Sunteți pe pagina 1din 12

1. Care este clasificarea hemoragiilor dup sediul sngerrii?

a. arteriale, venoase, capilare, mixte;


b. externe, interne, exteriorizate;
c. accidentale, chirurgicale, posttraumatice, medicale;
d. mici, mijlocii, mari, cataclismice
e. fistule arteriale, plagi venoase, hematoame
R: b
3. n care dintre hemoragiile de mai jos se pierde mai repede snge?
a. hemoragie venoas;
b. hemoragie capilar:
c. hemoragie arterial;
d. hemoragie venoas i capilar.
e. toate cele de mai sus
R: c
4. Ce cantitate de snge are un adult de 80 kg?
a. 7 litri;
b. 4-5 litri;
c. 8 litri;
d. 6 litri.
e. in functie de inaltimea si suprafata corporala.
R: d
5. Care din hemoragiile de mai jos sunt mai grave?
a. pierderea de 2 litri la un adult de 90 kg;
b. pierderea de 1 litru la un adolescent de 50 kg;
c. pierderea de 700 ml la un copil de 30 kg;
d. toate sunt grave;
e. toate sunt considerate hemoragii medii.
R: c

6. Ce fel de hemoragie are un accidentat care are n mod normal 5 L snge i a pierdut 1,5 litri
de snge?
a. hemoragie mic:
b. hemoragie mijlocie;
c. hemoragie mare;
d. hemoragie cataclismic (mortal)
e. nici una din cele de mai sus.
R: b

8. Hemoragia din cile urinare se evideniaz prin:


a. hematurie;
b. scderea brutal a tensiunii arteriale;
c. colic renal;
d. polakiurie
e. toate de mai sus.
R: a
11. Care dintre cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei n doi timpi?
a. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenic, meninut de rezistena capsulei:
b. infectia splinei;
c. cedarea rezistenei i ruperea capsulei cu revrsarea sngelui n peritoneu;
d. fragilitatea vascular;
e. deficiene ale factorilor de coagulare.
R: a
14. Cauza agitaiei in faza de inceput a ocului hemoragic este dat de:
a. vasoconstricie;
b. anxietate;
c. oxigenare insuficient a creierului;
d. scderea masei circulante
e. tahicardiei.
R: c
15. Cror factori se datoreaz meninerea sau chiar o uoar cretere a T.A. n faza de nceput
a hemoragiei?
a. vasoconstriciei periferice;
b. mobilizarea sngelui din depozite (ficat, splin, muchi);
c. acumulrii de CO2;
d. unei oxigenri deficitare a esuturilor
e. hipoxiei cerebrale
R: b
17. Care este cauza tahipneei n cazul unei hemoragii?
a. scderea CO2 din snge i esuturi;
b. creterea CO2 n snge i excitarea centrului respirator din bulb;
c. vasoconstricia arterial;
d. scderea hematocritului;
e. vasodilatatia venelor.
R: b

18. n cazul unei hemoragii mari, cnd TA scade sub 60-80 mm Hg, cum reacioneaz
rinichiul?
a. funcioneaz normal, urina este hiperconcentrat;
b. nceteaz filtrarea renal i se acumuleaz metabolii n snge;
c. apare insuficiena renal cronica, ce necesita hemodializa imediata;
d. acumularea de metaboliti crete volumul sngerrii;
e. nici un a de mai sus.
R: b
20. Ce trebuie sa intreprindem cand avem un accidentat cu plaga muscata de un caine
necunoscut?
a. sa cautam ciinele si sa urmarim evolutia acestuia;
b. efectuam toaleta, sutura plagii. profilaxie antitetanica, antibiotice;
c. efectuam toaleta minutioasa a plagii: debridare, profilaxie antitetanica, trimitem pacientul la
serviciul antirabic;
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice;
e. toaletarea plagii, sutura imediata, antibioterapie locala si generala.
R: c
21. Care din urmatoarele manevre se practica in cazul muscaturilor de sarpe si intepaturilor de
insecte veninoase?
a. incizia si excizia tesutului cutanat in zona lezata;
b. aplicarea garoului deasupra leziunii:
c. aspirarie locala;
d. administrare de antivenin;
c. pacientul trebuie mobilizat pentru a nu-si pierde starea de constienta.
R: b
24. Rabia se poate transmite prin:
a. intepaturi ale unor insecte (albine, viespi);
b. plagi muscate de animale;
e. plagi prin arme de foc;
d. inocularii veninului de sarpe;
e. consumului de ciuperci otravitoare.
R: b
27. Ce tip de pansament se va aplica in cazul unor plagi care prezinta secretii abundente?
a. absorbant;
b. protector;
c. compresiv;
d. antifIogistic;
e. umed.
R: a

33. Durerea, in cazul unei infectii localizate, este produsa de:


a. prezenta gerrnenilor;
b. hiperemie locala;
c. actiune distructiva din cauza nocivitatii gerrnenilor si actiunea directa a toxinelor
microbiene asupra tenninatiilor nervoase;
d. prezenta leucocitelor in focar;
e. prezenta resturilor rezultate din distrugerea celulara.
R: c
34. - Care dintre leucocite intra primele in lupta impotriva germenilor microbieni?
a. - polinuclearele;
b. - monocitele;
c. limfocitele;
d. eozinofilele;
e. leucocitoza importanta
R: a
37. Ce intelegem prin fagocitoza?
a. etapa in batalia dintre factorii de aparare a organismului si germeni;
b. proprietatea leucocitelor de a ingloba si de a distruge microbii in interiorul lor;
c. iesirea leucocitelor din capilare in tesutul interstitial;
d. capacitatea trombocitelor de a forma cheagul alb;
e. proprietatea sistemului imun de a sintetiza anticorpi.
R: b
38. Ce este furunculul?
a. inflamatia acuta a glandelor seboreice;
b. inflamatie a aparatului pilosebaceu;
c. inflamatia glandelor sudoripare;
d. inflamatia vaselor limfatice
e. nici una de mai sus.
R: c
39. Necroza localizata a unui folicul pilos asociata unei mici cantitati de puroi, caracterizeaza:
a. furunculul antracoid;
b. abcesul;
c. furunculul;
d. foliculita;
e. panaritiul.
R: c

40. Ce intelegem prin furuncul antracoid?


a. mai multi furunculi diseminati la distanta;
b. prinsi mai multi foliculi pilosebacei vecini:
c. furuncul al cefei;
d. agentul patogen este Bacilus anthracis;
e. se dezvolta cu predilectie in regiunea axilara.
R: b
41. Ce complicatie poate da furunculul buzei superioare si al narinei?
a. pleurezie purulenta;
b. abces pulmonar;
c. tromboza a sinusurilor cavernoase;
d. sindrom de cava superioara;
e. otita si/sau mastoidita supurata.
R: c

43. Ce elemente ale singelui cresc in cazul unei infectii acute?


a. hematiile;
b. leucocitele polinucleare si in special neutrofilele;
c. monocitele;
d. trombocitele;
e. limfocitele.
R: b
44. Ce este acneea?
a. leziune inflamatorie a glandelor seboreice:
b. inflamatia glandelor sudoripare;
c. inflamatia foliculilor pilosebacei;
d. inflamatia foliculilor pilosi ai cefei;
e. inflamatia vaselor limfatice mici din derm.
R: a
45. In cazul unui abces cald, unde se face incizia?
a. la locul de maxima fluctuenta;
b. in partea cea mai decliva;
c. transversal sau longitudinal in funtie de regiune;
d. central;
e. toate de mai sus.
R: b

46. Abcesul cald este:


a. infectie purulenta bine delimitata;
b. infectie difuza;
c. infectie generalizata;
d. infectie cu bacilul tuberculozei;
e. nici una de mai sus.
R: a
48. Antraxul este produs de:
a. bacilul Koch:
b. bacteria carbunoasa;
c. infectie cu germeni aerobi;
d. infectie cu germeni anaerobi;
e. stafilococul auriu meticilin rezistent.
R: b
49. Pustula maligna este produsa prin infectarea pe cale:
a. digestiva;
b. tegumentara;
c. respiratorie;
d. pe oricare din ca1e;
e. cale limfatica sau sanguina.
R: b
50. Ce meserii sunt mai periclitate pentru a se infecta cu bacteria carbunoasa?
a. muncitorii care lucreaza in subteran;
b. muncitorii din industria pielariei, tabacariei, de carne;
c. muncitorii din industria textila;
d. muncitorii din industria a1imentara;
e. muncitorii din constructii.
R: b

53. Care este semnul caracteristic al generaliziirii contracturii in tetanos?


a. tulburarile respiratorii;
b. contractura maseterina si trismus;
c. dureri abdominale;
d. tulburari sfincteriene;
e. fotofobia.
R: b

54. Contractura generalizata in opistotonus o putem intalni in:


a. antrax;
b. gangrena gazoasa;
c. tetanos;
d. erizipel;
e. infectiile cu germeni anaerobi.
R: c
55. Unde se injecteaza de obicei solutii1e uleioase?
a. intravenos;
b. intradermic;
c. intramuscular;
d. subcutanat;
e. intraarterial.
R: c
56. - Prin ce injectie se poate administra o solutie hipertona?
a. - intramusculara, subcutanata;
b. - intravenoasa, intraarteriala;
c. - subcutanata, intradermica;
d. intramusculara, intravenoasa;
e. oriunde.
R. b
58. Unde se face de obicei injectia pentru intradermoreactie?
a. in orice regiune a corpului lipsita de par;
b. pe fata anterioara a antebralului drept;
c. pe fata dorsala a antebratului stang;
d. pe fata interna a coapsei drepte;
e. intravenous numai la plica cotului.
R. b
59. Ce efecte poate avea injectarea solutiilor hipertone subcutanat?
a. produce ischemia regiunii;
b. produce necroza tesuturilor;
c. constituie locul de predilectie pentru administrarea solutiilor hipertone;
d. se resorb mai greu;
e. nici una de mai sus.
R. b

60. Care este locul de predilecie de administrare a injeciilor intramusculare?


a. cadranul superoextern al fesei;
b. regiunea deltoidian;
c. muchii drepi abdominali;
d. faa lateral a coapsei;
e. la plica cotului.
R: a
61. Care dintre cile de administrare a injeciilor este mai puin dureroas si traumatizant
pentru bolnav?
a. intramusculara;
b. subcutanata;
c. intraosoasa;
d. intravenoasa;
e. toate.
R: d
65. Puncia venoas pentru recoltare de snge se face n scop:
a. terapeutic;
b. de evacuare;
c. de diagnostic si explorare;
d. bioptic;
e. toate de mai sus.
R: c
66. Punctia pleurala exploratorie poate determina urmatoarele accidente vitale:
a. tromboflebita profunda a membrelor supenoare;
b. stop cardio-respirator reflex;
c. criza de astm bronsic;
d. anurie;
e. pneumoperitoneu.
R: b
67. Cum se numeste punctia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea peritoneala?
a. paracenteza;
b. laparotomie;
c. celiotomie;
d. laparoscopie;
e. paracecala.
R: a

68. Ce accidente se pot produce cand evacuam rapid cantitati mari de lichid prin punctie?
a. oligurie;
b. hemoragie ex vacuo;
c. greturi si varsaturi;
d. hipertensiune arteriala;
e. hematurie.
R: b
70. Unde se face punctia pericardului?
a. in spatiul III intercostal stang, razant cu marginea sternala;
b. in spatiul V intercostal stang, la 5-6 cm in afara marginii stangi a sternului:
c. in spatiul V intercostal drept, razant cu marginea sternului;
d. in spatiul VII intercostal stang pe linia medio-claviculara;
e. transsternal.
R: b

71. Ce este colpotomia?


a. incizia fundului de sac vaginal (Douglas);
b. incizie a peretelui abdominal;
c. punctia fundului de sac vaginal;
d. punctia peritoneala pe linia mediana;
e. incizie de 2 centimetri subombilical.
R: a
72. - Ce sonda se foloseste de obicei la femeie pentru a goli vezica urinara?
a. sonda Einhorn;
b. sonda Thieman;
c. sonda Nelaton;
d. sonda Petzer;
e. sonda Fogarty.
R: c
73. Ce intelegem prin sonda a demeure?
a. sonda fixata, lasara timp indelungat in vezica urinara;
b. repetarea sondajelor vezicale;
c. dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul sondelor;
d. sonda introdusa inainte de mictiunea de dimineata;
e. sondajul vezicii urinare la cei cu adenoma de prostate.
R: a

74. Pentru tubajul gastric se foloseste sonda:


a. Thieman;
b. Petzer;
c. Einhorn;
d. tub Faucher;
e. Foley.
R: c
76. Ce intelegem prin incizie?
a. extirparea unui tesut;
b. sectionarea unui tesut;
c. patrunderea intr-o cavitate naturala;
d. golirea unei colectii purulente;
e. nici una de mai sus.
R:b
79. Cand incizia este singurul act al unei interventii operatorii?
a. incizia facuta pentru golirea unei colectii purulente;
b. extirparea unei tumori abdominale;
c. patrunderea intr-o cavitate naturala;
d. efectuarea unei interventii estetice;
e. nici una de mai sus.
R: a
81. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi in 1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste
sangele rosu aprins, in jeturi discontinue?
a. la radacina coapsei:
b. deasupra plagii;
c. dedesubtul plagii:
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii;
e. toate cele de mai sus sunt adevarate in cazul prezentat deoarece sangerarea provine din
capilare si vene de calibru redus.
R: b
82. Un garou aplicat dedesubtul plalgii, in cazul unei hemoragii arteriale, poate produce:
a. oprirea hemoragiei;
b. continuarea si exacerbarea sangerarii;
c. soc de garou;
d. gangrena membrului respectiv;
e. ischemia de decubit.
R: b

85. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?
a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
b. administrarea de hemostatice: vitamina K, venostat, adrenostazin;
c. ligatura si sutura vaselor;
d. asezarea bolnavului in pozitie Trendelenburg;
e. transfuzii si administrare de plasma proaspata.
R: c
86. O hemoragie digestiva superioara de 500-1000 ml, puls 100/minut, Hb = 8 - 10 g%,
hematocrit 30 - 35% este:
a. asimptomatica;
b. asimptomatica numai in clinostatism, de gravitate medie;
c. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, transpiratii reci, ameteli, paloare accentuata;
d. are semne caracteristice socului hemoragic;
e. nu necesita tratament.
R: b
89. Pe baza epicrizei se intocmeste:
a. foaia zilnica de miscare a bolnavilor;
b. regimul alimentar;
c. biletul de iesire sau carnetul de iesire al bolnavului;
d. registrul de intemare si iesire a bo1navilor din sectie,
e. toate de mai sus.
R: c
90. Exista vreo diferenta intre temperatura axilara si cea rectala?
a. nu exista nici o diferenta;
b. temperatura rectala este eu 0,3-0,5 0C mai mare decat cea axilara;
c. temperatura axilara este cu 0,3-0,5 0C mai mare decat cea rectala;
d. temperatura rectala normala este 37,50 C;
e. temperatura rectala este cu 2 grade mai mare ca cea axilara, de aceea este lipsita de
acuratete.
R: b
91. Temperatura sublinguala cum se prezinta fata de temperatura axilara?
a. este aceeasi;
b. este mai mica cu O,5C;
c. este mai mare cu peste 1C;
d. este mai mica cu 1C;
e. nici una de mai sus, temperatura nu se inregistreaza sublingual.
R: c

92. Cum catalogai temperatura de 38-39C?


a. stare subfebril;
b. febr moderat;
c. febr ridicat
d. febr foarte ridicat;
e. febr n platou.
R: b