Sunteți pe pagina 1din 2

Sistemul Respirator

Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat, atat aportul de oxigen din aerul atmosferic pana la
nivelul celulelor care il utilizeaza, cat si circulatia in sens invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului
celular.
Totalitatea organelor care contribuie la realizarea schimburilor gazoase, din aerul atmosferic si organism, constituie
aparatul respirator.
Componentele aparatului respirator sunt: cavitatea nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile principale, caile
pulmonare si plamanii. In alcatuirea plamanului, se disting doua componente structurale si functionale: arborele
bronsic si tesutul pulmonar propriu-zis.
Arborele bronsic este format din caile respiratorii extra- si intrapulmonare, constituite dintr-un sistem de tuburi care
servesc pentru tranzitul aerului.
In interiorul tesutului pulmonar (parenchim), bronhiile principale se ramifica progresiv in bronhii lobare,
segmentare, interlobulare din care se formeaza bronhiolele terminale din care iau nastere bronhiolele respiratorii,
care se continua cu canalele alveolare ai caror pereti prezinta dilatatii in forma de saci -saci alveolari- in care se
deschid alveolele pulmonare (figura de mai jos).
Traheea si bronhiile extralobulare, au in peretii lor inele cartilaginoase, cu rolul de a mentine deschise caile
respiratorii in conditiile variatiilor de presiune din inspiratie si expiratie. Bronhiolele terminale si respiratorii, lipsite
de inelul cartilaginos, contin un strat muscular dezvoltat, regland astfel circulatia aerului in caile respiratorii
intrapulmonare.

Plamanii

Respiratia