Capitolul I

DREPT PENAL
NOTIUNI GENERALE

1. Notiunea dreptului penal

DREPT PENAL
PARTEA GENERALA

Dreptul penal ca ramura de drept este format din totalitatea

normelor juridice prin care se prevede n ce conditii o fapta este
infractiune, felul acesteia, sanctiunile ce se aplica n cazul savrsirii
lor precum si raspunderea penala n scopul apararii odinii de drept
n Romnia, mpotriva unor asemenea fapte.
Dreptul penal deriva de la cuvntul latin poena = pedeapsa,

Specializarea DREPT

deci de la sanctiunea aplicabila faptei interzise.

Principiile fundamentale ale dreptului penal

Principiul legalitatii
Principiul umanismului
Principiul egalitatii n fata legii penale
Principiul prevenirii savrsirii faptelor penale
Principiul personalitatii raspunderii penale
Principiul individualizarii raspunderii penale
1

Raportul juridic penal

a-l trage la raspundere pe infractor are corespondent n obligatia

faptuitorului de a suporta rigorile legii (pedeapsa - masura de

Corecta ntelegere a aspectelor privind raportul juridic penal

(nasterea, modificarea sau stingerea lui) impune o analiza asupra

siguranta, etc).
OBIECTUL raportului juridic penal l constituie pedeapsa si
celelalte masuri penale prevazute de lege sa fie aplicate ca urmare a

faptei penale.
Prin fapta penala se ntelege o mprejurare care da nastere
raportului penal, l modifica sau l stinge si careia legea penala i
atribuie acest caracter deoarece produce efecte juridice.
Raportul penal consta n legatura care se naste ntre stat si
infractor ca urmare a savrsirii unei infractiuni, sau fapte prevazute
de legea penala, n care acestia au drepturi si obligatii corelative cu

savrsirii faptei. n urma realizarii obiectului, se realizeaza si norma

de drept, conducnd la realizarea si asigurarea apararii sociale.
Stingerea raportului juridic de conformare are loc:
- de cnd iese din vigoare norma juridica penala;
- de la pierderea calitatii ceruta de lege, de catre destinatarul
obligatiei instituite de norma;

privire la raspunderea penala a infractorului, constnd n aplicarea

- de la savrsirea faptei interzise,

si suportarea sanctiunilor penale n scopul apararii ordinii de drept

iar stingerea raportul penal de conflict are loc prin:

si de stat.

- executarea sanctiunilor aplicate infractorului;

- prin interventia unei cauze care nlatura raspunderea penala;
Elementele raportului juridic penal

- prin executarea sanctiunilor penale.

SUBIECTUL - n esenta, subiectii sunt aceiasi n raportul

juridic penal, la ambele forme ale sale - att n raportul de
conformare, care ia nastere la intrarea n vigoare a legii penale, ct si
la cel de conflict care ia nastere la data savrsirii infractiunii.
Subiectii sunt participantii

la raport, iar acestia sunt

ntotdeauna: STATUL, reprezentat prin organele sale de cercetare,

parchet, politie, etc, ct si PERSOANA FIZICA sau JURIDICA, care
savrseste fapta penala prevazuta de lege.
CONTINUTUL raportului penal este format din drepturile si
obligatiile corelative ale subiectilor n sensul ca unui drept al unei
parti i corespunde o obligatie a celeilalte. Astfel, dreptul statului de
3

4. Universalitatea legii penale

Capitolul II
APLICAREA LEGII PENALE ROMNE N
SPATIU SI TIMP

Exceptii la aplicarea legii romne n spatiu

Imunitatea penala reprezinta o derogare de la principiul
teritorialitatii, mai precis o derogare de la principiul eficacitatii
generale a legii penale pe teritoriul statului respectiv. Notiunea de

Sectiunea I

eficacitate penala generala se ntelege n sensul ca legea penala se

aplica fara nici un fel de rezerva sau discriminare, cu privire la

Aplicarea legii penale n spatiu

persoanele, care comit infractiuni pe teritoriul statului respectiv.

Imunitatea penala constituie astfel o exceptie n sensul ca

Referindu-ne la legislatia penala, vom spune ca aceasta cu

toate mijloacele de combatere a infractionalitatii pe care

le

organizeaza, actioneaza pe un teritoriu determinat.

unele persoane scapa de sub incidenta legii penale, sunt aparate de

sanctiunile acesteia, desi aceste persoane sunt infractori si faptele lor
ntrunesc conditiile pentru existenta infractiunii.

Teritorialitatea legii romne este un principiu potrivit caruia

legea penala se aplica infractiunilor savrsite pe teritoriul Romniei
- art. 3 Cod penal. Deci potrivit acestui principiu se tine cont de locul
savrsirii faptei si nu de cetatenia infractorului sau alte criterii.
Prin teritoriu se ntelege ntinderea de pamnt si apele
cuprinse ntre frontiere, cu subsolul si spatiul aerian al acesteia - art.
142 Cod penal.
Principiile aplicarii legii penale romne n spatiu
Legislatia noastra penala n vigoare, n rezolvarea concurentei
legilor penale n spatiu a adoptat urmatoarele principii:
1. Teritorialitatea legii penale constituie principiul de baza
al aplicarii acesteia n spatiu

Sectiunea II
Aplicarea legii penale n timp
Potrivit art. 15 din Constitutie, legea nu dispune dect pentru
viitor, cu exceptia legii mai favorabile. La baza aplicarii legii n timp
sta principiul activitatii legii penale.
Legea se aplica infractiunilor savrsite n timp ce ea este n
vigoare. Art. 4 din codul penal stipuleaza faptul ca " Legea penala se
aplica infractiunilor savrsite n timpul ct se afla n vigoare " Legea
se aplica imediat, integral si continuu, adica tot timpul ct ea este n
vigoare, fara suspendari, iar activitatea legii ncepe o data cu intrarea
ei n vigoare. Primul moment este cel al publicarii n Monitorul

2. Personalitatea legii

Oficial, cu exceptia unor prevederi contrare. Conform art. 78 din

3. Realitatea legii penale

5

Constitutia revizuita, legea intra n vigoare la 3 zile de la data

Capitolul III

publicarii ei n Monitorul Oficial al Romniei sau la o data

INFRACTIUNEA - NOTIUNE SI TRASATURI

ulterioara prevazuta n cuprinsul ei. Termenul de 3 zile se calculeaza

dupa sistemul zilelor libere, ceea ce nseamna ca ziua publicarii n

Sectiunea I

Monitorul Oficial ( dies ad quo) si ziua expirarii termenului (dies ad

quem) nu intra n calcul (non computatur in termino). Spre exemplu,
vigoare n ziua 20 a lunii respective.1 Termenul de 3 zile libere se

Definitie - n legislatia statelor, infractiunea a primit definitii

diferite. n legislatia tarii noastre, nu s-a mbratisat sistemul tripartit:

aplica tuturor actelor normative care cuprind norme juridice penale

contraventii, delicte si crime, ci legiuitorul a statuat ca infractiunea

( legi sau ordonante ).

consta ntr-o fapta care prezinta pericol social, este savrsita cu

daca data publicarii este n cea de-a 15 zi a lunii, legea va intra n

vinovatie si este prevazuta de legea penala - art. 17 alin. 1 Cod

Principiile aplicarii legii penale n timp

penal.

Din definitie se desprind cele trei trasaturi esentiale ale

Neretroactivitatea legii penale si retroactivitatea legii penale

Extraactivitatea legii penale

acesteia: fapta sa fie prevazuta de legea penala, fapta periculoasa

Ultraactivitatea legii penale temporare

pentru societate, vinovatia.

Principiul legii penale mai favorabile

Sectiunea II
Trasaturile esentiale si generale ale infractiunii
1. Periculozitatea sociala a faptei

Pentru dezvoltari a se vedea C.L.Popescu Data intrarii n vigoare a actelor

normative,n lumina dispozitiilor constitutionale revizuite, n Dreptul nr. 4/2004
pag. 26;M.Constantinescu,I.Muraru,A.Iorgovan Revizuirea Constitutiei Romnieiexplicatii si comentarii RosettiBucuresti 2003 pag. 69; I.Deleanu Revizuirea
Constitutiei n Dreptul nr.12/2003 pag. 23
7

F. Streteanu - Noul cod penal. Observatii critice n Revista de drept penal nr.
1/2005 pag. 48 G. Antoniu - Examen critic al unor dispozitii din codul penal. Parte
generala n G. Antoniu si colaboratorii, Reforma legislatiei penale, Editura
Academiei, Bucuresti, 2003, pag. 95 si F. Streteanu - Drept penal, Partea generala,
Editura Rosetti 2003, pag. 288. Autorul apreciaza caracterul inoportun al inserarii
unei definitii legale a infractiunii n Codul penal si caracterul incomplet al definitiei
infractiunii cuprins n art. 17.
8

n art. 18 Cod penal se arata ca fapta care prezinta pericol

3. Prevederea n legea penala

social n ntelesul legii penale, este orice actiune, sau inactiune, prin
care se aduce atingere uneia dintre valorile aratate n art. 1 si pentru
sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse. La
acestea, ar trebui adaugat faptul ca se poate aplica si o masura
educativa, care nu este o pedeapsa - n cazul minorilor - desi este o
sanctiune penala.

Al treilea element este: ca fapta sa fie prevazuta de legea

penala si decurge din principiul fundamental al legalitatii din dreptul
penal - art. 17 Cod penal. Ea nu se confunda cu infractiunea, care
presupune ntrunirea cumulativa a trasaturilor. Ori infractiunea
trebuie sa fie prevazuta de legea penala, dar nu orice fapta prevazuta

Criterii de stabilire

de legea penala este infractiune, aceasta fiind doar o trasatura. De

- modul de savrsire a faptei

fapt prin aceasta trasatura esentiala, infractiunea se deosebeste de

- mijloacele de savrsire a faptei

orice alte fapte care intra n sfera ilicitului juridic. De exemplu, Legea

- de scopul urmarit de faptuitor,

nr. 74/1995, n art. 41 prevede conditiile n care se poate realiza

- de mprejurarile obiective si subiective

practicarea meseriei de medic.

- de urmarea produsa, ori care se putea produce

- de persoana faptuitorului, de conduita acestuia.

Sectiunea III
Continutul infractiunii

2. Vinovatia
Continutul infractiunii poate fi:
Formele vinovatiei sunt: intentia si culpa, la care se adauga

praeterintentia, sau intentia depasita,, specifica unor infractiuni.

Aceasta vinovatie este proprie teoriei psihologice.
Intentia directa si indirecta

cuprinde conditiile obiective si subiective n care o fapta

devine infractiune;
-

Culpa

continut legal, cel descris prin norma de ncriminare si

continut concret, cel al unei fapte determinate, savrsita n

realitate, obiectiva, de catre o persoana si care se nscrie

Culpa este cu prevedere

prin elementele sale n tiparul abstract, prevazut de norma

Culpa simpla sau culpa fara prevedere,

Intentia depasita - praeterintentia

de ncriminare.
n doctrina s-a facut distinctie ntre continutul juridic si
continutul constitutiv.

A se vedea F. Streteanu - Noul cod penal, Observatii critice n Revista de drept

penal nr. 1/2005 pag. 49
9

10

Structura continutului infractiunii

Capitolul IV
FORMELE INFRACTIUNII

Obiectul infractiunii
Latura obiectiva
Latura subiectiva

Sectiunea I
Actele pregatitoare

Subiectul

Tentativa
Infractiunea consumata
Cauze de nepedepsire
n art. 36 Cod penal se arata cauzele de nepedepsire:
desistarea si mpiedicarea producerii rezultatului.
Desistarea consta n renuntarea de buna voie a faptuitorului de
a duce pna la capat executarea nceputa, desi exista posibilitatea
reala de a continua, iar faptuitorul este constient de aceasta. De aici
conditiile:
-

renuntarea se ntemeiaza pe vointa libera a faptuitorului;

renuntarea sa aiba loc nainte ca executarea sa fie

terminata n timp util si renuntarea trebuie sa fie
definitiva.

Sectiunea III
Pluralitatea de infractori
Participatia constituie una din modalitatile de comitere a
infractiunilor.
11

12

Realitatea infractionala ne nvedereaza cteva aspecte dintre

Pluralitatea de faptuitori

care elementare sunt acelea ca unele infractiuni pot fi comise de catre

Cooperarea materiala sau intelectuala

o singura persoana, n timp ce alte infractiuni pot fi comise de mai

Legatura subiectiva

multe persoane. Cooperarea mai multor persoane la comiterea unei

Savrsirea aceleiasi fapte prevazute de legea penala

infractiuni pune problema juridica si de fapt, a participatiunii.

Participatia este acea situatie n care un numar de doua sau
mai multe persoane au savrsit prin eforturi conjugate aceiasi
infractiune.

Autoratul-coautoratul
Autoratul - coautoratul stipulat n art. 24 Cod penal este acea
persoana care savrseste n mod nemijlocit fapta prevazuta de legea

Formele pluralitatii de infractori sunt: pluralitatea naturala

(necesara) constituita (legala) si ocazionala (penala).

penala. Daca sunt mai multe persoane care au savrsit fapta ne gasim
n prezenta unui coautorat.
Instigarea
Consta n fapta unei persoane care cu intentie determina, prin

A. Pluralitatea naturala
B. Pluralitatea constituita

orice mijloace, o alta persoana sa savrseasca o fapta prevazuta de

C. Pluralitatea ocazionala (penala)

legea penala. Conform art. 39 Cod penal, el este autorul moral al

infractiunii.

Participatia penala

Complicitatea
Complicitatea consta n activitatea persoanei, care cu intentie

Codul penal nu prezinta o definitie a participatiei, ci se

nlesneste sau ajuta, n orice mod la savrsirea unei fapte prevazute

rezuma la definirea notiunii de participant. n literatura de specialitate

de legea penala, sau care, nainte sau n timpul savrsirii faptei,

s-au dat diferite definitii participatiei.

promite ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va

Aceasta consta n faptul ca ori de cte ori o infractiune este

savrsita de un numar mai mare de persoane dect cel n raport cu

favoriza pe infractor, chiar daca ulterior nu se tine de promisiune art.40 Cod penal.

natura ei, ne aflam n prezenta participatiei penale.

Formele participatiei penale sunt coautoratul, instigarea,

Participatia improprie
Este acea forma de participatie penala la care persoanele care

complicitatea.

savrsesc prin vointa comuna o fapta prevazuta de legea penala, nu

au toate aceiasi atitudine psihica, nu actioneaza cu aceiasi forma de
vinovatie, unii actionnd cu intentie, altii actionnd din culpa, sau
13

14

fara vinovatie. Participatia improprie este posibila la toate formele de

participantii care au actionat cu vinovatie urmeaza sa fie pedepsiti

participatie: adica poate fi sub forma coautoratului, a instigarii si a

pentru

complicitatii.

participantilor depinde de forma si importanta contributiei fiecaruia,

n limitele pedepsei prevazute de lege.

Formele participatiei improprii sunt prevazute n art. 44 alin. 1

si 2 Cod penal:

fapta

unica

potrivit

vinovatiei

acestora.

Pedepsirea

Circumstantele reale

- modalitatea intentiei si culpa constau n determinarea sau

Circumstantele reale sunt legate de situatii anterioare,

nlesnirea, sau ajutorarea n orice mod, cu intentie, la savrsirea din

concomitente sau posterioare savrsirii faptei si presupun continutul

culpa de catre alta persoana a unei fapte prevazute de legea penala.

atenuat sau agravat al faptei legat de conditiile concrete de savrsire

Deci autorul actioneaza din culpa iar ajutorul dat este cu intentie;

a acesteia (timp, modalitati, loc etc.). Ele se rasfrng asupra celorlalti

- modalitatea intentiei si lipsa de vinovatie, consta n

determinarea, ajutarea sau nlesnirea n orice mod, cu intentie, la

participanti numai n masura n care acestia le-au cunoscut sau

prevazut. Aceste circumstante au un caracter obiectiv.

savrsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o persoana

care actioneaza fara vinovatie. Autorul savrseste fara vinovatie,
infractiunea datorita iresponsabilitatii, erorii de fapt, constrngerii

Raspunderea penala a persoanei juridice

fizice, morale, sau betiei;

Conditiile raspunderii penale a persoanei juridice

- modalitatea

culpa

si

intentie

care

contributia

participantului este din culpa la fapta savrsita de autor cu intentie;

a. capacitatea juridica a persoanei juridice; raspunderea penala

intervine de regula la o persoana capabila din punct de vedere juridic.

- modalitatea lipsa de vinovatie si intentie n care contributia

Potrivit art. 35 din Decr. nr. 31/1954: "Persoana juridica si exercita

participantului este fara vinovatie la fapta savrsita de autor cu

drepturile si si ndeplineste obligatiile prin organele sale. Actele

intentie.

juridice facute de organele persoanei juridice, n limitele puterii ce le-

n legislatia penala se retin doar primele doua forme aratate

mai sus, celelalte doua fiind lipsite de semnificatie.

au fost oferite, sunt actele persoanei juridice nsasi. Faptele ilicite

savrsite de organele sale obliga nsasi persoana juridica, daca au fost
ndeplinite cu prilejul exercitarii functiei lor. Faptele ilicite atrag si

Raspunderea penala la participatie

raspunderea personala a celui ce le-a savrsit att fata de persoana

Actele de cooperare ale participantilor nu sunt de valoare si

juridica ct si fata de cel de-al treilea".

importanta egale, ceea ce duce la consecinte diferite n problema

Persoana juridica dobndeste drepturile si obligatiile de la

raspunderii penale. n legislatia noastra, ct si n practica judiciara s-a

data nregistrarii ei n Registrul de persoane juridice. Raspunderea

adoptat teoria privind realitatea obiectiva a faptei penale, n sensul ca

penala a persoanei juridice este directa si personala, ceea ce nseamna

15

16

ca eventualul drept de regres al persoanei juridice mpotriva

natural, si ea presupune o activitate unica prin care se realizeaza

prepusului sau excede raportului juridic penal de conflict. Dreptul de

continutul unei singure infractiuni.

regres al persoanei juridice mpotriva persoanei fizice care este

raspunzatoare de comiterea infractiunii este exercitabil n temeiul
raspunderii civile delictuale.
b. Legea penala sa prevada raspunderea persoanei juridice
(regula specialitatii) Potrivit dispozitiilor art. 45 alin. 1 Cod penal
persoana juridica, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a
institutiilor publice raspunde penal

Unitatea naturala de infractiune sanctionata diferentiat de

catre legiuitor, se prezinta sub forma:
-

infractiunii simple;

infractiunii continua;

infractiunii deviate.

Infractiunea continuata

n cazurile prevazute de lege

pentru infractiunile savrsite n numele sau, n interesul sau, de catre

organele sau reprezentantii acestora. Pentru a se raspunde din puncte
de vedere penal, este necesar ca sa se prevada expres aceasta.
Raspunderea penala a persoanei juridice nu o exclude pe cea a
persoanei fizice care a savrsit n mod nemijlocit infractiunea.

Sectiunea IV
Unitatea de infractiune
Felurile unitatii infractionale sunt: unitatea naturala de
infractiune ( numita si pluralitate reala de infractiuni deoarece n
cadrul aceleasi actiuni se savrsesc de catre faptuitor mai multe acte
similare), si unitatea legala de infractiune.4
Unitatea naturala este unitatea actiunii sau inactiunii, care se
formeaza datorita starii de fapt sau datorita realizarii ei n mod

C. Bulai Manual de drept penal Partea generala Editura All Bucuresti 1997 pag.
468 C. Mitrache Drept penal romn partea generala editia a-III-a 1997 pag. 198 M.
Basarab Drept penal partea generala vol. II Iasi 1995 editia a-II-a pag.349
17

18

Capitolul V
PLURALITATEA DE INFRACTIUNI

infractiuni, ori hotarrea de condamnare, desi definitiva, a fost

desfiintata printr-o cale extraordinara de atac;
- dintre infractiunile savrsite, cel putin doua sa fie supuse
judecatii. Concursul de infractiuni ia nastere prin savrsirea de

Formele pluralitatii de infractiuni

infractiuni si se stabileste cu ocazia judecatii. Poate exista si situatia

n care desi s-au savrsit mai multe infractiuni, doar una dintre
acestea poate fi dedusa judecatii iar pentru celelalte existnd cauze de

Concursul de infractiuni

nlaturarea raspunderii penale, ori cauze de imputate, dar nu suntem

n prezenta concursului de infractiuni. O situatie similara exista si

Concursul de infractiuni consta n existenta a doua sau mai

multe infractiuni savrsite de aceiasi persoana, mai nainte de a
interveni o condamnare definitiva pentru una din ele.

atunci cnd pentru unele infractiuni sunt incidente dispozitiile

referitoare

la

amnistie,

lipsa

plngerii

prealabile,

mplinirea

termenului de prescriptie a raspunderii penale, ori cauze care atrag

Conditiile de existenta ale concursului:

nepedepsirea infractorului cum ar fi: denuntarea de catre mituitor a

- savrsirea a doua sau mai multe infractiuni. n cazul n care

luarii de mita (art. 255 alin. 3 Cod penal), retragerea marturiei

infractiunile sunt de aceiasi natura, concursul este omogen, iar daca

mincinoase (art. 260 alin. 2 Cod penal).

infractiunile sunt de naturi diferite, indiferent de forma de vinovatie,

concursul este eterogen;

Recidiva

- infractiunile sa fie savrsite de aceiasi persoana indiferent de

calitatea n care o savrseste - autor, complice, etc. Este ndeplinita

Recidiva presupune ca si n cazul concursului de infractiuni,

conditia si atunci cnd infractorul a comis unele infractiuni n timpul

savrsirea de catre o anume persoana, a cel putin doua infractiuni,

minoritatii si altele dupa mplinirea vrstei de 18 ani;

dupa ce acea persoana a fost condamnata definitiv pentru una din ele.

- infractiunile sa fie savrsite nainte de condamnarea

Aceasta situatie reflecta o periculozitate mai mare, o perseverenta pe

definitiva pentru una din ele. Aceasta conditie se refera la faptul ca

calea infractionala din partea infractorului, denota un indice de

nu trebuie sa existe o condamnare definitiva pentru vreuna din

incorigibilitate marit a acestuia. Starea de recidiva este tinuta n

infractiunile comise de aceiasi persoana. Va fi ndeplinita aceasta

evidenta de Legea nr. 2/1992, a cazierului judiciar.

conditie chiar daca infractorul a fost condamnat pentru o infractiune

Termenii recidivei sunt infractiunile care intra n calculul

savrsita anterior, dar hotarrea nu era definitiva la data comiterii noii

recidivei. Primul termen este ntotdeauna o infractiune pentru care a

fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate, iar cel

19

20

de-al doilea termen l constituie o noua infractiune savrsita de

acelasi faptuitor.
Recidiva consta ntr-o pluralitate de infractiuni, caracteristica
ei proprie fiind aceea ca momentul comiterii unei infractiuni se

S-a numit asa pentru ca nu este un concurs de infractiuni,

ntruct este o condamnare definitiva pentru una din infractiuni, dar
nu sunt ndeplinite nici conditiile recidivei postcondamnatorii, adica
ne aflam ntr-o situatie de mijloc, ntre cele doua enumerate mai sus.

situeaza fie dupa executarea integrala a pedepsei anterioare pentru o

infractiune comisa anterior fie n timpul executarii unei condamnari
ori n stare de evadare.
Recidiva n cazul persoanei juridice
Exista recidiva pentru persoana juridica n urmatoarele
situatii:
a) cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de
condamnare, persoana juridica savrseste din nou o infractiune cu
intentie, iar amenda pentru infractiunea anterioara nu a fost executata,
(recidiva postcondamnatorie);
b)

cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de

condamnare, persoana juridica savrseste din nou o infractiune cu

intentie sau considerata, iar amenda pentru infractiunea anterioara a
fost executata sau considerata ca executata, (recidiva postexecutorie).

Pluralitatea intermediara
Prin pluralitate intermediara se ntelege situatia n care o
persoana, dupa ce a fost condamnata definitiv, savrseste o noua
infractiune, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul
executarii sau n stare de evadare si nu sunt ndeplinite conditiile
prevazute de recidiva postcondamnatorie - (art. 40 Cod penal).
21

22

Capitolul VI
CAUZELE CARE NLATURA CARACTERUL
PENAL AL FAPTEI

un pericol iminent si care nu putea fi nlaturat altfel, viata,

integritatea corporala ori sanatatea sa sau a altuia, sau un bun
important al sau ori a altei persoane, sau un interes obstesc.
Nu este n stare de necesitate cel care n momentul savrsirii
faptei si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave dect cele
care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era nlaturat.

Sectiunea I
Consideratii introductive

La starea de necesitate persoana nu actioneaza mpotriva

sursei de pericol, pe care nici nu o poate anihila, ci este determinata
sa se salveze pe sine sau pe altul, bunurile lui sau ale altuia. De

Sectiunea II
Legitima aparare
Potrivit cu art. 44 Cod penal, nu constituie infractiune fapta
prevazuta de legea penala, savrsita n stare de legitima aparare. Este
n legitima aparare acela care savrseste fapta pentru a nlatura un
atac material direct, imediat, injust, ndreptat mpotriva sa sau a
altuia, sau mpotriva unui interes obstesc si care pune n pericol grav
persoana sau drepturile celui atacat sau interesul obstesc.
Este n legitima aparare si cel care din cauza tulburarii sau
temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea
pericolului si cu mprejurarile n care s-a produs atacul.

Starea de necesitate
Potrivit art. 45 Alin. 1 Cod penal, nu constituie infractiune
fapta prevazuta de legea penala, savrsita n stare de necesitate. Este
n stare de necesitate acela care savrseste fapta pentru a salva de la
23

exemplu, pompierii cnd actioneaza si distrug o usa sau o masina

pentru a transporta o persoana la spital.

Constrngerea fizica si constrngerea morala

Constrngerea fizica - este acea situatie cnd o persoana
savrseste o fapta prevazuta de legea penala, datorita unei
constrngeri fizice, careia nu i-a putut rezista.
Constrngerea fizica consta ntr-o presiune externa, activa, o
energie, o forta careia nu i se poate rezista, exercitata asupra fizicului
unei persoane nct aceasta nu mai actioneaza liber si comite o fapta
prevazuta de legea penala.
Cel constrns actioneaza mecanic, ca un simplu instrument
deoarece nu poate sa se opuna.

Constrngerea morala
Forta exterioara, adica forta majora sau irezistibila poate
actiona si asupra psihicului unei persoane.
24

Aceasta

posibilitate

presupune

interventia

unei

forte

ne-am referit mai sus, nu a putut prevedea, i-a fost imposibil de

exterioare care sa exercite o influenta asupra psihicului uman cu

prevazut interventia fortei externe si ca atare i-a fost imposibil de

intensitatea care paralizeaza orice rezistenta din partea persoanei,

nct prin mecanismul proceselor psihice, prin complexul starilor de

prevazut si rezultatul produs, vom spune ca ne gasim n fata cazului

constiinta, persoana comite o fapta penala sau mai multe fapte penale.

Iresponsabilitatea

fortuit.

Legea penala nu prevede constrngerea psihica ci ea precizeaza ca

formulare constrngerea morala care are o arie mai restrnsa.

n art. 48 Cod penal se arata ca nu constituie infractiune fapta

Legea penala retine ca modalitate a constrngerii morale,

prevazuta de legea penala daca faptuitorul, n momentul savrsirii

amenintarea. Desigur aceasta trebuie sa aiba o intensitate, o gravitate

faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-

deosebita nct influenta sa sa fie decisiva asupra vointei persoanei

si dea seama de actiunile sau inactiunile sale sau nu putea sa fie

amenintate. Pentru a fi n prezenta constrngerii morale, amenintarea

stapn pe ele.

trebuie sa se refere la un pericol cert si direct n raport cu viata, cu

Iresponsabilitatea priveste incapacitatea psihica a persoanei

integritatea corporala cu sanatatea si libertatea persoanei amenintate,

att sub aspect intelectiv cnd el nu realizeaza semnificatia sociala a

ori a altei persoane de care cel amenintat este legat afectiv puternic.

actiunilor sau inactiunilor sale dar si sub aspect volitiv cnd persoana
n cauza nu-si poate coordona vointa n mod normal.

Cazul fortuit

Este o stare de incapacitate psihofizica, persoana nu ntelege

de ce faptele sale au un caracter ilicit si prezinta pericol social.

Cazul fortuit este o alta mprejurare care exclude caracterul

Cauzele sunt diferite: boli neuropsihice, anomalii (idiot, cretin),

tulburari psihice provocate de intoxicatii (alcool, stupefiante).

penal al unei fapte.

Prin caz fortuit se ntelege situatia cnd activitatea unei

Incapacitatea trebuie sa fie totala. Ea poate fi permanenta sau

persoane, licite sau ilicite, intra n concurenta, concomitent sau

temporara, congenitala sau survenita si trebuie sa existe n momentul

succesiv, cu o forta, cu o energie care a scapat posibilitatii de

savrsirii faptei. Constatarea existentei acestei cauze trebuie sa fie

prevedere a acesteia, producndu-se un rezultat neprevazut. Cu alte

constatata de medici legisti, prin expertiza medico-legala. Pe baza

cuvinte din punct de vedere al cercetarii cauzalitatii savrsirii faptei

constatarilor medicale, instanta de judecata stabileste daca faptuitorul

penale, trebuie aratat ca activitatea unei persoane care reprezinta o

raspunde sau nu din punct de vedere penal pentru fapta sa. Lipsa

cauza a faptei intra n concurs cu o alta cauza neprevazuta a exista fie

partiala a capacitatii psihice atrage responsabilitatea atenuata,

concomitent fie succesiv fata de prima, care produc un rezultat dat,

limitata, semi-responsabilitatea, care nu nlatura caracterul penal al

cu consecinte juridice. Daca faptuitorul, autorul acelei actiuni la care

25

26

faptei dar de care se tine seama la individualizarea sanctiunii penale.

La abordarea acestei problematici, legiuitorul a pornit de la un

punct de vedere stiintific si anume acela ca individul uman ca

Betia

exemplar biologic, pe toata durata vietii sale este supus unui proces
de evolutie. Prima parte a acestui proces evolutiv nseamna

O alta cauza care poate duce la nlaturarea caracterului penal

al faptei este betia. Totdeauna betia sau starea de ebrietate termeni

dezvoltarea treptata a aptitudinilor, a calitatilor de ordin biologic-

laici sau intoxicatia cu alcool termen stiintific, prin consecintele de

de ordin psihic si mai ales intelectual. Evolutia aceasta de ordin

ordin fiziologic pe care le pricinuieste, conduce la o profunda alterare

psihic, si are explicatia nu numai n dezvoltarea somatica a

a vietii psihice, a echilibrului psihic, si prin aceasta socialmente,

organismului uman, ci si n mbogatirea experientei sociale, ntreaga

fenomenul intoxicatiei cu alcool devine o sursa sau o cauza

noastra constiinta si personalitate intelectuala morala, fiind un produs

infractogena.

al vietii sociale.

fiziologic si paralel cu aceasta dezvoltare, o amplificare a calitatilor

Stiinta medicala ne arata ca ingerarea de alcool duce la

Eroarea de fapt

fenomenul biofiziologic al intoxicatiei, care poate fi mai acuta sau

mai redusa dupa cantitatea de alcool, componenta bauturilor ingerate,
conditiile n care s-a facut raportat la persoana faptuitorului,

De multe ori n viata de relatie obisnuita ntlnim si situatii

rezistenta la alcool a acestuia. Fenomenul consumului de alcool fiind

cnd persoanele nu reusesc sa cunoasca anumite mprejurari; aceasta

destul de raspndit n societatea noastra, legiuitorul nu se putea

nu pentru ca s-ar gasi n imposibilitatea de a le cunoaste ci din

dispensa si nu putea trece cu vederea existenta acestuia. Fenomenul

consideratii multiple ignora, sau cunosc n mod eronat anumite

acesta poate avea forme trecatoare sau de durata. Starea de ebrietate

conditii,

poate fi episodica, sporadica sau cronica.

necunoastere, ori cunoastere eronata nu este lipsita de influenta

Intoxicatia cronica este cea mai periculoasa deoarece duce la

circumstante

si fenomene.

Cu siguranta

ca aceasta

asupra conduitei noastre iar legea penala nu putea sa ignore acest

fenomen negativ legat de procesul de cunoastere. De aceea n

alienatie mintala pe termen lung.

anumite conditii eroare constituie o cauza de nlaturarea caracterului

Minoritatea faptuitorului

penal al faptei.
Eroarea consta ntr-o cunoastere imperfecta, o cunoastere

O alta cauza care nlatura caracterul penal al faptei este si

partiala unita cu o necunoastere partiala.

minoritatea faptuitorului.

27

28

Capitolul VII
SANCTIUNILE PENALE

preveni savrsirea de noi infractiuni. Ele au rol preventiv si se

deosebesc de pedepse care au rol represiv.

Sectiunea II
Sectiunea I

Pedepsele

Pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta

Felurile pedepselor
n doctrina sunt diverse clasificari, dupa diferite criterii:
Felurile sanctiunilor de drept penal

Dupa rolul si importanta lor sunt pedepse:

Codul penal roman prevede trei categorii de sanctiuni de drept

penal si anume:

principale

complementare
accesorii.

1) Pedepsele care sunt specifice dreptului penal si care prevad

Pedepsele principale au un rol principal n sanctionarea

o anumita constrngere a faptuitorului menita sa-l determine sa nu

infractorilor. Orice fapta ncriminata are pedeapsa sa. Are o existenta

mai savrseasca n viitor alte fapte penale si totodata sa-l educe si sa-l

de sine statatoare putnd fi aplicata singura infractorului, fara a fi

pregateasca ca dupa executarea pedepsei sa se realizeze resocializarea

conditionata de aplicarea altor sanctiuni de drept penal.

acestuia. Pedeapsa are un caracter inevitabil, deoarece odata savrsita

fapta penala aceasta atrage automat raspunderea penala.
Dispozitiile privitoare la pedepse si au sediul materiei n
codul penal n Titlul III al partii generale, fiind prevazute de la art. 52

Pedepsele complementare sunt acele pedepse cu rol de

complinire, de a completa represiunea si se aplica pe lnga o
pedeapsa principala. Nu pot fiinta singure si se numesc secundare sau
alaturate.

la 89.
2) Masurile educative sunt sanctiuni de drept penal care se

Pedepsele principale pentru persoana fizica

Sunt acele pedepse ce se pot aplica singure sau nsotite de cele

aplica n situatia minorilor care au savrsit infractiuni. Ele sunt

menite sa corijeze lacunele n educatia minorilor, avnd si un rol

complementare - sau accesorii si au rolul important n sanctionare.

coercitiv fiindca implica anumite restrngeri de libertati.

3) Masurile de siguranta se aplica persoanelor ce au

Felurile pedepselor principale sunt prevazute n art. 53 Cod

penal si anume:

savrsit fapte penale cu scopul de a nlatura o stare de pericol si a

5

29

C. Bulai, Manual de drept penal-partea generala, Editura All, 1997, pag. 289
30

detentiunea pe viata

este astfel izolat de familie si societate pe o perioada determinata, cu

nchisoarea de la 15-30 de ani

amenda de la 100 lei la 50.000 lei.

regim de viata sever si ordonat.

Detentiunea pe viata este pedeapsa cea mai severa si se refera

nchisoarea se executa n locuri anume destinate detinerii.

nchisoarea este o pedeapsa aplicabila aproape tuturor

la restul vietii condamnatului. Ea este privativa de libertate, cu

infractiunilor

caracter perpetuu, permanent si s-a introdus prin Decretul Lege nr.

constrngerea cu reeducarea, putnd fi prevazuta singura, sau

6/7 ianuarie 1990, nlocuind pedeapsa cu moartea. Ea se refera la

alternativ cu amenda, ori cu detentiunea pe viata.

putnd

fi

revocabila,

adaptabila,

mbinnd

infractiuni contra sigurantei statului - art. 155-163 Cod penal, ori

n partea speciala a Codului penal, limita speciala minima este

deosebit de grave - art. 176 Cod penal, etc. precum si n legi penale

de o luna putnd fi coborta la 15 zile, iar limita maxima este de 25

speciale, pentru fapte deosebit de grave, cum ar fi art. 107 Cod

de ani, putnd fi majorata la 30 de ani.

Aerian.

Regimul de executare a pedepsei nchisorii se cerceteaza nca

Pedeapsa cu detentiunea pe viata este prevazuta alternativ, cu

din secolul XVIII. De-a lungul vremii, s-au practicat nenumarate

pedeapsa nchisorii de 25 de ani, n general, dar sunt si doua exceptii

sisteme de executare a pedepsei nchisorii, care nu ntotdeauna si-au

- pentru infractiunea de genocid savrsita pe timp de razboi - art. 357

dovedit eficienta n ce priveste reeducarea condamnatilor.

alin. 2 Cod penal si pentru infractiunea de tratamente neomenoase pe

n general sunt cunoscute mai multe regimuri si anume:

timp de razboi prevazuta de art. 358 alin. 4 Cod penal - cnd este

- regimul detinerii n comun n penitenciare, detentia n

unica pedeapsa cu detentiunea pe viata.

Spre deosebire de pedeapsa cu moartea, cea cu detentiune pe
viata are avantajul ca n cazul unei erori judiciare poate fi revocata.

comun implicnd aglomerari de infractori de toate categoriile fara

distinctii de vrsta, sex, antecedente penale, gravitate infractiuni etc.
- regimul izolarii celulare (pensilvanian) experimentat prima

Neaplicarea pedepsei cu detentiunea pe viata - se realizeaza

data n Anglia si apoi adoptat de statul american Pensylvania n 1790

atunci cnd , desi este prevazuta de text, cel condamnat are vrsta de

si consta n izolarea celulara absoluta pe durate lungi de timp, att

60 de ani (art. 55 Cod penal), cnd se aplica 25 de ani de nchisoare si

ziua ct si noaptea, cu interdictia de a comunica cu vreo persoana sau

interzicerea unor drepturi pe durata maxima; nu se aplica nici

de a o vedea, chiar si pe paznici. Tot un sistem de izolare celulara dar

infractorului minor, situatie n care se aplica nchisoarea de la 5 la 20

doar pe timpul noptii este sistemul mixt (auburnian) aplicat n

de ani dupa cum este prevazuta de art. 109 Cod penal.

nchisorile din statul american Auburn-New-York la 1820. n timpul

nchisoarea - este o pedeapsa principala, privativa de libertate

zilei condamnatii sunt obligati la lucru n comun, nsa fara a

si consta n lipsirea condamnatului de libertate, prin plasarea acestuia

comunica ntre ei. Tacerea totala si de nencalcat care era sanctionata

ntr-un mediu nchis, cu regim de viata si munca impus. Condamnatul

31

32

prin masuri draconice asigura de liniste de mormnt n aceste locuri

posibila numai daca acestia sunt apti de munca si o cer n mod

de munca;

expres.

- regimul progresiv (irlandez), deoarece s-a aplicat pentru

Regimul de detinere - executarea se face n penitenciar.

prima data n Irlanda presupune mai multe etape, perioade si anume:

Regimul este cel de detinere n comun. Condamnatii sunt separati

separatia celulara, cu nvatarea unei meserii; munca n comun cu

dupa sex, dupa natura infractiunii, dupa durata pedepsei, starea de

observarea disciplinei muncii; etapa muncii n colonii agricole pentru

recidiva precum si dupa comportament.

cei cu buna conduita, care ntr-o oarecare masura umaniza regimul de

detinere;

bazeaza pe sistemul progresiv. Condamnatii au posibilitatea sa treaca

- regimul deschis sau pe ncredere care presupune ca este liber

condamnatul avnd suspendata conditionat executarea pedepsei sau
executarea se face la un loc de munca etc.
Cunoasterea

Executarea pedepselor principale privative de libertate se

regimului

de executare ajuta la o buna

dintr-un regim de executare n altul n conditiile prevazute de legea

privind executarea pedepselor.
Pedepsele privative de libertate se executa n unul din
urmatoarele regimuri:

individualizare a pedepsei, la asigurarea legalitatii n aplicarea si

a) regimul de maxima siguranta;

executarea ei.

b) regimul nchis;

Normele principale din Codul penal - art. 53/3 si 53/4 - se

completeaza cu Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si
a masurilor dispuse de organele judiciare n cursul procesului penal.

c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
Regimul de munca - munca este considerata un mijloc eficient

Potrivit art. 53/3 alin. 3 Cod penal, regimul executarii

de reeducare al condamnatilor si ea se desfasoara cu respectarea

pedepsei nchisorii se ntemeiaza pe posibilitatea condamnatului de a

normelor de protectia muncii si a celor privind concediul de

presta o munca utila, pe actiunea educativa ce se desfasoara cu

maternitate (timpul de lucru, conditii de protectia muncii, etc.).

condamnatii, cu respectarea de catre acestia a disciplinei si a ordinii

Amenda - este principala pedeapsa pecuniara ce consta n

interioare, la locurile de detinere, pe stimularea celor staruitori si

plata unor sume de bani catre stat, la care a fost condamnat

disciplinati, cu dovezi de ndreptare, cu scopul prevenirii savrsirii de

inculpatul. Amenda penala se deosebeste de amenda administrativa,

noi infractiuni de catre acestia.

disciplinara, civila, fiscala, procesuala, prin caracterul sau coercitiv.

Posibilitatea de a munci revine condamnatilor apti pentru

Ea este aplicata numai de catre instanta si se trece n cazierul

judiciar. Ea se aplica la infractiuni cu pericol social redus si duce la

aceasta.
Nu sunt obligati a munci barbatii condamnati care au mplinit

micsorarea patrimoniului inculpatului, dar si pastreaza caracterul

vrsta de 60 de ani si femeile peste vrsta de 55 ani, executarea fiind

33

34

personal, n sensul ca tinnd seama de criteriile de individualizare, nu

se rasfrnge asupra familiei.
Reglementarea este data n art. 63 si 63/1 Cod penal si este

n caz de nlocuire, limitele sunt cele speciale prevazute de

lege. La stabilire se va tine seama si de partea din pedeapsa ce a fost
executata.

prevazuta unic sau alternativ cu nchisoarea, iar limitele ei sunt ntre

100 - 50.000 lei.

Pedepsele complementare si pedepsele accesorii aplicabile

Limitele speciale prevazute pentru fiecare infractiune n parte

persoanei fizice

se ncadreaza ntre aceste limite generale.

Daca legiuitorul nu prevede limitele speciale, ci doar face

Pedepsele

complementare

sunt

menite

sa completeze

precizarea ca infractiunea se sanctioneaza numai cu amenda, atunci

represiunea pedepsei principale si aceste pedepse sunt prevazute de

minimul special al acesteia este de 150 lei, iar maximul special este

lege si aplicate de instanta pe lnga o pedeapsa principala.

de 10.000.

Dupa obiectul asupra caruia poarta constrngerea ce o

instituie, pedepsele complementare sunt: a) privative de drepturi

Cnd legea prevede pedeapsa amenzii fara a-i arata limitele,

alternativ cu pedeapsa nchisorii de cel mult un an, minimul special al
amenzii este de 300 lei si maximul special este de 15.000 lei, iar cnd

(interzicerea unor drepturi) si b) degradarea militara.6

A) Interzicerea unor drepturi

prevede pedeapsa amenzii alternativ cu pedeapsa nchisorii mai mare

B) Degradarea militara

de un an, minimul special este de 500 lei si maximul special de

30.000 lei.

Pedeapsa

Executarea amenzii condamnatul trebuie sa plateasca amenda

consta

interzicerea

drepturilor

prevazute n art. 64 n conditiile prevazute de art. 71 cod penal.

n termen de 3 luni de zile de cnd a ramas hotarrea definitiva. Plata

se poate esalona pe timp de 2 ani, daca cel condamnat este salariat

accesorie

Pedepsele accesorii

sunt acele pedepse alaturate pedepselor

bunuri, sau se poate nlocui amenda cu nchisoarea, n situatia n care

principale cu nchisoare si detentiune pe viata si constau n

interzicerea tuturor drepturilor ce fac obiectul pedepsei
complementare a interzicerii unor drepturi, pe durata executarii

amenda nu se executa cu rea credinta - art. 63/1 Cod penal.

pedepsei pna la gratierea totala, sau a restului de pedeapsa ori pna

sau pensionar, iar daca nu se plateste, atunci se executa silit pe

nlocuirea amenzii cu nchisoare este posibila doar la

la mplinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei. De

infractiunile sanctionate alternativ cu amenda si nchisoare. Desigur

regula se interzic toate drepturile prevazute de art. 64 lit. a) c) cod

ntr-o astfel de situatie, judecatorul va proceda la o noua

penal.

individualizare a pedeapsei.
6

35

C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal roman partea generala, 2002, pag. 177
36

Felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice

de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridica este

de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900. 000 lei.

Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si

complementare.

Aplicarea si executarea pedepselor complementare n cazul

Pedeapsa principala este amenda de la 2.500 lei la 2.000.000

persoanei juridice

lei.
Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare, se

dispune atunci cnd instanta constata ca, fata de natura si gravitatea

b) suspendarea activitatii persoanei juridice pe o durata de la 3

infractiunii, precum si fata de mprejurarile n care a fost savrsita,

lini la un an sau suspendarea uneia dintre activitatile persoanei

juridice n legatura cu care s-a savrsit infractiunea pe o durata de la

aceste pedepse sunt necesare.

Aplicarea uneia sau mai multor pedepse complementare este
obligatorie cnd legea prevede aceasta pedeapsa.

3 luni la 3 ani;
c) nchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o
perioada de la 3 luni la 3 ani;

Pedepsele complementare prevazute de lege mai putin

dizolvarea persoanei juridice, se pot aplica n mod cumulativ.

d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice

pe o durata de unu la 3 ani;

Executarea pedepsei complementare ncepe dupa ramnerea

definitiva a hotarrii de condamnare.

e) afisarea sau difuzarea hotarrii de condamnare.

Dizolvarea persoanei juridice
Pedepsele principale aplicate persoanei juridice

Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice se

aplica atunci cnd persoana juridica a fost constituita n scopul de a

Pedeapsa amenzii consta n suma de bani pe care persoana

juridica este condamnata sa o plateasca.

savrsi infractiuni sau cnd obiectul sau de activitate a fost deturnat

n acest scop.

Cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita de persoana

Aceasta pedeapsa complementara se aplica si atunci cnd

fizica pedeapsa nchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul

celelalte pedepse complementare: suspendarea activitatii sau a uneia

special al amenzii pentru persoana juridica este de 5.000 lei, iar

dintre activitati, nchiderea unui punct de lucru a persoanei juridice

maximul special al amenzii este de 600.000 lei.

sau interzicerea de a participa la achizitii publice, nu s-au executat cu

Cnd legea prevede pentru infractiunea savrsita de persoana

rea credinta.

fizica pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa nchisorii mai mare

37

38

Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice are ca

nchiderea punctului de lucru a persoanei juridice

efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie

Aceasta pedeapsa complementara consta n nchiderea unuia

dupa dispozitivul hotarrii de condamnare definitiva prin care s-a

sau a mai multora dintre punctele de lucru apartinnd persoanei

aplicat aceasta pedeapsa va fi comunicat de ndata instantei civile

juridice cu scop lucrativ, n care s-a desfasurat activitatea n

competente pentru a numi un lichidator.

realizarea careia a fost savrsita infractiunea.

Pedeapsa

nu

se

aplica

partidelor

politice,sindicatelor,

patronatelor si organizatiilor religioase ori apartinnd minoritatilor,

Aceasta sanctiune penala nu se aplica persoanelor juridice

care si desfasoara activitatea n domeniul presei.

constituite potrivit legii, precum si persoanelor juridice cu activitate

n domeniul presei (art. 71/4 cod penal).

Interzicerea participarii la procedurile de achizitii publice

Continutul

acestei

pedepse

complementare

consta

Suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile

interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru

persoanei juridice

atribuirea contractelor de achizitii publice prevazute de lege. Orice

persoana juridica careia i s-a aplicat aceasta sanctiune penala, va fi

Suspendarea

activitatii

persoanei

juridice

consta

interzicerea desfasurarii activitatii sau a uneia dintre activitatile

persoanei juridice, n realizarea careia a fost savrsita infractiunea.
Aceasta pedeapsa se mai aplica si n situatia n care s-a dispus
pedeapsa complementara

a afisarii sau difuzarii hotarrii de

condamnare, si aceasta nu a fost executata cu rea-credinta.

Suspendarea se dispune pna la afisarea hotarrii dar nu mai mult de
o perioada de 3 luni.

eliminata de la orice licitatie ce presupune un contract de achizitii

publice.
Afisarea sau difuzarea hotarrii judecatoresti
Afisarea hotarrii definitive de condamnare sau difuzarea
acesteia se realizeaza pe cheltuiala persoanei juridice condamnate
Prin afisarea sau difuzarea hotarrii de condamnare nu poate
fi dezvaluita identitatea victimei, afara de cazul n care exista acordul

Daca aceasta perioada a refuzului afisarii depaseste 3 luni,

deci pedeapsa nu a fost executata cu rea-credinta, instanta va dispune
dizolvarea persoanei juridice.

acesteia sau al reprezentantului sau legal.

Afisarea hotarrii de condamnare se realizeaza n extras, n
forma si locul stabilite de instanta, pentru o perioada cuprinsa ntre o

Pedeapsa nu se aplica partidelor politice, sindicatelor,

patronatelor, organizatiilor religioase sau apartinnd minoritatilor
constituite legal, precum si persoanelor juridice din domeniul presei.

39

luna si 3 luni.
Difuzarea hotarrii de condamnare

se face n extras si n

forma stabilita de instanta prin intermediul presei scrise sau

40

audiovizuale ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuala,

Sectiunea IV

desemnate de instanta.

Masurile de siguranta

Daca difuzarea se face prin presa scrisa sau audiovizuala

instanta stabileste numarul aparitiilor, care nu poate fi mai mare de
10, iar n cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale, durata
acesteia nu poate depasi 3 luni.(art. 71/7 cod penal).

Ele difera de masurile educative si pot fi cumulate cu acestea,

asa cum s-a aratat mai sus.
Masurile de siguranta nu se suspenda n cazul suspendarii
pedepsei iar cauzele care nlatura raspunderea penala nu au efect

Sectiunea III
Raspunderea penala a minorilor
Masurile educative - sunt sanctiuni de drept penal specifice

asupra acestora.
Conditiile generale n care se pot lua masurile de siguranta:
-

atunci cnd faptuitorul a savrsit o fapta penala;

prin savrsirea faptei sa se fi dezvaluit o stare de pericol a

pentru minori, care asigura educarea si reeducarea acestora prin

faptuitorului care poate constitui n viitor sursa savrsirii

instruire scolara si profesionala, prin cultivarea respectului fata de

unor noi fapte penale;

valorile sociale. Aceste masuri au un caracter preponderent educativ

si ele nu constituie antecedente penale.

pentru combaterea starii de pericol, sa fie necesare aceste

masuri de siguranta pe lnga pedepsele care se pronunta.

Sistemul nostru de sanctionare a minorilor cuprinde un sistem

mixt: pe de o parte sunt masurile educative si pe de alta parte sunt

Felurile masurilor de siguranta

pedepsele. Att unele ct si celelalte sunt aplicate doar de catre

instanta.
Masurile educative sunt urmatoarele:

Potrivit art. 112 Cod penal masurile de siguranta sunt:

a) obligarea la tratament medical;

mustrarea;

b) internarea medicala;

libertatea supravegheata;

c) interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o

internarea ntr-un centru de reeducare;

internarea ntr-un institut medical educativ.

profesie, o meserie ori o alta ocupatie;

d) interzicerea de a se afla n anumite localitati;
e) expulzarea strainilor;
f) confiscarea speciala;
g) interdictia de a reveni la locuinta familiei pe o durata
determinata.

41

42

prevederii limitelor pedepselor, n faza de aplicare a pedepsei si cea

Capitolul VIII

n faza de executare a pedepsei.

APLICAREA PEDEPSEI
n linii

generale,

prin

individualizarea

Corespunzator acestor faze sunt cunoscute urmatoarele trei

forme de individualizare:
pedepselor

se

urmareste:
- alegerea celor mai propice pedepse pentru situatiile deduse
judecatii;

legala;

judiciara sau judecatoreasca;

administrativa.

1. Individualizarea legala o face nsusi legiuitorul tinnd

- proportionalizarea acestora la gradul de pericol social al

faptei si al infractorului;
- proportionalizarea pedepselor n vederea realizarii preventiei
speciale si generale, precum si a reeducarii infractorului.

seama de gradul de pericol social abstract, prin limitele de pedeapsa,

prin modul de sanctionare a tentativei infractiunii respective precum
si prin criteriile de individualizare.
Aceasta individualizare constituie o expresie concreta a
principiilor

Sediul materiei

legalitatii

si

individualizarii

pedepselor.

Ea

se

materializeaza n prevederea cadrului general al pedepselor, a naturii

si limitelor generale ale fiecarei pedepse, n prevederea pedepsei

Institutia individualizarii

pedepsei este reglementata

pentru fiecare infractiune n parte, n raport de gradul de pericol

capitolul V, intitulat Individualizarea pedepselor, din titlul III al

social abstract al faptei, precum si n prevederea cadrului si

partii generale a Codului penal (art. 72 - 89 Cod penal). Alaturat

acestor dispozitii sunt cele privind institutiile juridice ale starilor de

mijloacelor legale n care se vor realiza celelalte forme de

agravare (concursul de infractiuni, recidiva, infractiunea continuata)

ori de atenuare (tentativa, minoritatea) care sunt reglementate tot n
partea generala a Codului penal.

individualizare judiciara si administrativa.

2. Individualizarea judiciara sau judecatoreasca se realizeaza
cu ocazia procesului penal prin aplicarea pedepsei de catre judecator
(art. 72 Cod penal). Aplicarea pedepsei infractorului

Criteriile generale privind individualizarea pedepsei sunt

deopotriva aplicabile si celorlalte sanctiuni de drept penal cum ar fi:
masurilor educative si masurilor de siguranta.
Dupa momentul n care se realizeaza aceasta operatiune
complexa de individualizare a pedepselor, doctrina penala distinge
ntre individualizarea ce se realizeaza n faza de elaborare a legii si
43

pentru

infractiunea savrsita se face n functie de gradul concret de pericol

social al faptei, de periculozitatea infractorului, de mprejurarile
concrete atenuante ori agravante n care s-a savrsit infractiunea sau
care caracterizeaza persoana infractorului.
Individualizarea

judiciara

pedepsei

trebuie

sa

fie

compatibila cu coordonatele individualizarii legale. Totusi, daca

44

individualizarea

legala

realizeaza

preventie

generala,

individualizarea judiciara realizeaza att preventia generala, ct si cea

acordarea gratierii de catre seful statului, ori a liberarii conditionate

de catre instante.

speciala prin constrngerea si reeducarea pe care pedeapsa concreta o

are asupra infractorului.

Sectiunea II

De buna adaptare a pedepselor depinde succesul luptei

Individualizarea judiciara a pedepselor

organizate mpotriva infractionalitatii: n primul rnd, prin masurile

coercitive, si n al doilea rnd, printr-o adaptare stiintifica si

Instanta de judecata individualizeaza raspunderea penala a

echitabila a acestora, de care depinde protectia libertatii persoanei.

persoanei fizice, care se reflecta n stabilirea si aplicarea pedepselor

Orice

necorespunzatoare,

potrivit criteriilor generale obligatorii prevazute de art. 72 si 27 Cod

neconcordanta cu criteriile de aplicare indicate n lege, nseamna o

penal pentru infractiunea savrsita n functie de gradul de pericol

represiune inutila si pentru individ si pentru societate, menita n

social concret al faptei, de periculozitatea sociala, de mprejurarile n

acelasi timp sa submineze ncrederea colectivitatii n justetea si

echitatea pedepselor.

care s-a comis fapta.

pedeapsa

stabilita

la

durata

La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana juridica

3. individualizarea administrativa se realizeaza la locul de

se tine seama de dispozitiile partii generale a prezentului cod, de

detinere, de catre administratia penitenciarului n functie de sex,

vrste, conduita, antecedente.

limitele de pedeapsa fixate n partea speciala pentru persoana fizica,

Sediul materiei este n Legea nr. 275/ 20.07.20067.

Dispozitiile de principiu dezvoltate n reglementarile de mai
sus se gasesc n Codul penal la art. 52 alin. 2, cu privire la scopul
pedepsei, la art. 53/3, cu privire la regimul general de executare a
pedepsei, la art. 57 cu privire la regimul de detinere, art. 53/4,
regimul de munca, art. 59-61 privind liberarea conditionata, ori art.
62 privind executarea pedepsei ntr-o nchisoare militara.

de gravitatea faptei savrsite si de mprejurarile care atenueaza sau

agraveaza raspunderea penala.
Mijloacele de individualizare a pedepsei se refera la faptul ca
judecatorii au posibilitatea sa se opreasca asupra unei pedepse, daca
sunt alternative, pe care o aplica ntre limitele prevazute de minimul
special si maximul special prevazut de lege. Judecatorii au
posibilitatea sa majoreze, dupa caz, daca se impune, maximul special
al pedepsei aplicate, sau dimpotriva, sa reduca pedeapsa sub minimul

Individualizarea administrativa nu se rezuma doar la regimul

special al pedepsei prevazute de lege. Apoi s-a dat posibilitatea

de executare, ci priveste si durata executarii efective a pedepsei, care

magistratilor ca dupa fixarea cuantumului pedepsei, sa aleaga din mai

poate fi modificata la propunerea organelor administrative prin

multe posibilitati, modalitatea de executare a pedepsei respective,

ntre: suspendarea executarii pedepsei, executarea ei la locul de

munca ori ntr-o nchisoare militara.

Publicata n M.O. nr. 627/20.07.2006

45

46

La alegerea pedepsei se va tine seama de anumite criterii de

individualizare care sunt generale si speciale dupa sfera lor de

poarta denumirea de stari, de circumstante de atenuare sau de

agravare adica circumstante atenuante si circumstante agravante.
Distinctia care se face ntre stari si circumstante este generata

incidenta.

de felul actionarii lor n sensul ca starile actioneaza succesiv si

Criteriile generale de individualizare
Criteriile generale de individualizare sunt acelea care trebuie

fiecare n parte produce efecte, pe cnd circumstantele actioneaza o

sa fie avute n vedere, fara exceptie, la individualizarea oricarei

Constituie stari de agravare: starea de recidiva, concursul,

pedepse. Acestea sunt:

infractiunea continuata.

a. dispozitiile partii generale ale codului penal referitoare la

scopul pedepsei, functiile, sistemul pedepselor, cauzele de agravare
sau atenuare;
b.

Starea de atenuare se refera la: minoritate; tentativa.

Circumstantele sunt situatii, nsusiri, calitati etc. ce se refera
la fapta si ambianta lor, ori la faptuitor.

limitele de pedeapsa fixate n partea speciala n functie de

c.

gradul de pericol social al faptei respective;

d.

persoana

infractorului,

Dupa efectul lor sunt circumstante agravante si atenuante.

Circumstantele mai pot fi clasificate si n:

pericolul social abstract si concret;

starea

psihofizica,

a) legale si judiciare. Primele sunt prevazute de lege si sunt

mediu,

obligatorii adica odata constatate este obligatorie aplicarea lor, iar

celelalte sunt apreciate de catre instanta si sunt constatate si aplicate

comportament ;
e.

singura data.

mprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea

facultativ de catre judecatori.

b) reale si personale. Circumstantele reale privesc fapta

penala.
La stabilirea si aplicarea pedepselor pentru persoana juridica
se tine seama de dispozitiile partile generale ale prezentului cod, de

savrsita, iar circumstantele personale se refera la persoana

infractorului. Potrivit art. 28 Cod penal circumstantele reale se

limitele de pedeapsa fixate n partea speciala a codului penal pentru

rasfrng asupra participantilor pe cnd circumstantele personale nu se

persoana fizica, de gravitatea faptei savrsite si de mprejurarile care

rasfrng asupra celorlalte persoane care au participat la savrsirea

atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

infractiunii.
c) cunoscute si necunoscute. Circumstanta cunoscuta a fost

mprejurari care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala

prevazuta de catre infractor iar circumstanta necunoscuta nu a fost

Acestea se refera la persoana faptuitorului, la mprejurarile

savrsirii faptei, care au determinat o atenuare a raspunderii penale

prevazuta de catre infractor, dar i poate profita acestuia.

sau o agravare a acesteia, si implicit a limitelor de pedeapsa. Acestea

legale si judiciare, dupa modul lor de reglementare.

47

Circumstantele atenuante sunt mpartite n codul penal n

48

Potrivit art. 73 Cod penal sunt trei circumstante atenuante

disproportie. n aceste conditii, raspunderea penala a faptuitorului va

fi n mod obligatoriu atenuata pentru ca depasirea limitelor starii de

legale:
a) depasirea limitei legitimei aparari - excesul scuzabil
Este prevazuta de art. 44 Cod penal n sensul ca nu constituie

necesitate constituie o circumstanta atenuanta legala. (art. 73 lit. a

infractiune fapta savrsita n stare de legitima aparare. Se afla n stare

c) Provocarea este atunci cnd infractiunea s-a savrsit sub

de legitima aparare acela care savrseste fapta pentru a nlatura un

stapnirea unei puternice emotii sau tulburari determinata de o

atac

mpotriva

provocare din partea persoanei vatamate. Exista o stare psihica

faptuitorului, a altei persoane sau mpotriva unui interes obstesc si

(tulburare, emotie) care slabind autocontrolul explica rezolutia

care pune n pericol persoana sau interesul obstesc. Daca apararea

infractionala si nfaptuirea ei. Provocarea este o circumstanta

este excesiva si excesul nu a fost determinat de o tulburare sau temere

personala.

material,

direct,

imediat

si

injust

ndreptat

Cod penal).

generata de atac atunci riposta va constitui circumstanta atenuanta

n cazul provocarii suntem n prezenta a doua fapte ilicite:

prevazuta de art. 73 lit. a teza 1 Cod penal.

- actul provocator concretizat n violenta, ntr-o atingere grava

Se prezuma ca este n legitima aparare si acela care savrseste

fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin
violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace ntr-o

a demnitatii persoanei, sau ntr-o actiune ilicita;

- infractiunea provocata, comisa sub stapnirea starii de
tulburare.

locuinta, ncapere, dependinta sau loc mprejmuit, ori delimitat prin

semne de marcare.8

Circumstante atenuante judiciare

Este de asemenea n legitima aparare si acela care din cauza

tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu
gravitatea pericolului si cu mprejurarile n care s-a produs atacul.

Aplicarea lor se face facultativ de catre instanta si chiar daca

se constata nu trebuie sa le si retina, daca nu se impune stabilirea unei

b) depasirea limitelor starii de necesitate

pedeapse sub minimul special. n art. 74 din Codul penal sunt

Pentru a fi n situatia n care s-au depasit limitele starii de

enumerate exemplificativ urmatoarele mprejurari care pot fi

necesitate trebuie ca fapta comisa n stare de necesitate sa fi produs

circumstante atenuante judiciare:

urmari vadit mai grave dect cele ce s-ar fi putut produce n cazul n

conduita buna a infractorului anterior savrsirii faptei;

care pericolul nu era nlaturat. De asemenea trebuie sa se constate ca

staruinta depusa de infractor pentru repararea pagubei;

n momentul comiterii faptei, faptuitorul si-a dat seama de aceasta

atitudinea infractorului dupa savrsirea infractiunii prin

prezentarea la autoritati, sinceritatea la urmarire si

Aceasta dispozitie a fost introdusa prin art. 1 pct. 2 din Legea nr. 169/2002 si
reprodus prin titlul IX art. unic. pct. 1 din Legea nr. 247/2005.
49

judecata.
50

Pe

lnga

aceste

situatii

enumerate

cu

caracter

de

detentiunii pe viata, ca pedeapsa unica, se aplica o pedeapsa a

exemplificare, instanta poate retine ca si circumstanta atenuanta orice

nchisorii, de la 10 - 25 ani.

alta mprejurare.

n cazul n care exista circumstante atenuante, amenda pentru

persoana juridica se reduce dupa cum urmeaza:

Efectele circumstantelor atenuante

Din dispozitiile art. 76 Cod penal se desprind urmatoarele

a.

efecte care fie reduc pedeapsa fie o schimba dupa cum urmeaza:

sau mai mare, amenda se coboara sub acest minim,

- cnd minimul special este de 10 ani sau mai mare, pedeapsa

se reduce sub el pna la 3 ani;

cnd minimul special al amenzii este de 10.000 lei

dar nu mai mult de din ea;

b.

cnd minimul special al amenzii este de 5000 lei,

sau mai mare, amenda se coboara sub acest minim,

- cnd minimul special de este de 5 ani sau mai mare,

dar nu mai mult de 1/3.

pedeapsa se reduce pna la 1 an;

- cnd minimul special este de 3 ani sau mai mare, pedeapsa
se reduce pna la 3 luni;

Circumstantele agravante

- cnd minimul special este 1 an sau mai mare, pedeapsa se

reduce la minimul general;

Sunt enumerate limitativ n art. 75 Cod penal, si anume:

- cnd minimul special este de 3 luni sau mai mare, pedeapsa

a. savrsirea faptei de trei sau mai multe persoane mpreuna;

se reduce sub minim pna la cel general sau se aplica o amenda pna

Au fost discutii n literatura si s-a ajuns la concluzia ca

la 250 lei iar daca minimul special este sub 3 luni, se aplica o amenda

savrsirea mpreuna a infractiunii ntruneste actele de coautorat si

care nu poate fi mai mica de 200 lei;

complicitate concomitenta. Savrsirea mpreuna creeaza o stare de

- cnd pedeapsa prevazuta de lege este amenda, aceasta se

siguranta

infractionala,

ndrazneala,

ncredere

n fructificarea

coboara sub minimul ei special putnd fi redusa pna la 150 lei, n

rezolutiei infractionale. mpreuna nu se identifica cu" deodata", n

cazul cnd minimul special este de 500 lei, sau mal mare, ori pna la

acelasi loc al faptuitorilor.

minimul general cnd minimul special este de 500 lei.

b. savrsirea infractiunii prin acte de cruzime, violente

n cazul infractiunilor grave, precum infractiuni contra

asupra membrilor familiei ori prin metode sau mijloace care prezinta

sigurantei statului, contra pacii si a omenirii, a infractiunii de omor

pericol public. Prin acte de cruzime, care au cauzat suferinte grele, se

sau infractiuni cu consecinte deosebit de grave reducerea se face cu

ntelege ca se utilizeaza mijloace, procedee salbatice, crude, feroce

cel mult 1/3 din minimul special.

care inspira groaza, oroare si nu trebuie neaparat sa duca la rezultat,

n cazul pedepselor complementare, daca este obligatorie

ci este suficient doar pentru a chinui victima; prin violente asupra

aplicarea ei, se va nlatura interzicerea unor drepturi civile. n cazul

familiei, se nteleg violente, constrngeri fizice care duc la suferinte,

51

52

metode sau mijloace care produc pericol public, metode cu actiune

profite efectiv de situatie si aceasta mprejurare este o circumstanta

asupra unui numar mare de persoane: incendii, explozii, substante

reala care se rasfrnge si asupra participantilor.

toxice.

Instanta poate retine ca circumstante agravante si alte

mprejurari care imprima faptei un caracter grav.

c.

savrsirea

nationalitate,

limba,

infractiunii
religie,

gen,

pe

temei

orientare

de

rasa,

sexuala,

etnie,
opinie,

apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, vrsta,

Circumstantele agravante judiciare

dizabilitate, boala cronica necontagioasa, sau infectie HIV SIDA;

d. savrsirea infractiunii de catre un infractor major, daca

Potrivit art. 75 al. 2 Cod penal, instanta poate retine ca

circumstante agravante si alte mprejurari care imprima faptei un

infractiunea a fost comisa mpreuna cu un infractor minor.

caracter penal grav cum ar fi: premeditarea sau modul si mijloacele

Agravarea pedepsei este justificata prin faptul ca s-a realizat

de savrsire a infractiunii.

atragerea minorului n cmpul infractional. Aceasta denota o

periculozitate deosebita si nu are importanta daca minorul raspunde
sau nu penal. Agravanta se refera doar la infractorul major.

Efectele circumstantelor agravante

Potrivit art. 78 Cod penal, n cazul n care exista circumstante
agravante, persoanei fizice i se poate aplica o pedeapsa pna la

d. savrsirea infractiunii din motive josnice. Aplicarea acestei

maximul special, care daca nu este ndestulator, n cazul nchisorii, se

agravante ramne la aprecierea judecatorilor. Ca exemple pot fi:

poate adauga un spor pna la 5 ani, dar care nu poate depasi o treime

tendinta de mbogatire prin activitati ilicite, razbunare, invidie,

din acest maxim, iar n cazul amenzii, se poate aplica un spor de cel

rautate. Aceasta este o agravanta personala.

mult 1/3 din maximul special.

e. savrsirea infractiunii n stare de betie, anume provocata,

n cazul n care exista circumstante agravante, persoanei

n vederea comiterii faptei. Betia voluntara completa de alcool sau

juridice i se poate aplica amenda care poate fi sporita pna la

alte substante este o circumstanta agravanta sau atenuanta (art. 49

maximul special, prevazut n cod, la art. 71/1 alin. 2 sau 3, iar daca

Cod penal). Betia ocazionala, voluntara sau accidentala poate fi

acest maxim nu este ndestulator, se poate adauga un spor de pna la

circumstanta atenuanta, iar daca este provocata, este circumstanta

din acel maxim.

Orice mprejurare retinuta ca circumstanta atenuanta, sau ca

agravanta.
f. savrsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat

circumstanta agravanta, trebuie aratata n hotarre.

de o situatie prilejuita de o calamitate, cum ar fi: un incendiu, o

explozie mare, o inundatie, o catastrofa de cale ferata. n asemenea
mprejurari se creeaza suferinta colectivitatii. Infractorul trebuie sa

Concursul ntre cauzele de agravare si de atenuare a pedepsei

Prin art. 80 Cod penal s-a prevazut ordinea n care se aplica
circumstantele agravante si atenuante daca sunt concurente. La

53

54

nceput se aplica circumstantele agravante, apoi cele de atenuare,

dupa care se va da eficienta starii de recidiva, daca exista recidiva.

Sectiunea III
Individualizarea judiciara a executarii pedepsei

Aceasta ordine reflecta faptul ca individualizarea pedepsei se

realizeaza mai nti n functie de gradul de pericol social concret al
faptei si de periculozitatea faptuitorului si apoi de starea recidivei.
n situatia actionarii concomitente a acestor circumstante,
coborrea pedepsei sub minimul special, nu este obligatorie.
Regula se aplica si la concursul ntre circumstantele
atenuante si starile de agravare cum ar fi: infractiunea continuata,
pluralitatea intermediara, concursul de infractiuni.
n cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la
circumstante agravante, recidiva si concursul de infractiuni, pedeapsa
nchisorii nu poate depasi 25 de ani daca maximul special pentru
fiecare infractiune este de 10 ani, sau mai mic, si 30 de ani, daca
maximul special pentru cel putin una din infractiuni, este mai mare
de 10 ani.

Un aspect al individualizarii pedepsei este dat, asa cum s-a

mai aratat, de alegerea modalitatii de executare efectiva a pedepsei
nchisorii, sau amenzii, dupa ce cuantumul acestora a fost stabilit de
catre instanta de judecata. Instanta de judecata poate dispune,
motivat, ca pedeapsa sa se execute n alt mod dect cel care este
propriu acesteia, respectiv prin executarea nchisorii la locul de
munca, sau ntr-o nchisoare militara, sau se poate chiar dispune
suspendarea conditionata a executarii pedepsei, ori suspendarea
executarii pedepsei sub supraveghere.

Modalitatea proprie de

executare a pedepsei nchisorii este aceea la locul de detinere, n

penitenciare.
Modalitatea proprie de executare a pedepsei cu amenda este
aceea de plata a acesteia. Totusi, n anumite situatii, se poate dispune

Cnd ntr-o cauza sunt aplicabile succesiv, cauze de agravare

si cauze de atenuare, instanta nu va stabili succesiv cte o pedeapsa
concreta, ca efect al fiecarei stari, ci se va stabili o pedeapsa care are
n vedere toate circumstantele pe care le-a constatat si retinut n cauza
respectiva.

suspendarea conditionata a executarii pedepsei amenzii.

n aceiasi grupa de masuri de individualizare judiciara a
executarii pedepselor sunt incluse si liberarea conditionata, dar si
nlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa nchisorii, n situatiile n
care s-a executat parte din pedeapsa nchisorii si, respectiv, daca

n cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la

neplata amenzii se face cu rea credinta.

circumstante agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa

amenzii pentru persoana juridica,poate fi sporita pna la maximul
general.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei

Suspendarea conditionata a executari pedepsei consta n
dispozitia data de catre judecator, prin hotarrea de condamnare,
urmnd ca executarea pedepsei sa nu se mai faca pe o anumita

55

56

perioada de timp, numit termen de ncercare, daca sunt ndeplinite

anumite conditii.

La minori termenul de ncercare are o durata cuprinsa ntre 6

luni la 2 ani, fiind fixat de catre instanta. Daca pedeapsa aplicata

Daca n termenul de ncercare nu se mai savrseste o alta

minorului este amenda, atunci termenul de ncercare este de 6 luni.

infractiune, atunci condamnatul va fi reabilitat de drept, iar daca se

Termenul de ncercare fiind de drept substantial, conform art.

mai savrseste o alta infractiune se va revoca pedeapsa care se

154 Cod penal, se socoteste mplinit cu o zi nainte de ziua

corespunzatoare datei de la care a nceput sa curga.

executa alaturi de cea care se va acorda.

Conditii de acordare
Acestea se refera la persoana faptuitorului (condamnatului),

Efectele suspendarii
Aceste efecte se produc din momentul ramnerii definitive a

precum si la pedeapsa aplicata si la natura infractiunii.

hotarrii de condamnare si sunt efecte imediate, iar efectele produse

Conditii privitoare la pedeapsa si natura infractiuni

la momentul mplinirii termenului de ncercare sunt efecte definitive,

Conditii privitoare la persoana infractorului;

care pun capat raspunderii penale pentru infractiunea care a atras

condamnarea.
Pentru a fi n situatia efectelor definitive, trebuie sa se

Termenul de ncercare
Legiuitorul a stabilit o durata de timp n care condamnatul

constate ca a expirat termenul de ncercare si sub durata acestuia

desi nu trebuie sa aiba privatiuni, totusi este obligat sa nu mai

condamnatul nu a mai savrsit o alta infractiune, iar suspendarea nu a

savrseasca o alta infractiune. Astfel acest termen difera de la

fost revocata sau anulata pentru vreunul din motivele prevazute de

infractiune la infractiune, de la pedeapsa la pedeapsa si se calculeaza

lege.

n felul urmator: la cuantumul pedepsei nchisorii stabilita de catre

Ca urmare a aplicarii suspendarii, efectul imediat, tranzitoriu,

instanta se adauga o perioada de 2 ani, iar n cazul pedepsei la

dar si provizoriu este ca nu se executa pedepsele: principala,

amenda, termenul de ncercare este de un an.

complimentara si accesorie, dar se executa masurile de siguranta si

Termenul se socoteste de la ramnerea definitiva a hotarrii

de condamnare si acesta nu poate fi scurtat sau marit. Durata

obligatiile civile.
Reabilitarea

de drept

este

efectul definitiv

cu toate

termenului de ncercare se reduce nsa ca efect al gratierii. Daca

consecintele. Ea opereaza ope legis dar poate fi ceruta si de catre

gratierea este totala, din termenul de ncercare ramne doar intervalul

condamnat. Ea opereaza cnd s-a mplinit termenul de ncercare iar

de 2 ani, iar daca gratierea este partiala, termenul de ncercare se

condamnatul nu a savrsit o alta infractiune n acest interval de timp;

compune din intervalul de 2 ani, plus partea din pedeapsa neafectata

suspendarea nu a fost revocata sau anulata.

de gratiere.
57

58

Operatiunea n cazierul judiciar de face dupa 2 ani de la

Aceasta proba formeaza convingerea magistratului ca a

realizat

mplinirea termenului de ncercare.

corecta

individualizare

pedepsei,

raportata

la

mprejurarile concrete ce tin de persoana faptuitorului. Aceste

dispozitii legale oglindesc transpunerea n realitatea juridica a

Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei

principiului umanismului dreptului penal, al raspunderii penale n

Revocarea este masura care se ia facultativ n conditiile legii,
daca condamnatul prin conduita sa face dovada n termenul de

general.
Pentru a se revoca suspendarea acordata, este nevoie de
ndeplinirea conditiilor comune, generale de la art. 83 Cod penal.

ncercare ca nu s-a ndreptat, comitnd o alta fapta penala.

b) Cea de-a doua situatie la care se refera dispozitia legala,

Revocarea n cazul savrsirii unei infractiuni

este prevazuta n partea speciala a Codului penal, mai precis la art.

Revocarea n cazul neexecutarii obligatiilor civile

305 al. 4 Cod penal cnd, daca partile nu s-au mpacat, dar n cursul

Anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei

judecatii inculpatul si ndeplineste conditiile cerute, obligatiile legale

Cazuri speciale de aplicarea suspendarii

de ntretinere, instanta, daca retine vinovatia trebuie sa pronunte o

Exista doua situatii n codul penal, cnd desi nu sunt

pedeapsa cu suspendare. Aceasta va fi solutia si atunci cnd nu se

ndeplinite conditiile art. 81 Cod penal totusi instanta poate suspenda

executarea pedepsei:

ndeplinesc conditiile prevazute de art. 81 Cod penal.

Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei se

a) Codul penal n partea generala la art. 86/9 alin. 4, indica

va dispune doar daca n termenul de ncercare condamnatul mai

urmatoarea situatie: cnd condamnatul nu mai poate presta munca din

savrseste o infractiune de abandon de familie. Daca n termenul de

cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta revoca

ncercare, faptuitorul mai savrseste o infractiune de alta natura si nu

executarea pedepsei la locul de munca si, tinnd seama de

cea de abandon, nu se va revoca beneficiul suspendarii acordate.

mprejurarile care au determinat incapacitatea de munca si de

dispozitiile art. 72 Cod penal, dispune suspendarea conditionata a

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

executarii pedepsei chiar daca nu sunt ntrunite conditiile prevazute

A fost introdusa n legislatia romna, prin Legea nr. 104/1992

de art. 81 sau 86/1.

dupa modelul francez si belgian. Pornind de la notiune, trebuie trasa

Pentru a se ajunge la o astfel de solutie, judecatorul are

concluzia ca aceasta modalitate de executare a pedepsei presupune

posibilitatea si obligatia de a dispune efectuarea unei expertize

anumite obligatii pe care condamnatul trebuie sa le ndeplineasca si

medico-legale,

care nu sunt altceva dect masuri de supraveghere si de respectarea a

la

nivelul

laboratoarelor

medico-legale

care

functioneaza n fiecare judet.

59

60

unor obligatii care sunt stabilite de catre instanta n cadrul termenului

pronuntare s-a acoperit paguba sau recuperarea ei este asigurata,

de ncercare si pe durata acestuia.

garantata de o societate de asigurari.

Suspendarea

executarii

pedepsei

sub supraveghere

se

10

Conditii privitoare la infractor:

deosebeste de suspendarea conditionata a executarii pedepsei prin

1. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se poate

conditiile n care se dispune si prin obligatiile stabilite condamnatului

acorda la infractori primari, sau la infractorii carora li s-au aplicat

n termenul de ncercare.

anterior pedepse de cel mult 1 an, afara de cazurile cnd

Aceasta institutie, a suspendarii sub supraveghere a executarii

pedepsei, se gaseste reglementata n Codul penal, Titlul III, Capitolul

condamnarea, potrivit art. 38 Cod penal nu atrage starea de recidiva.

A treia conditie se refera la convingerea instantei, formata pe

V, Sectiunea III (art. 86/1 - 86/6) .

Conditiile de aplicare a suspendarii executarii pedepsei sub

baza de probe, ca exista garantii oglindite n comportamentul

supraveghere (art. 86 al. 1 Cod penal).

executarea pedepsei.

faptuitorului de ndreptare si reeducare a acestuia chiar si fara

Aceste conditii sunt cuprinse n art. 86/1 Cod penal si pentru

Aceasta conditie nu constituie prin ea nsasi un drept pentru

ca ele sa fie eficiente este nevoie sa fie ndeplinite cumulativ - cu

condamnat, ci legea creeaza o vocatie, o posibilitate pentru acesta, de

privire la persoana condamnatului, la pedeapsa si natura infractiunii

a beneficia de aceasta masura de individualizare judiciara a pedepsei.

savrsite.

Suspendarea

Instanta constatnd ndeplinirea cumulativa a acestor conditii

de mai jos, trebuie sa-si formeze convingerea ca pronuntarea unor

supraveghere

nu

atrage

suspendarea

executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile, prevazute n

hotarrea de condamnare.

astfel de condamnari constituie un avertisment pentru condamnat,

care se va putea ndrepta si fara executarea efectiva a pedepsei.

sub

Suspendarea conditionata sub supraveghere a pedepsei trebuie

motivata.

Conditii privitoare la pedeapsa si natura infractiunii:

Pentru

aplicarea

suspendarii

executarii

pedepsei

sub

Termenul de ncercare
Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se poate

supraveghere, trebuie ca pedeapsa aplicata sa fie de cel mult 4 ani iar

la concurs de infractiuni, de cel mult 3 ani.

dispune pe un termen fix, compus din doua intervale de timp

O alta conditie prevazuta de lege pentru acordarea suspendarii

variabile. Aceasta deosebeste acest termen de ncercare de termenul

sub supraveghere este aceea ca ea se dispune n cazul condamnarii

de ncercare stabilit la suspendarea conditionata a executarii

pentru o infractiune prin care s-a produs o paguba, doar daca pna la
9

Modificat prin Legea nr. 456/18.07.2000 pentru aprobarea O. U. G. nr. 207/2000

n M. Of. nr. 410/25.07.2001. Modificata prin art. 1 pct. 33 din Legea nr. 278/2006
61

10

Prevedere declarata neconstitutionala prin Decizia nr. 463/13. 11. 1997, M. Of.
nr. 53/06.02. 1998
62

pedepsei, care era format dintr-un termen fix de 2 ani, la care se

adauga un termen variabil (durata pedepsei aplicate).

sa anunte n prealabil, orice schimbare de domiciliu,

resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8

Acest termen de ncercare, la suspendarea executarii pedepsei

zile, precum si ntoarcerea;

sub supraveghere, se compune din doua durate variabile: durata

sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;

pedepsei aplicate si un interval de la 2 la 5 ani.

sa comunice informatii de natura a controla mijloacele lui

de existenta.

Termenul de ncercare se socoteste de la data cnd hotarrea

prin care s-a ales aceasta modalitate de executare a pedepsei a ramas
definitiva (art. 86/2 alin. 2 raportat la art. 82 alin. 3 Cod penal).
n situatia n care condamnatul s-a aflat pentru o perioada de
timp n arest preventiv, aceasta perioada nu se ia n considerare la
calcularea termenului de ncercare.

Aceste masuri se comunica de catre condamnat judecatorului,

sau Serviciului de Reintegrare Sociala a Infractorilor, iar obligatia
condamnatului n acest sens se refera cumulativ la toate situatiile
prezentate mai sus.
n caz de nendeplinire a obligatiilor, judecatorul, sau

Durata termenului de ncercare poate fi redusa ca efect al

serviciul desemnat cu supravegherea condamnatului

sesizeaza

gratierii pedepsei aplicate. n cazul gratierii partiale, la stabilirea

instanta pentru luarea masurii privind revocarea suspendarii,

termenului de ncercare se vor avea n vedere durata pedepsei

dispunnd executarea n ntregime a pedepsei.

negratiate, la care se adauga intervalul stabilit de instanta (ntre 2 si 5

ani). n cazul gratierii totale a pedepsei aplicate, termenul de

Obligatiile condamnatului

ncercare va cuprinde numai intervalul de timp stabilit de instanta,

Suplimentar obligatiilor prezentate mai sus, instanta de

fara a cuprinde durata pedepsei gratiate, chiar daca gratierea este

judecata poate impune condamnatului sa respecte una sau mal multe

conditionata.

din urmatoarele obligatii:

- sa desfasoare o activitate sau sa urmeze o forma de
nvatamnt sau forma de calificare;

Masuri de supraveghere
durata termenului de ncercare, se pot lua doar n conditiile art. 86

- sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu

depaseasca limita teritoriala stabilita dect n conditiile fixate de

alin. 1 si 3 Cod penal si anume:

instanta;

Masurile de supraveghere care se iau fata de condamnat pe

sa se prezinte la datele fixate la judecatorul desemnat cu

- sa nu frecventeze anumite locuri stabilite;

supravegherea lui sau la

- sa nu ntre n legatura cu anumite persoane;

Serviciul de Protectie a

Victimelor si Reintegrare Sociala a Infractorilor;

63

- sa nu conduca anumite vehicule sau nici un vehicul;

64

- sa se supuna masurilor de control tratament sau ngrijire n

special n scopul dezintoxicarii.

Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere

Toate aceste obligatii sunt supravegheate de catre judecatorul

desemnat cu supravegherea condamnatului sau o alta persoana

Cazuri speciale de aplicarea suspendarii executarii pedepsei sub

supraveghere

desemnata de instanta, care n caz de nendeplinire a obligatiilor este

obligata sa sesizeze instanta pentru a se reveni asupra suspendarii.

Potrivit dispozitiilor legale este cunoscuta o situatie speciala

n Franta sunt servicii create cu supravegherea pe lnga

de acordare a beneficiului suspendarii executarii pedepsei sub

judecatorul desemnat cu executarile penale cum sunt: serviciul de

supraveghere, chiar daca nu sunt ndeplinite conditiile legale

probatiune sau comitetele de probatiune si asistenta a liberatilor.

prevazute de art. 86/1 Cod penal:

Din obligatiile aratate mai sus, instanta de judecata se poate

- situatia este aceea cnd potrivit art. 110/1 Cod penal cnd

opri asupra uneia dintre ele, asupra ctorva din acestea sau, dupa caz,

condamnatii minori nu sunt supusi masurilor de supraveghere

realiznd o individualizare legala a pedepsei sa le dispuna pe toate

prevazute de art. 86 /3 Cod penal si instanta nu le poate impune una

cumulativ.

din obligatiile prevazute de acest text. Pe perioada suspendarii

conditionate a executarii pedepselor se poate dispune ncredintarea

Efecte juridice

minorului, sub supraveghere, unei persoane sau institutii, dintre cele

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere produce

prevazuta la art. 103 Cod penal putnd stabili totodata pentru minor

efecte imediate care sunt provizorii si efecte definitive, care sunt

una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute n art. 103 alin. 3

finale.

Cod penal.
Efectul imediat consta n aceea, ca hotarrea de condamnare

n literatura

de specialitate

s-a exprimat

opinia11

ca

desi ramasa definitiva nu este pusa n executare. Suspendarea

suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu se poate aplica

executarii pedepsei

n cazul pedepsei cu amenda sau n cazul cetatenilor straini sau

sub supraveghere

nu atrage

suspendarea

executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute n

cetatenilor romni cu domiciliul n strainatate deoarece nu li se pot

hotarrea de condamnare (art. 86/1 alin. 3 raportat la art. 81 alin. 4

impune masurile de supraveghere prevazuta de art. 86 al. 3 Cod penal

Cod penal).

si nu se poate determina persoana cu supravegherea.

Efectul definitiv consta n reabilitarea de drept a celui

condamnat daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii: termenul de
ncercare sa se fi mplinit, sa nu se fi savrsit o alta infractiune n
termenul de ncercare, sa nu fi fost revocata sau anulata suspendarea.
65

11

Gheorghe Dumitru, Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere n

Dreptul nr. 8/1996, pag. 91
Rodica Aida Popa, Suspendarea executarii sub supraveghere n Revista de drept
penal nr. 2/1994, pag. 115
66

Executarea pedepsei la locul de munca

Executarea pedepsei la locul de munca constituie o masura de
individualizare judiciara a executarii pedepsei nchisorii n regim

suspendata conditionat. Solutia corecta este aceea a aplicarii pedepsei

la locul de munca, ori aplicarea unei pedepse cu nchisoare, a carei
executare a fost suspendata conditionat.

deschis, de libertate, prin munca ntr-o unitate economica. Desigur,

pe durata executarii pedepsei condamnatul nu va beneficia de
anumite drepturi si va suferi o sanctiune patrimoniala, pecuniara.
Sediul materiei l constituie art. 86/7 Cod penal, 86/11 Cod
penal.

Conditii de aplicare a executarii pedepsei la locul de munca

Acest mijloc de individualizare judiciara a executarii pedepsei
nchisorii prin prestarea unei munci n cadrul unei unitati se poate
aplica daca sunt ndeplinite conditiile cu privire la:

Executarea pedepsei la locul de munca reprezinta un mijloc

a) pedeapsa aplicata si natura infractiunii savrsite sa nu

de individualizare a pedepsei nchisorii ce presupune un regim

depaseasca 5 ani nchisoare iar n caz de concurs de infractiuni 3 ani

propriu de executare, n libertate si nicidecum ntr-un loc de detinere

de nchisoare.

prin prestarea unei munci utile n cadrul unei societati comerciale, cu

acordul scris al conducerii acesteia.

b) condamnatul sa nu fi fost condamnat anterior la o pedeapsa

mai mare de 1 an nchisoare cu exceptia condamnarilor pentru

Executarea pedepsei la locul de munca se deosebeste de

infractiuni prevazute de art. 38 Cod penal.

celelalte doua modalitati de executare a pedepsei nchisorii, prin

c) O alta conditie pentru a fi dispusa executarea pedepsei la

aceea ca de asta data are loc o executare efectiva a nchisorii, dar nu

locul de munca o constituie existenta avizului unitatii de a desfasura

prin privare de libertate, ntr-un loc de detinere, ci n libertate, prin

munca n cadrul acesteia (Legea nr. 104/1992). Prevederea legala asa

prestarea unei munci utile.

cum a fost modificata nu mai permite instantelor judecatoresti sa

Asa cum s-a vazut mai sus, la cele doua modalitati de

executare a pedepsei, executarea pedepsei a fost suspendata pe
perioade de timp determinate prin dispozitiile legii.

oblige regiile autonome,

Cele trei modalitati de individualizare judiciara a pedepsei

nchisorii:

suspendarea

conditionata

executarii

pedepsei,

societatile

comerciale

condamnatii n cadrul colectivelor pentru executarea pedepsei

nchisorii, ci aceasta optiune apartine conducerilor acestor societati
comerciale, optiune de care trebuie sa tina seama magistratii la
aplicarea pedepselor.

suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere si executarea

pedepsei la locul de munca, nu pot fi aplicate concomitent, toate trei,

Modul de executare a pedepsei la locul de munca

si nici chiar doua dintre ele, deoarece existenta uneia exclude pe

Revocarea executarii pedepsei la locul de munca

oricare din celelalte doua. Este lipsit de ratiune juridica de pilda,

Revocarea poate fi obligatorie si facultativa.

aplicarea unei pedepse cu executare prin munca, care apoi sa fie

Revocarea obligatorie

67

sa primeasca

68

Anularea executarii pedepsei la locul de munca

- condamnatul a executat cel putin 2/3 din pedeapsa;

- pe parcursul executarii pedepsei a avut o buna conduita, a

Anularea executarii pedepsei la locul de munca este o masura

remediu pentru situatia cnd condamnatul a mai savrsit o infractiune

fost disciplinat si staruitor n munca;

despre care instanta nu a avut cunostinta n momentul pronuntarii

unitatii unde condamnatul executa pedeapsa.

hotarrii de condamnare si nici ulterior pna la ramnerea definitiva a

acesteia.

- sesizarea instantei de judecata s-a facut de catre conducerea

Aceasta modalitate

de individualizare

administrativa

pedepsei se ia cnd se apreciaza ca scopul pedepsei a fost atins, ca nu

n conformitate cu prevederile art. 86/10 Cod penal, daca cel

condamnat a mai savrsit o infractiune pna la ramnerea definitiva a
hotarrii si aceasta se descopera mai nainte ca pedeapsa sa fi fost

mai exista ratiuni pentru executarea n continuare a pedepsei. Aceasta

institutie se aseamana prin efectele sale cu liberarea conditionata.
Pedeapsa se considera executata doar cnd s-a mplinit

executata la locul de munca sau considerata ca executata, instanta,

termenul pedepsei si nu s-a savrsit o alta infractiune (art. 86/11 alin.

daca nu sunt ntrunite conditiile impuse de lege (art. 86/7 Cod penal),

2 Cod penal). Daca n aceasta perioada de timp se savrseste o

anuleaza executarea pedepsei la locul de munca.

infractiune, atunci instanta poate

dispune revocarea

ncetarii

Anularea are loc si n cazul cnd hotarrea de condamnare,

executarii pedepsei la locul de munca, dispozitiile art. 61 Cod penal,

pentru infractiunea descoperita ulterior, se pronunta dupa ce pedeapsa

privind liberarea conditionata si art. 86/10 alin. 3 Cod penal, fiind

a fost executata la locul de munca sau considerata ca executata,

aplicate corespunzator.

aplicndu-se, dupa caz, regulile de la concursul de infractiuni sau de

la recidiva.

Noua infractiune savrsita poate da nastere unei stari de

recidiva postcondamnatorie daca sunt ndeplinite si celelalte conditii

La scaderea pedepsei executate, n ntregime sau n parte, ori,

prevazute de art. 37 si 38 Cod penal.

dupa caz, la contopirea pedepselor, se aplica dispozitiile privitoare la

Revocarea este obligatorie daca s-a savrsit o infractiune de

pedeapsa nchisorii, fara a se tine seama daca una din pedepse se

omor, o infractiune contra pacii si a securitatii omenirii, sau o

executa la locul de munca. Pedeapsa astfel stabilita se executa ntr-un

infractiune cu consecinte deosebit de grave (art. 61 alin. 2 Cod penal

loc de detinere.

cu referire la art. 86/11 alin. 2 Cod penal).

Daca s-a revocat ncetarea, atunci pedeapsa stabilita pentru

ncetarea executarii pedepsei prin munca

noua infractiune se va contopi cu restul de pedeapsa neexecutata,

putndu-se aplica un spor de pna la 5 ani, iar pedeapsa rezultanta se

Aceasta se poate dispune nainte de mplinirea duratei daca

va executa ntr-un loc de detinere.

scopul pedepsei a fost atins. ncetarea se poate dispune daca:

69

70

Daca nu se dispune revocarea ncetarii masurii, infractiunea

savrsita din nou, desi ar

putea da nastere unei

recidive

Pentru aplicarea pedepsei cu executare ntr-o nchisoare

militara trebuie ntrunite cumulativ trei conditii:

postcondamnatorii (daca sunt ndeplinite conditiile), nu va atrage

a) condamnatul sa aiba calitatea de militar n termen la data

regimul de sanctionare al acesteia, ci regimul comun prevazut la art.

pronuntarii hotarrii indiferent de calitatea sa de la data savrsirii

86/7 Cod penal. Daca se va aplica o pedeapsa cu nchisoare, ar fi

infractiunii. Ea se aplica si pentru cei deveniti militari n termen dupa

posibil, dupa caz, sa fie executata la locul de munca.

ramnerea definitiva a hotarrii dar nainte ca pedeapsa sa fie

executata;

Executarea pedepsei n nchisoare militara

Institutia este reglementata n art. 62 Cod penal si constituie
att o modalitate de executare a pedepsei nchisorii de cel mult 2 ani,
aplicata militarilor n termen, ori celor care au devenit militari n

b) pedeapsa aplicata sa nu depaseasca 2 ani nchisoare; nu are

importanta natura infractiunii savrsite sau daca cuantumul pedepsei
este rezultatul aplicarii regulilor de la concursul de infractiuni
c) a treia conditie se refera la faptul ca legea sa permita

termen, dupa ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare dar n

executarea pedepsei ntr-o nchisoare militara, raportata la natura

acelasi timp si un mijloc de individualizare a pedepsei.

infractiunii savrsite precum si la persoana condamnatului.

Ea poate fi dispusa pentru militarii n termen numai daca sunt

ndeplinite anumite conditii. Aceasta modalitate de executare este

Revocarea executarii pedepsei ntr-o nchisoare militara

menita sa duca la reeducarea condamnatilor militari n termen, prin

aplicarea unui regim special de munca, de disciplina si instructie si cu

Sectiunea III

pastrarea calitatii de militar n termen. Executarea este obligatorie n

Liberarea conditionata

cazul infractiunii de absenta nejustificata art. 331 al. 2 Cod penal

precum si pentru celelalte infractiuni, daca sunt ndeplinite si celelalte
conditii prevazute de lege.
n timpul executarii pedepsei, condamnatul militar este lipsit
de unele drepturi, pe are le au militarii n termen: durata executarii
pedepsei nu se considera stagiu militar si deci nu va intra n calcul la
stabilirea vechimii n munca, condamnatul neavnd dreptul la
alocatia de stat pentru copii.
Conditii de aplicare

Liberarea conditionata este un mijloc de individualizare

administrativa a pedepsei. Condamnatul n anumite conditii
beneficiaza de o liberare nainte de executarea totala a pedepsei.
Ea este acordata oricarui condamnat indiferent de natura
infractiunii savrsite iar pedeapsa se considera executata daca nu se
mai savrseste o alta infractiune pna la mplinirea duratei pedepsei.
Liberarea conditionata constituie un mijloc de stimulare a
condamnatilor n timpul executarii pedepsei nchisorii, la staruinta n
munca si disciplina, la grabnica lor ndreptare.

71

72

Liberarea conditionata este o institutie a dreptului penal

Efectele liberarii conditionate

Efectele liberarii conditionate difera, dupa momentul aparitiei

material complementara regimului de executare a pedepsei nchisorii

n locurile de detinere, pusa de lege la dispozitia instantelor de

lor si anume sunt: efecte imediate (care sunt provizorii) si efecte

judecata daca se constata ndeplinirea conditiilor legale de catre

definitive, care se produc n momentul expirarii duratei pedepsei.

condamnat.

Efectele imediate care sunt provizorii sunt: punerea imediata

n tara noastra, institutia liberarii conditionate a purtat

denumirea de eliberarea conditionata si apoi institutia a purtat
denumirea de eliberarea nainte de termen si aceasta a fost
introdusa prin Decretul 72 din anul 1950.

n libertate a condamnatului. Desi este liber, condamnatul se

considera n executarea pedepsei si deci pedepsele accesorii se
executa.
Daca s-au aplicat si pedepse complementare, n caz de
liberare conditionata, ele se vor executa doar dupa expirarea

Conditii de acordare
Sediul materiei este la art. 59, 59/1, 60, 61 Cod penal, precum
si n Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor precum si n
Codul de procedura penala.

termenului de ncercare, deoarece numai atunci se considera

pedeapsa nchisorii ca fiind executata.
Daca n perioada cuprinsa ntre punerea n libertate si
mplinirea termenului, se savrseste o alta infractiune instanta, dupa

Din prevederile art. 59 Cod penal rezulta ca pentru a se putea

gravitatea ei, va dispune fie mentinerea, fie revocarea liberarii

dispune liberarea conditionata este necesar ca detinutul n cauza sa fi

conditionate. Daca s-a revocat liberarea conditionata, restul de

executat o parte din pedeapsa, sa fi fost staruitor n munca, disciplinat

pedeapsa ramas de executat si cu pedeapsa stabilita ulterior se vor

si sa fi dat dovezi temeinice de ndreptare.

contopi putndu-se aplica un spor de pna la 5 ani.

a) Executarea unei parti din pedeapsa. Prima conditie priveste

Savrsirea acestei infractiuni da nastere unei stari de recidiva

executarea unei parti din pedeapsa ca o garantie ca finalitatea acesteia

post condamnatorii (daca sunt ntrunite toate conditiile dar pedeapsa

a fost atinsa, adica cel condamnat a fost reeducat si nu mai este

se aplica dupa art. 61 Cod penal si nu 39 Cod penal).

nevoie de executarea pedepsei. Aceasta reducere a executarii efective

Revocarea este obligatorie daca se savrseste o infractiune

a pedepsei este influentata de cuantumul pedepsei aplicate, de forma

contra sigurantei statului, o infractiune contra pacii si omenirii, o

vinovatiei, de vrsta condamnatului si dupa munca prestata de acesta.

infractiune de omor, o infractiune savrsita cu intentie ce a provocat

b) Staruinta n munca si disciplina condamnatului. Staruinta n

moartea unei persoane sau o infractiune prin care s-au produs

munca n timpul executarii pedepsei creeaza garantii ca n libertate si

consecinte deosebit de grave (daca este o paguba mai mare de

va cstiga onest cele necesare traiului.

200.000 lei, sau o perturbare deosebit de grava a activitatii cauzata

73

74

unei autoritati publice sau oricareia dintre unitatile la care se refera

Efectele juridice
Efectul imediat al liberarii conditionate este acela al lasarii n

art. 145 Cod penal, ori altei persoane juridice sau fizice).
Savrsirea

unei

infractiuni

noi

perioada

libertatii

conditionate da nastere unei stari de recidiva postcondamnatorie

libertate a condamnatului sub conditia ca pe timpul acesta sa nu mai

savrseasca alte infractiuni.

(potrivit art. 37 lit. a Cod penal) iar aplicarea pedepsei se va face

Cum detentiunea este pe viata, ar nsemna ca aceasta perioada

conform regulilor prevazute la art. 61 Cod penal si nu dupa cele

de abstinenta infractionala sa dureze pna la sfrsitul vietii celui n

stabilite n art. 39 Cod penal.

cauza. Totusi legiuitorul a apreciat ca este suficienta o anumita

Efectele definitive constau n faptul ca pedeapsa se considera

perioada de timp stabilita prin dispozitiile art. 55/1 alin. 3 Cod penal,
de a nu mai ncalca legea penala, durata de timp care confera

executata integral daca nu s-a mai savrsit o alta infractiune.

posibilitatea aprecierii ca executata pedeapsa.

Pedeapsa se considera executata daca timp de 10 ani de la

Liberarea n cazul detentiunii pe viata

Potrivit art. 55/1 liberarea conditionata poate fi acordata si la

liberare, condamnatul nu a mai savrsit o alta infractiune. Daca n

detentia pe viata. Ratiunile care conduc la aplicarea acestei institutii

aceasta perioada mai savrseste a alta infractiune instanta de judecata

sunt identice cu cele de la liberarea conditionata obisnuita.

va decide daca se revoca sau nu liberarea conform regulilor de mai

Pentru acordarea liberarii este nevoie sa se constate ca s-a

executat din durata nchisorii o perioada de 20 ani pe fondul

sus, adica, cu alte cuvinte, revocarea poate fi obligatorie sau

facultativa.
Revocarea este obligatorie daca infractiunea savrsita ulterior

ndeplinirii celorlalte conditii privind staruinta n munca, disciplina si

este o infractiune contra sigurantei statului, o infractiune contra pacii

dovezile temeinice de ndreptare.

pedeapsa

si omenirii, o infractiune de omor, o infractiune savrsita cu intentie

detentiunii pe viata este posibila si pentru barbatii care au mplinit

care a avut ca urmare moartea victimei sau consecinte deosebit de

vrsta de 60 ani si femeile cu vrsta de 55 ani daca au executat 15 ani

grave.

Liberarea

conditionata

condamnatilor

la

de detentie si sunt ndeplinite conditiile celelalte. (art. 55/1 alin. 1

Revocarea beneficiului liberarii conditionate atrage n aceasta

situatie, pedeapsa detentiunii pe viata ca pedeapsa ce se va executa n

Cod penal).
Prin aceste prevederi s-a urmarit stimularea condamnatilor la
respectarea disciplinei si ordinelor interioare din penitenciare,
asigurarea unei sperante ca se poate termina executarea detentiunii

continuare.
Revocarea este facultativa daca nu sunt incidente dispozitiile
legii privind revocarea obligatorie aratata mai sus.
Instanta de judecata poate mentine liberarea conditionata si sa

nainte de limita impusa de lege.

aplice n continuare o pedeapsa la amenda pentru infractiunea

75

76

savrsita ulterior. Mentinerea liberarii conditionate din executarea

Capitolul IX

pedepsei detentiunii pe viata, nu nlatura executarea pedepsei

pronuntata

pentru

infractiunea

savrsita

timpul

RASPUNDEREA PENALA

liberarii

conditionate.

Sectiunea I
Principiile raspunderii penale
- principiul legalitatii raspunderii penale
- infractiunea este unicul temei al raspunderii penale
- principiul umanismului exprimat n continutul si conditiile
constrngerii
- principiul raspunderii penale personale
- principiul unicitatii raspunderii
- principiul inevitabilitatii raspunderii penale
- principiul individualizarii raspunderii penale.
- Principiul prescriptibilitatii raspunderii penale

Sectiunea II
nlocuirea raspunderii penale
n anumite situatii, stari, mprejurari, legiuitorul a intervenit si
s-a hotart nlocuirea raspunderii penale cu o alta forma de
raspundere juridica, daca scopul pedepsei restabilirii ordinii de drept
se realizeaza.
nlocuirea raspunderii penale corespunde principiilor de
politica penala ale statului nostru care urmareste realizarea unei
concordante ntre gradul de pericol social al unei infractiuni si
cuantumul si asprimea sanctiunii penale ce urmeaza a fi aplicata.
77

78

Aceasta se aplica pentru infractiuni cu un grad de pericol

Sediul materiei acestei institutii este cuprins la art. 90, 91 si

social mai redus, care se si exprima printr-o sanctionare mai blnda

98 Cod penal care precizeaza conditiile n care se poate dispune cu

cu pedeapsa pna la 1 an nchisoare, sau n cazul altor infractiuni,

privire la sanctiunile extrapenale.

daca paguba produsa este redusa si a fost reparata integral pna la

judecarea cauzei si daca binenteles inculpatul prezinta anumite
garantii apreciate de catre instanta ca se va ndrepta, chiar daca nu se
aplica o pedeapsa.

Conditiile n care se poate dispune cu privire la nlocuirea

raspunderii penale
Aceste conditii de nlocuire se refera pe de o parte la
infractiune, iar pe de alta parte, la infractor. (art. 90 Cod penal).

Fapta savrsita de catre faptuitor, att n situatia nlocuirii

Conditii privitoare la infractiune:

raspunderii penale ct si n cazul aplicarii raspunderii penale, ramne

- pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savrsita

infractiune, dar sanctiunile ei ct si consecintele, sunt nlocuite, n

este nchisoarea de cel mult 1 an sau amenda, ori s-au savrsit

sensul ca raspunderea penala este nlocuita cu o alta forma de

raspundere juridica.

infractiunile prevazute la art. 208, art. 213, art. 215 alin. 1, art. 215/1

nlocuirea raspunderii penale nu trebuie confundata cu

nlaturarea raspunderii penale, care este bine conturata de catre
legiuitor, cnd precizeaza situatiile n care are loc: amnistie,
prescriptie, lipsa plngerii prealabile, mpacarea partilor.
Nu acelasi lucru se ntmpla la nlocuirea raspunderii penale,

alin. 1, art. 217 alin. 1, art. 219 al. 1, daca valoarea pagubei nu
depaseste 10 lei sau daca infractiunea savrsita este cea de la art. 249
Cod penal, daca valoarea pagubei nu depaseste 50 lei.
Legat de aceste prevederi trebuie facute cteva precizari
pentru a fi ndeplinita conditia de mai sus.
La infractiunile cu pedeapsa de pna la 1 an, nu are

cnd am aratat si mai sus, are loc o nlocuire a unei forme de

importanta valoarea pagubei produse avndu-se n vedere ca aceste

raspundere juridica cu o alta forma de raspundere juridica si anume

infractiuni au un grad de pericol social redus.

cu cea administrativa.

Infractiunea care este sanctionata cu cel mult 1 an nchisoare

Avnd n vedere cele de mai sus, nlocuirea raspunderii

sau amenda, este o infractiune consumata si nu au relevanta

penale poate fi definita ca fiind institutia juridica n baza careia

pedepsele pentru formele atipice ale infractiunii cum ar fi de pilda,

instanta de judecata nlocuieste, n conditiile prevazute de lege,

tentativa etc.

raspunderea penala cu o alta forma de raspundere juridica, ce atrage o

sanctiune cu caracter administrativ.

12

Pentru infractiunile precizate expres n Codul penal, si care au

oricum pedepse mai mari de 1 an, se are n vedere criteriul valoric al
pagubei care confera faptei un pericol social redus, dar aplicarea
nlocuirii raspunderii penale se aplica doar la aceste infractiuni si
numai daca valoarea pagubei este sub 10 lei sau respectiv 50 lei.

12

C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal roman, 2002, pag. 307

79

80

O alta conditie prevazuta de lege este aceea ca fapta, n

continutul ei concret si n mprejurarile n care a fost savrsita,
prezinta un grad de pericol social redus si nu a produs urmari grave.
A treia conditie se refera la prejudiciul produs prin savrsirea
infractiunii, care trebuie sa fie reparat pna la pronuntarea hotarrii
ceea ce oglindeste regretele faptuitorului si garanteaza instantei faptul
ca sunt conditii de reeducare a inculpatului.
Legata de conditia de mai sus este cea de-a patra conditie

caz de condamnari anterioare ale faptuitorului, daca acestea se

situeaza n cazurile prevazute de art. 38 Cod penal.
Cu alte cuvinte, trebuie sa se constate ca anterior savrsirii
infractiunii, faptuitorul a avut o buna conduita, care rezulta si din
lipsa antecedentelor penale si a sanctiunilor cu caracter administrativ.
Relativ la cele doua conditii privind infractiunea si conduita
infractorului trebuie aratat ca legea impune ca ele trebuie sa se
constatate cumulativ.

prevazuta de textul de lege, care se refera la atitudinea faptuitorului

ulterioara savrsirii infractiunii si care este cea de cainta, de regret

Sanctiunile cu caracter administrativ

pentru cele ntmplate. Aceasta atitudine sincera, de regret, nu se

Sanctiunile cu caracter administrativ sunt prevazute n art. 91

poate reduce doar la niste afirmatii neserioase ci ea trebuie sustinuta

de fapte si actiuni de ajutorare a victimei infractiunii etc.

Cod penal:
-

mustrarea;

O ultima conditie prevazuta de art. 90 este aceea ca sunt

mustrarea cu avertisment;

suficiente date ca faptuitorul poate fi ndreptat fara a i se aplica o

amenda de la 10 lei 1.000 lei.

pedeapsa.

nlocuirea raspunderii penale poate fi aplicata si n caz de

Faptuitorul n cursul procesului penal, prin apararile formulate

concurs, daca toate pedepsele sunt de acest gen si n caz de

si prin atitudinea sa n fata instantei sau fata de partea vatamata,

participatie, dar numai pentru acei faptuitori fata de care sunt

trebuie sa convinga instanta ca s-a ndreptat sau ca se va ndrepta fara

ndeplinite conditiile prevazute n art. 90 Cod penal. (art. 98 alin. 1

a i se aplica o pedeapsa.

Cod penal).

Dispozitiile art. 90 din Codul penal, creeaza conditiile prin

care faptuitorul are vocatia si nu dreptul de a i se nlocui raspunderea

nlaturarea caracterului penal al faptei prin lipsa

penala cu o alta raspundere juridica.

Conditii privitoare la faptuitor
Pentru a se putea realiza aceasta nlocuire, faptuitorul trebuia

pericolului social
Fapta prevazuta de legea penala care nu prezinta pericolul
social al unei infractiuni.

cu caracter administrativ. Totusi este posibila aceasta nlocuire si n

S-a ntmplat de nenumarate ori n practica judiciara, cnd o

anumita fapta sa ntruneasca elementele constitutive ale infractiunii,

81

82

sa nu mai fi fost condamnat sau sa i se fi aplicat de doua ori sanctiuni

deci sa se savrseasca o infractiune, nsa datorita atingerii minime a

Cnd pericolul social concret al unei fapte savrsite nu este

unei valori sociale, angajarea raspunderii penale sa constituie o

suficient, nu suntem n prezenta unei infractiuni, deoarece i lipseste

sanctiune excesiva.

un element al acesteia, iar faptuitorului i se va aplica o sanctiune cu

Aprecierea gradului de pericol social este de atributul

judecatorului, caruia legiuitorul i-a dat posibilitatea sa opteze pentru
angajarea raspunderii penale sau, dimpotriva, sa opteze pentru
sanctionarea mai blnda a unei fapte prevazute de legea penala care
nu prezinta pericolul social al unei infractiuni.
Lipsa pericolului social ca trasatura esentiala a infractiunii
conduce la nlaturarea caracterului infractional al faptei savrsite.
Pericolul social ca trasatura esentiala a infractiunii este
nlaturat n anumite stari, situatii sau mprejurari prevazute de lege.
Posibilitatea de a aprecia de catre organele judiciare, n
concret, gradul de pericol social, a fost prevazut n legislatiile penale
ca o reflectare a conceptiei material-stiintifice n materia infractiunii.
Legiuitorul romn a adoptat art. 18/1, de modificare a art. 18,
prin care s-a creat cadrul legal de rezolvare a problemei lipsei
pericolului social infractional al faptei prevazute de legea penala.
n art. 18/1 se prevede ca nu constituie infractiune fapta

caracter administrativ prevazuta de art. 91 Cod penal.

Conditii n care fapta prevazuta de legea penala nu prezinta
pericolul social al unei infractiuni:
a) n raport de continutul ei concret trebuie sa fie o fapta
lipsita n mod vadit de importanta, concluzie ce rezulta din atingerea
minima adusa valorilor ocrotite de legea penala. Fapta nu trebuie sa
prezinte pericolul social al unei infractiuni. De principiu, se aplica
tuturor infractiunilor, faptelor prevazute de legea penala indiferent de
natura lor sau de pedeapsa. Totusi sunt unele exceptii de la aceasta
enumerare a infractiunilor si aceste exceptii sunt cu privire la
infractiunile de omor, cele referitoare la securitatea statului etc.
Aprecierea cu privire la continutul concret al faptei se face de
catre instanta

de judecata

pe

baza unei analize

atente a

circumstantelor obiective si subiective n care s-a savrsit fapta.

Acestea pot fi anterioare, concomitente sau posterioare comiterii

prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia

faptei si se pot raporta la persoana faptuitorului sau la fapta n sine.

De obicei analiza se raporteaza n primul rnd la urmarile

dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind

socialmente periculoase, prejudiciului comis, care presupune si o

lipsita n mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol

rezonanta scazuta n rndul semenilor.

social al unei infractiuni.

Stabilirea n concret a gradului de pericol social se face n

n aceste situatii nu suntem n prezenta unei dezincriminari,

functie de modul si mijloacele de savrsire a faptei, de scopul

care este atributul exclusiv al legiuitorului, nici al unei nlocuiri a

urmarit, de mprejurarile n care fapta a fost comisa, de urmarea

raspunderii penale si nici n situatia n care exista o conditie de

produsa, sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si

conduita faptuitorului.

nlaturare a caracterului penal al faptei, ci n situatia n care nu este

incidenta raspunderea penala.
83

84

Desigur analiza se face de la caz la caz, fara a exista reguli

n cea de-a treia opinie se sustine ca suntem n situatia unei

obligatorii. De pilda, furturile din magazinele cu autoservire sunt de

cauze de nlaturare a caracterului penal al faptei prin nlaturarea

pericolului social, n ciuda faptului ca nu a fost prezentata n codul

valori mici si sunt apreciate ca furturi marunte, nsa daca aceeasi

savrseste aceasta infractiune, nu credem ca le putem aprecia ca

penal la cauzele de nlaturare a caracterului penal al faptei.15

Ni se pare ca cea de-a treia opinie este mai solida n

furturi marunte, chiar daca valorile de fiecare data sunt mici.

argumente juridice, mai plauzibila, motiv pentru care o sustinem si

persoana, la acelasi magazin, si de mai multe ori pe saptamna,

De fapt, putem fi n situatia unor infractiuni continuate si

noi pentru argumentele prezentate mai sus pe scurt.

continue, cnd aprecierea pericolului social trebuie sa se nuanteze,

Criterii de stabilire a gradului de pericol social

deoarece pericolul este dat de numarul de fapte si nu neaparat de

Determinarea pericolului social concret, insuficient pentru

valoarea fiecarui furt n parte.

retinerea faptei ca infractiune, datorita lipsei vadite de importanta se

Natura juridica

realizeaza dupa urmatoarele criterii:

- se va tine seama de modul de savrsire a faptei

Aplicabilitatea art. 18/1 Cod penal a trezit n literatura de

Aceasta nseamna ca felul de savrsire a faptei, continutul sau

specialitate multe controverse generate de nasterea mai multor opinii

cu privire la natura juridica a acestei institutii.

13

concret, n mod vadit, se identifica cu lipsa de importanta sociala si

Potrivit uneia dintre opinii s-a sustinut ca prin acest articol de

lege s-a creat posibilitatea dezincriminarii

implicit de gradul de pericol social necesar unei infractiuni.

- mijloacele de savrsire a faptei - sunt reprezentate de

judiciare n baza

lucrurile, obiectele, uneltele, utilajele cu ajutorul carora infractorul

constatarilor organelor judiciare.

deoarece

actioneaza n momentul savrsirii faptei si care indica modul de

dezincriminarea unei fapte este doar atributul legiuitorului.

ntr-o alta opinie s-a sustinut ca suntem n prezenta unei

ntelegere si evaluare cantitativa si calitativa a consecintelor actiunii-

O asemenea

opinie

nu

poate fi

forme de nlocuire a raspunderii penale

.14

acceptata

inactiunii realizate.
Folosirea unui obiect rudimentar pentru scopul actiunii, care

Autorul nu a explicat ce se

ntmpla cu fapta comisa, care la nlocuirea raspunderii

penale

n mod sigur nu va conduce la distrugerea, degradarea prejudicierea

ramne infractiune, iar prin aplicarea art. 18/1 ea nu mai este

altor bunuri sau valori, denota renuntarea la fapta penala din partea

infractiune.

faptuitorului.

13

T. Gradea, Probleme legate de raspunderea penala pentru faptele care nu

prezinta pericolul social al unei infractiuni, n RRD nr. 4/1974, pag. 57; I. Poenaru,
Modificarea codului penal Legea 6/1973, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1973 pag.
21; M. Basarab, Drept penal partea generala, vol. I, 2001, pag. 132-133
14
A. Tulbure, Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni si
nlocuirea raspunderii penale, R. D. P. nr. 2/1996, pag. 98
85

15

C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal roman, pag. 147, n acelasi sens V

Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, I. Pascu, I. Molnar, V. Lazar, Alex. Boroi, Gh.
Nistoreanu, Drept penal, Editura All Beck, 2002, pag. 9
86

Este nevoie sa se constate ca mijloacele folosite nu sunt

eficiente

producerea

prejudiciului,

att

prin

necalificarea

faptuitorului pentru utilizarea lor, ct si prin nepriceperea acestuia sau

prin procedeele folosite care reclama o importanta sociala redusa;

lipsa importantei sociale compatibile cu aplicarea unor sanctiuni

nepenale;
- de urmarea produsa, ori care se putea produce, se refera la
consecintele concrete pricinuite prin savrsirea faptei prevazute de

- de scopul urmarit de faptuitor, care este n contradictie cu

legea penala sau cele care s-ar fi putut produce, sau fapta ar fi fost

interesele societatii, ale colectivitatii. Daca acest scop este lipsit vadit

susceptibila sa le produca. Aceste urmari indiferent daca s-au produs,

de importanta, ca nu foloseste nici unei utilitati, nu prezinta gradul de

fiind constatate n concret sau daca s-ar fi putut produce, ele trebuie

pericol social al unei infractiuni, daca atingerea unei valori sociale

sa existe ca sunt specifice oricarei infractiuni (ca sunt de natura

este minima si nu reclama aplicarea unei pedepse, atunci este necesar

patrimoniala, organizatorica, morala sau politica);

ca masura de combatere n viitor, de savrsire si a altor fapte de acest

- de persoana faptuitorului, de conduita acestuia. La acest

gen, sa fie aplicata o sanctiune cu caracter administrativ, prevazuta de

criteriu trebuie avuta n vedere ntreaga personalitate a faptuitorului,

art. 91 Cod penal.

att sub raport psihofizic ct si social, adica cu trasaturile sale de

Dovada unui scop infractional inutil, din punct de vedere

socio-moral pentru infractor, poate constitui un motiv de lipsa vadita
de importanta sociala si trebuie sa determine nlaturarea caracterului

caracter, cu temperamentul sau, cu antecedente penale, cu orice

circumstante personale ale acestuia.
Modul si mijloacele folosite pentru savrsirea faptei prevazute
de legea penala pot reliefa pericolul sporit cnd s-au folosit pentru

penal al faptei;
- de mprejurarile obiective si subiective n care a fost

savrsirea infractiunii: explozii, otravuri sau un numar mare al

mijloacelor utilizate si a actelor comise.

savrsita.

Scopul urmarit de faptuitor reliefeaza pericolul redus atunci

La baza nlaturarii raspunderii penale sta constatarea ca fapta

circumstantiata prezinta ntotdeauna un pericol social abstract, redus,

cnd fapta se comite pentru a dobndi valori n vederea procurarii de

sub limita impusa de lege pentru existenta infractiunii. n acest sens,

hrana, medicamente sau cnd starea n care se afla, de betie, nu

nendeplinirea n termen a unor activitati, nerespectarea unor norme

prezinta un pericol.

de calitate, folosirea necorespunzatoare a unor utilaje, daca prin

Alaturat acestor mprejurari trebuie analizat daca prejudiciul

gravitatea redusa nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, pot

este foarte mic precum si conduita anterioara savrsirii faptei, a

constitui mprejurari obiective si subiective de natura sa nlature

infractorului.

caracterul penal al faptei. mprejurarile pot constitui niveluri si grade

Este de remarcat ca toate aceste argumente de fapt trebuie

diferite de pericole sociale, modelul care dovedeste n mod concret

analizate cumulativ, mpreuna si nu separat. Este de aratat ca doar

87

88

pentru un singur criteriu de mai sus nu este posibil sa se ia o hotarre

denuntarea faptei de catre mituitor (255 al. 3 Cod penal) retragerea

prin care sa se fi aplicat o sanctiune administrativa.

marturiei mincinoase (260).

Efecte juridice

Amnistia

Daca fapta nu prezinta un pericol social concret, specific

Prescriptia raspunderii penale

infractiunii, ea nu are caracter penal si deci nu atrage raspunderea

Lipsa plngerii prealabile

penala. Ea va atrage totusi o raspundere administrativa prevazuta de

mpacarea partilor

legea penala n art. 91 Cod penal.

Aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ este
obligatorie fiindca fapta savrsita are totusi un pericol social chiar
redus. Sanctiunile cu caracter administrativ sunt: mustrarea cu
avertisment amenda de la 10 lei la 1.000 lei.
n cazul unui concurs de fapte fara pericol social al unor
infractiuni, se aplica o singura sanctiune cu caracter administrativ
prevazuta de codul penal.

Sectiunea IV
Cauzele care nlatura raspunderea penala
Cauzele generale se gasesc reglementate n partea generala a
Codului penal si acestea sunt: amnistia, prescriptia raspunderii
penale, lipsa plngerii prealabile si mpacarea partilor.
Cauzele speciale sunt cauze de nepedepsire ori de impunitate
si sunt de natura subiectiva care au n vedere conduita faptuitorului
dupa savrsirea infractiunii (art. 22 Cod penal) mpiedicarea
savrsirii faptei de catre participant (art. 30 Cod penal) prevazute n
partea generala. Alte cauze sunt prevazute n partea speciala:

89

90

Capitolul X
NLATURAREA EXECUTARII PEDEPSEI SI
A CONSECINTELOR CONDAMNARII

Gratierea nu afecteaza raspunderea penala, care subzista si se

stabileste, dar ea face ca pedeapsa, sa nu se mai execute, sau sa fie
modificata, nlocuita cu o alta pedeapsa mai usoara.
Institutia gratierii are o dubla natura juridica n sensul ca este
o institutie de drept constitutional, Constitutia Romniei cuprinznd

Sectiunea I

prevederile legale cu privire la organele ndrituite sa o acorde (art. 72

Consideratii introductive

si 94) precum si o institutie de drept penal deoarece codul penal n

art. 120 precizeaza efectele acestei masuri de clementa.

Preventia generala si speciala se realizeaza att prin aplicarea

sanctiunilor, dar si prin executarea acestora. Doar n acest mod,
apararea valorilor sociale dobndeste eficienta deplina. Sunt nsa
situatii cnd executarea pedepsei nu mai are loc, fie ca s-a sustras

Gratierea are caracter

personal,

deoarece la initiativa

persoanei ndreptatite sa o ceara, se analizeaza cererea doar din

considerente personale, privind persoana condamnatului, desi ea
poate dobndi si un caracter

real (obiectiv) atunci cnd se acorda

timp ndelungat condamnatul de la executare, fie a intervenit o cauza

condamnatilor pentru anumite infractiuni sau n raport cu gravitatea

care nu mai impune executarea.

faptelor.

Codul penal reglementeaza doua situatii care constituie cauze

de nlaturare a executarii pedepsei: gratierea si prescriptia executarii

Sectiunea III
Prescriptia executarii pedepsei

pedepsei.

Sectiunea II
Gratierea
Gratierea este o masura de clementa acordata individual de
catre Presedintele Romniei (art. 94 lit. d din Constitutie), fie colectiv
acordata de catre Parlamentul Romniei(art. 72 pct. 2 lit. g din
Constitutie) si consta n iertarea condamnatului de executarea n total
sau partiala a pedepsei ori comutarea acesteia n una mai usoara.

Statul pe lnga dreptul si obligatia de a aplica pedeapsa n

cazul savrsirii infractiunii, se preocupa, dupa caz, si de executarea
acestei pedepse ntr-un loc de detinere sau la locul de munca.
Prescriptia executarii pedepsei consta n nlaturarea executarii
pedepsei, dupa trecerea unei perioade anumite de timp, prevazute de
lege, de la ramnerea definitiva a hotarrii de condamnare. n toata
aceasta perioada de timp, condamnatul s-a sustras de la executare sau
executarea nu a putut fi realizata din alte motive.
ntr-adevar, trecerea timpului face ca preventia speciala si cea
generala sa nu se mai realizeze, deoarece fapta si pedeapsa aplicate

91

92

au putut fi uitate prin trecerea timpului, iar faptuitorul n tot acest

interval de timp, fiind sub amenintarea pedepsei, s-a putut ndrepta.

Efectul juridic cel mai important consta n stergerea

condamnarii, a tuturor decaderilor si interdictiilor, precum si n

Justificarea acestei institutii este data de imposibilitatea

ncetarea pentru viitor a tuturor incapacitatilor ce rezulta din

rezolvarii cazurilor n care executarea pedepsei nu s-a realizat ntr-o

pedeapsa. Acesta este efectul cel mai important si desigur el este

anumita perioada de timp, instituindu-se astfel o cauza de stingere a

suficient pentru ca sa arunce definitiv n domeniul trecutului si al

executarii pedepsei.

uitarii, conflictul cu societatea pricinuit de cel condamnat.

Sediul materiei se afla la art. 125-130 Cod penal unde se

stipuleaza si conditiile necesare pentru a opera aceasta institutie

Efectele reabilitarii

juridica si anume:

Formele reabilitarii

sa se fi mplinit termenul prevazut de lege;

n acest termen condamnatul sa nu fi savrsit din nou o

Reabilitarea de drept

infractiune.

Ea intervine n anumite conditii prevazute de lege dupa un

anumit interval de timp. Ea opereaza ope legis, fostul condamnat
netrebuind sa faca demersuri speciale.

Sectiunea IV

Potrivit art. 134 Cod penal reabilitarea de drept a persoanei

Reabilitarea

fizice are loc de drept n cazul condamnarii la pedeapsa amenzii cu

nchisoare pna la 1 an, daca timp de 3 ani nu a savrsit alta

Reabilitarea este mijlocul legal prin care fostul condamnat

este reintegrat deplin n societate pe plan juridic. Prin politica penala
de stat, fiecare stat si propune reintegrarea n societate a fostului
condamnat prin repunerea n deplinatatea drepturilor politice si
social-economice.

Asadar

ea

nlatura

consecintele

penale

si

extrapenale care au rezultat dintr-o condamnare, facnd ca fostul

condamnat sa se bucure din nou de dreptul la egalitate cu alti cetateni
din stat, n fata legii.
Situatia aceasta de reabilitare, adica repus n societate cu
accepta consideratie a celorlalti membrii ai societatii, se atribuie de
catre instantele de judecata.

infractiune.
Reabilitarea de drept a persoanei juridice are loc daca n
decurs de 3 ani, de la data la care pedeapsa amenzii sau, dupa caz,
pedeapsa complementara, a fost executata sau considerata ca
executata si persoana juridica nu a mai savrsit o alta infractiune.
Reabilitarea de drept intervine n trei cazuri:
a) la mplinirea termenului de ncercare la suspendarea
executarii pedepsei;
b) la mplinirea termenului de ncercare la suspendarea sub
supraveghere;
c) n cazul pedepsei ntr-o nchisoare militara.

93

94

Din cele de mai sus rezulta faptul ca daca ne referim la

conditiile reabilitarii de drept acestea sunt cu privire la condamnare;
la timpul scurs de la executarea sau stingerea executarii pedepsei si la
conduita condamnatului.

ori de la stingerea executarii pedepsei, prin modalitatile prevazute de

lege.
Conditii privind persoana condamnatului
Condamnatul trebuie sa nu fi savrsit timp de 3 ani o alta

Conditii cu privire la condamnare

infractiune. Cu alte cuvinte aceasta conditie se refera la faptul ca

Aceasta conditie se refera la condamnari cu amenda sau cu

pedeapsa nchisorii care nu depaseste un an, lundu-se n calcul

pentru obtinerea reabilitarii de drept, condamnatul sa fi avut o

pedeapsa aplicata si nu cea executata.

perioada de timp condamnatul a savrsit o noua infractiune si pentru

Reabilitarea de drept se poate acorda si la condamnari

succesive daca sunt ndeplinite conditiile pentru fiecare pedeapsa n

conduita buna n perioada celor 3 ani de zile. Daca n aceasta

noua infractiune a intervenit amnistia, care nlatura raspunderea
penala a faptuitorului, institutia reabilitarii de drept se aplica.

parte. Daca pentru una din pedepse nu opereaza reabilitarea, atunci

nu se va acorda. Reabilitarea de drept nu va opera daca n termenul

Reabilitarea de drept n cazuri speciale

de trei ani se savrseste a noua infractiune de catre acelasi faptuitor.

a) Reabilitarea de drept ca efect al suspendarii conditionate a

Reabilitarea de drept nu opereaza n cazul n care n termenul

executarii pedepsei, potrivit art. 86 Cod penal intervine atunci cnd

de 3 ani condamnatul savrseste o alta infractiune chiar daca pentru

s-a mplinit termenul de ncercare n conditiile n care faptuitorul nu a

noua infractiune, pedeapsa aplicata nu este exceptata de la

savrsit o alta infractiune care sa revoce suspendarea sau suspendarea

reabilitarea de drept si chiar daca de la executarea acesteia se

mplineste termenul de 3 ani.16.

sub supraveghere.

n astfel de situatii condamnatul poate cere, nsa, reabilitarea

Ea mai poate interveni si atunci cnd s-a executat o pedeapsa

cu munca si condamnatul si-a pierdut capacitatea de munca potrivit

judecatoreasca.

art. 86/9 al. 4 Cod penal ori la infractiunea de abandon de familie

Conditii privind termenul de reabilitare

cnd condamnatul si ndeplineste obligatiile de plata n timpul

mplinirea acestei conditii se realizeaza la trecerea unui

interval de timp de 3 ani de la executarea pedepsei, ori de la stingerea
este acelasi

indiferent

de natura

pedepsei,

(nchisoare sau amenda) si se calculeaza de la executarea pedepsei,

16

b) Reabilitarea de drept se aplica si la condamnatii militari n

termen, la terminarea executarii pedepsei sau la terminarea executarii

executarii acesteia.
Termenul

judecatii (art. 305 alin. 4 Cod penal).

pedepsei reduse cu o treime sau cu jumatate. Militarul trebuie sa fi

avut o conduita buna.

C. Bulai, Drept penal, partea generala, pag. 219

95

96

Reabilitarea de drept va opera de asemenea la mplinirea

duratei pedepsei cnd condamnatul militar a devenit inapt si a fost
liberat conditionat.

solicitata indiferent de natura infractiunii si de gravitatea pedepsei

aplicate.
Reabilitarea judecatoreasca poate fi ceruta de orice persoana
care a suferit o condamnare, pentru orice condamnare, indiferent ca
atrage o decadere, o interdictie sau o incapacitate, daca sunt

Efectele reabilitarii de drept

Efectele reabilitarii de drept sunt efecte generale care intervin
la mplinirea termenului de ncercare al suspendarii conditionate a
executarii pedepsei si pe lnga aceste efecte trebuie mentionate si
17

ndeplinite conditiile legale.

Reabilitarea judecatoreasca se acorda n cazurile n care nu
opereaza reabilitarea de drept, respectiv pentru condamnarile la

cele care decurg din prevederea art. 12 lit. b din Legea nr. 410/2002
privind cazierul judiciar, potrivit careia scoaterea condamnatului din
cazierul judiciar are loc dupa ce au trecut 2 ani de la expirarea

nchisoare mai mare de 1 an.

termenului de ncercare.

Conditii cu privire la condamnare

Desi reabilitarea de drept intervine ope legis, totusi, n

Conditiile cu privire la reabilitarea judecatoreasca

Conditii cu privire la termenul de reabilitare

majoritatea situatiilor cei ndreptatiti sunt nevoiti sa se adreseze

Calcularea termenelor

instantei de judecata pentru a se constata pe cale de judecata

Conditii cu privire la conduita condamnatului

reabilitarea. n aceasta situatie, prin hotarrea sa, instanta de judecata

Anularea reabilitarii judecatoresti

constata ca a intervenit reabilitarea de drept si nu acorda beneficiul

acestei reabilitari. Aceasta cerere se introduce la instanta de judecata
dupa mplinirea termenului de 3 ani prevazut de art. 134 Cod penal.
Reabilitarea judecatoreasca
Daca reabilitarea de drept intervine din oficiu la mplinirea
conditiilor legale reabilitarea judecatoreasca trebuie constatata de
catre instanta daca s-au ndeplinit conditiile.
Reabilitarea judecatoreasca este modalitatea principala de
obtinere a reabilitarii penale, care cere o verificare din partea
organelor de judecata (art. 135 Cod penal). Aceasta reabilitare este
17

Publicata n M.O. nr. 493 din 9 iulie 2002

97

98

BIBLIOGRAFIE
G. Antoniu, Raportul de cauzalitate n dreptul penal, Bucuresti, Editura

V. Dobrinoiu, Gh. Nistoreanu, I. Pascu, I. Molnar, V. Lazar, Alex. Boroi,

Gh. Nistoreanu, Drept penal, Editura All Beck, 2002
Gheorghe Dumitru, Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, n
Dreptul nr. 8/1996

stiintifica, 1968
V. Dongoroz si colaboratori, Explicatii teoretice ale codului penal
Matei Basarab, Drept penal partea generala, Editura Lumina Lex, 2001
V. Dongoroz, Drept penal, 1939
L. Biro, Drept penal partea generala, 1971
V. Dongoroz, Drept penal partea generala, 1939
O. Brezeanu, Minorul si legea penala, Editura All Beck
Gh. Bobos, Teoria generala a statului si dreptului, Univ. Babes Bolyai
Cluj Napoca, 1975

V. Dongoroz, Explicatii teoretice ale codului penal - partea generala,

Editura Academiei Bucuresti, 1969
Ghe. Drnga, Criterii de diferentiere ntre tentativa relativ improprie si

Al. Boroiu, Stefania Georgeta Ungureanu, Nicu Jidovu, Ilie Magureanu,

Drept procesual penal, Editura All Beck

absolut improprie, n Legalitatea populara, nr. 9/1960

C. Bulai, Drept penal, vol. III

T. Gradea, Probleme legate de raspunderea penala pentru faptele care nu

prezinta pericolul social al unei infractiuni, n RRD nr. 4/1974

C. Bulai, Manual de drept penal partea generala, Editura All

I. Ionescu, Gratierea conditionata. Totalizare si contopire, n Revista de

C. Bulai, Recidiva n dreptul penal roman, n SCJ, nr. 1/1966

drept penal nr. 2/1994

C. Bulai, Gratierea conditionata si liberarea conditionata, Revista de

drept penal nr. 2/1994

Ghe. Margarit, Liberarea conditionata

C. Bulai, Manual de drept penal, partea generala, 1997

Ceterchi, I. Demeter, Vl. Hanga, Gh. Bobos, M. Luburici, D. Mazilu, C.
Zotta, Teoria generala a statului si dreptului, Editura Didactica si

C. Mitrache, C. Mitrache, Drept penal roman. Partea generala, Editura

Casa de Editura si Presa Sansa, 2002
I. Neagu, Tratat de procedura penala, Editura Pro Bucuresti, 1977
G. Nistroreanu, Alex. Boroi, Drept penal, Editura ALL Back, 2002

Pedagogica, Bucuresti, 1967

Clocotici, Efectele gratierii conditionate asupra pedepselor privative de
libertate a caror executare a fost suspendata conditionat, n RRD nr.

I. Oancea, Drept penal. Partea generala, Editura didactica si pedagogica,

1971

6/1982

Traian Pop, Drept penal comparat, partea generala, vol. II, Cluj Napoca,
1923

Demeter, I. Ceterchi, Introducere n studiul dreptului, Editura Didactica si

Pedagogica Bucuresti

Rodica Aida Popa, Suspendarea executarii sub supraveghere, n Revista

de drept penal nr. 2/1994
V. Papadopol, Comentariu I

99

100

I. Poenaru, Modificarea codului penal Legea 6/1973, Editura Stiintifica,

Bucuresti, 1973
M. I. Rusu, Drept executional penal, Editura Hamangiu , 2007
M.I.Rusu Drept penal partea generala Editia a-2-a Editura CH Beck
Bucuresti 2006
M.I.Rusu
2007

Drept penal partea generala Editura Hamangiu Bucuresti

Tanoviceanu, V. Dongoroz, Tratat de drept si procedura penala, vol. I

Tanoviceanu, V. Dongoroz, Tratat de drept si procedura penala
Tanasescu, C. Tanasescu, G. Tanasescu, Drept penal general, Editura All
Beck,
T. Vasiliu si colaboratori, Codul penal comentat si adnotat
Florin Streteanu, Radu Chirita, Raspunderea penala a persoanei juridice,
Editura Rosetti, 2002
St. Tulbure, Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni si
nlocuirea raspunderii penale, R. D. P. nr. 2/1996

101