cel mai apropiat punct de bransament.

LISTELE CANTITATILOR DE LUCRARI

1. Alimentare cu energie electrica

Denumire
Tablou de protectie si masura TPM
Alimentare TPM
Linie electrica subterana de 0,4 kV , cu cablu ACYAbY 3x150 + 70mmp
Firida de bransanent
Instalatie electrica cu 17 buc stalpi de iluminat
2. Lucrari de constructii si instalatii
Denumire
Alei pietonale
Plantari gazon
Plantari rondouri de flori
Plantari trandafiri
Plantari arbusti
Plantari bard viu (Buxus)
Spatii de joaca pentru copii
3. Dotari
Banci
Cosuri de gunoi
Mese cu scaune
Leagan
Leagan cu cos
Tobogan
Cataratoare
Tiroliana

U/M
Buc
Buc
Km
Buc
M

Cant.
1
1
0,05
1
255

U/M
Mp
Mp
Mp
Buc
Buc
Ml
Mp

Cant.
693
15451
500
100
90
1800
600

Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc
Buc

30
25
7
4
1
2
1
1

Leagan cu cos

Tiroliana

Tobogane

Cosuri de gunoi

Stalp din fonta , vopsit in doua straturi cu elemente de fixare din inox;
Cosul din tabla perforata de 1mm grosine, tratat coroziv si vopsit in camp electrostatic;
Capacitate 36 litri;
Greutate 20Kg;
Fixare cu dibluri in fundatie de brton.

Banci

Structura din teava de otel tratata anticoroziv vopsit in camp electrostatic;

Scanduri de 25mm grosime tratate;
Elemente de fixare din inox;
Greutate 50kg;
Fixare cu dibluri in fundatie.

Mesa cu scaune:

Leagan

Structura din teava de otel tratata anticoroziv vopsit in camp electrostatic;

Scanduri de 25mm grosime tratate;
Elemente de fixare din inox;
Fixare cu dibluri in fundatie.

Stalp de iluminat

Detaliu alee

Detaliu bordura: