Captarea :izvoare, puturi, drenuri, la mal si in albie

Apa libera care circula in rocile granulare sau fisurate si care poate fi captata sub nivelul
terenului sau cand aceasta iese liber la suprafata se numeste apa subterana. Sursele de apa
subterana pot fi cu nivel liber sau sub presiune. In cazul in care stratul permeabil purtator de
apa este marginit pe o portiune de nivelul liber al terenului se formeaza izvor.
Captarea izvoarelor
(1) Izvoarele sunt definite ca surse subterane care se formeaz n condiii hidrogeologice
favorabile.
(2) Sunt puse n eviden:
a) izvoare concentrate care apar la zi concentrat n zone limitate;
b) izvoare distribuite care se manifest i curg pe zone mai largi.
(3) Izvoarele pot fi descendente dac curg la baza unui taluz sau ascendente dac apar la
suprafa dintr-o zon inferioar hidrogeologic.
2 Condiionri privind captarea izvoarelor
a) Se capteaz integral debitul izvorului; surplusul de debit peste cerina solicitat se descarc
prin prea-plin controlat;
b) Captarea n seciune real de debuare din complexul geologic;
c) Se va menine prin construcia captrii regimul natural de curgere;
d) Execuia cu mijloace care s nu produc modificri n structura geologic a configuraiei
izvorului;
e) Eliminarea influenelor exterioare care pot periclita existena izvorului (cariere, mine,
construcii drumuri, calea ferat).
Captarea cuprinde:
a) bazin de deznisipare (1); se produce reinerea particulelor antrenate din strat; volumul
camerei se dimensioneaz la un timp de staionare de 30 - 50; compartimentul va fi prevzut
cu un prea-plin pentru descrcarea debitului neutilizat i un prag pentru ncrcarea camerei (2);
b) camer de ncrcare aduciune (2); dimensiunile i volumul acestui compartiment sunt
determinate pe baza elementelor constructive pentru realizare construcie i elemente de
calcul hidraulic pentru ncrcare aduciune, golire i nlime lam deversoare;
c) camer instalaii hidraulice: vane nchidere aduciune, golire compartimente; dimensiunile
sunt impuse de gabaritul instalaiilor hidraulice.
Captarea apei subterane in puturi
Puturile sunt constructii pentru captarea apei subterane utilizate cand adancimea stratului de
baza este mai mare de (78) m si grosimea stratului de apa depaseste (23) m. Se utilizeaza
puturi sapate si puturi forate.
Sisteme de colectare a apei din puturi
Se utilizeaza doua sisteme de colectare a apei din puturi: sistem de colectare prin sifonare cu
put colector sau cazan de vacuum si sistem de colectare prin pompare cu pompe submersibile
amplasate in puturi.
Sistemul de colectare prin sifonare
Schemele posibile ale captarilor cu puturi prin sifonare sunt: sistem de colectare prin sifonare
clasica si sistem de sifonare cu cap auto-amorsant
Sistemul de colectare cu sifonare clasica

Conducta colectoare, care constituie sifonul, este ingropata la (11,5) m sub cota terenului cu
panta de minim 1 spre putul colector sau cazanul de vacuum. La acest colector se racordeaza
cate o conducta formata din: o parte verticala asezata in put, cu capatul liber la minim 11,5 m
sub nivelul cel mai scazut al apei; a doua parte asezata in rampa si legata la colector. Capatul
final este la putul colector sau cazanul de vacuum. Diferenta de nivel intre cocoasa sifonului si
NHd min al apei in putul colector (sarcina sifonului) nu trebuie sa depaseasca (67) m. Viteza apei
in aceste conducte se considera (0,40,8) m/s. Asigurarea functionarii sifonului (H s < 67 m) se
poate asigura prin utilizarea unor viteze de curgere prin acesta mai mici, deci diametre mari, si
micsorarea pierderilor de sarcina. Prin acestea denivelarea s in putul colector scade sau
ingroparea colectorului la o adancime mai mare (nu mai mult de 34 m). Pentru instalatia de
amorsare se are in vedere un debit de aer evacuat la un vacuum de (67) m reprezentand circa
10% din debitul de apa.In cazul unui numar redus de puturi, cu inaltimi mici de aspiratie,
asezare convenabila fata de consumator, linie electrica de alimentare, se poate aseza putul
colector si la unul din capetele liniei de captare. In acest caz distanta putului colector fata de
ultimul put va fi de minim 10 m, dar nu mai mare de (2030) m.
Sistemul de colectare cu sifon autoamorsat
In cazul in care nu se permite asezarea in rampa a conductei colectoare (linie de puturi asezata
paralel cu malul unui rau pentru captarea apei infiltrata prin mal) asezarea colectorului se face
paralel cu linia terenului. Se dimensioneaza astfel incat sa functioneze cu un grad de umplere j =
0,8. Spatiul de aer de deasupra asigura circulatia aerului degajat din apa, circulatie care are loc
atat datorita antrenarii de catre curentul de apa cat si datorita capului autoamorsat.
Viteza maxima nu trebuie sa depaseasca 1,2 m/s.
Diametrul poate fi 3, 4, 5, 6 m. Inaltimea se determina astfel incat sa se asigure (11,5) m garda
fata de suprafata libera la NHd min si (11,5) m fata de fund pentru a nu se antrena nisipul care
eventual s-a depus. Pentru depunerea nisipului se prevede un spatiu de (12) m.
Se leaga 46 puturi la un colector secundar si acest colector printr-o vana se leaga la colectorul
care ajunge la putul colector.
Sistemul de colectare prin pompare
La puturile care capteaza apa din stratele de adancime medie si mare se echipeaza fiecare put
cu pompe submersibile care refuleaza apa intr-o conducta colectoare care lucreaza sub
presiune. Se utilizeaza acest sistem numai in cazul in care sistemul cu sifonare nu poate
functiona normal.
La adancimi peste 20 m si debite mici se utilizeaza pompe submersibile, iar la adancimi mai mici
se pot utiliza pompe verticale cu coloana
Drenuri de captare a apei
In cazul stratelor de grosime mica (25) m si care se afla la adancime relativ mica, sub cota
terenului (810) m este indicata captarea apei in dren.
Drenul este un element constructiv permeabil care, asezat perpendicular pe directia de curgere
a apei in strat, capteaza apa si o transporta la putul colector.
Drenurile pot fi:
nevizitabile (dren propriu-zis)
vizitabile (galerii).
In functie de panta piezometrica in regim natural a stratului acvifer, drenurile pot fi:
de coasta; i > 0,01 (primesc apa pe o parte)

 in bazin ; i < 0,01 (primesc apa pe doua parti).

Drenurile se amplaseaza la baza stratului acvifer intr-o transee. Daca se considera necesar, la
baza, pentru a aseza tuburile de drenaj se executa un strat de beton de egalizare de (1020)
cm. Diametrul drenului creste catre putul colector, iar schimbarea diametrului se face intr-un
camin al carui radier este mai coborat cu 50 cm decat cota radierului tubului.
In jurul tubului de dren se prevede un filtru invers din straturi de minim 10 cm grosime.
Captri din strate acvifere cu ap infiltrat prin mal
(1) Sunt recomandate n urmtoarele condiii:
a) albii majore dezvoltate pe zone aluvionare ntinse i cu grosimi mari;
b) variaii mari de nivele ale rului n zon;
c) calitatea apei rului relativ stabil sau cu variaii mici de coninut n suspensii.
(2) Proiectarea acestui tip de captare urmeaz procedura stratelor acvifere cu nivel liber n
soluia puuri forate sau drenuri.
(3) Adoptarea unei soluii de captare din strate acvifere cu ap infiltrat prin mal va avea la
baz:
a) studii hidrogeologice definitive derulate pe o perioad de min. 1 an astfel nct s cuprind
integral relaia ru-strat;
b) studiul colmatrii zonei de infiltraie;
c) studii hidrochimice privind modificrile calitative ale apei rului prin infiltraia n strat.
(4) Decizia se va adopta pe baza unei analize tehnico-economice care va lua n consideraie:
a) costurile de investiie pentru realizarea captrii inclusiv amenajrile conexe: amenajare zon
de infiltraie, dig de protecie;
b) costurile de investiie privind tratarea apei captate;
c) costurile de operare.
(5) Soluia se va compara cu: alt surs, alt opiune, costul apei furnizate.
(6) n general la captri de acest tip apar fenomene:
a) reducere a debitului captrii n perioade scurte (2 - 3 ani);
b) modificarea calitii apei captate.
(7) Calculele complexe i studiile nu pot stabili cu precizie aceste modificri i o serie de
nedeterminri rmn; urmrirea i monitorizarea permanent a captrii trebuie realizat.
Captare n albie
Rurile si erodeaz continuu albia, ncepnd de la izvor pn spre gura de vrsare. De
asemenea mpingndu-l n susul rului. Acest proces numit erodare regresiv, e n general
rezultatul creterii debitului de ap la izvor sau dizlocrii i ndeprtrii rocilor din apropierea
locului unde izvorte rul.Aluviunile apar atunci cnd un torente subsecvent energic i taie
cale de-a lungul aflorimentelor de roci moi. Acest proces va deplasa napoi cumpna apelor
dintre rul subsecvent i sistemul hidrografic nvecinat. n cele din urm cursul de ap
subsecvent poate s strpung cumpna apelor i s intercepteze bazinul rului nvecinat, ai
crui aflueni sunt astfel captai. Ulterior apele lor sunt deviate n albia rului subsecvent. Rul
separat de izvorul su va deveni un curs de ap mort, ce ocup o vale pe care nu ar fi putut s o
creeze singur.Geomorfologii numesc aceste reele sisteme de drenaj ghimpate.