Sunteți pe pagina 1din 28

I.

Verbul

in limba romn

1.1 Primul care a folosit pentru prima data o denumire respectiva acestei clase a fost democrit
(460-370 .e.n.),dar fara o acceptie gramaticala.datorita intelesului si functiei sale,mai tirziu
termenul este considerat de catre platon ca un element de baza in exprimarea predicatului
logic.
Verb apare in clasificarile facute de aristotel ,isocrate,de gramaticul grec dionysios thrax si de
gramaticul latin remmius palaemon.
Termenul este prezent in toate clasificarile traditionale si este una din dintre cele mai
importante pri de vorbire ,opusa atit clasei numelui (substantivul,numeralul,adjectivul) cit si
clasei pronumelui.lingvistica il trece printre termenii secundari cu functia de predicat.
In limba romana termenul de verb este imprumutat din franceza
(verbe=lat.verbum).
Clasa verbului se caracterizeaza in felul urmator :
Semantic:
Verbul este o clasa cu autonomie semantica ,cu sens lexical suficient specific;
Exprima o varietate de sensuri stari,actiuni,existente;
Toate procesele se desfasoara cu un autor sau un subiect gramatical ( a merge,a se afla,a
visa,a mnca ,a fi,a dormi)
Morfologic:
Printr-o flexiune sintetica si analitica proprie ,bazata pe categoriile gramaticale specifice
de diateza,mod si timp;
Asociate solidar cu cele especifice numar si persoana;
Verbul este o clasa flexibila.

Sintactic:
Posibilitatea de a indeplini in cadrul propozitiei ,prin formele sale predicative , functia de
predicat verbal
Prin formele nepredicativeel poate indeplini si functia substantivului sau adjectivului

Intra in relatie pe rind,cu cite un singur termen,si uneori ,in contexte determinate,cu cite
doi termeni,despoperind partea de vorbire cu cele mai multe si mai variate posibilitati de
combinare
Verbul este o clasa cu autonomie functionalasi cu distributie uni directionala.
Logic:
Prin continutul notional suficient in virtutea caruia poate dispune de un sens lexical
suficient si de functii sintactice determinate
In cadrul claselor de cuvinte din limba romana verbul este o parte de vorbire
principala (dupa substantiv);
Este o parte de vorbire independenta ,capabil sa realizeze singur o comunicare ( o
propozitie )
Verbul ca si substantivul constituieuna din sursele permanente de imbogatire a limbii
noastre prin varietatea derivarilor ;
Lingvistii romani si straini i-au acordat multa atentie im=n studiile lor:al.graur,al.rosetti,sorin
stati,iorgu iordan,j.byck etc.
Aici noi putem sa facem urmatoarele concluzii ca verbul este partea de vorbire care exprima
procese,este caracterizat prin flexiune sintetica si analitica dupa diateza ,mod,numar,timp si
persoana ; prin prin distributie unidirectionala ;prin suficienta notionala si prin autonomie
semantica si functionala.

1.2 Verbele romanesti pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii :


Dupa criteriul etimologic :

Verbe mostenite din latina si din substrat:a cinta , a lauda , a avea,a incepe ,a putea,a
auzi ;

Verbe imprumutate din diverse limbi :a citi,a banui,a cheltui,a trebui,a fagadui,a
participa,a explica ,a absolvi;

Verbe formate pe terenul limbii romane prin derivare si compunere:a se dedulci,a


desface,a ofta,a reface,a binecuvinta,a binevoi,a intrerupe,a pocni;

Dupa criteriu sintactic :

Se vizeaza relatiile sintactice ale verbelor (relatia verb-obiect si verb subiect)


,capacitatea de a forma nucleul comunicarii;

Exista verbe tranzitive (obiective) si verbe intranzitive (subiective),verbe persona si


impersonale,verbe predicative (autonome) si verbe nepredicative (auxiliare)

Verbul tranzitiv reprezinta cuvintul care admite un compliment direct,adica actiunea carora se
rasfringe in mod direct asupra unui obiect. Tranzivitatea este o trasatura sintagmica;.daca verbul
activ nu este insotit de obiect direct ea nu se pierde ci exista virtual ,este presupus si poate
aparea oricind in context: el scrie frumos.
Verbele tranzitive din limba romana pot primi un singur obiect direct ,exprimat prin nume de
fiinta,prin nume de lucri\usau printr-o completiva directa:vad o casa.,vad/ca nu esti atent.
Mai exista si verbele dublu tranzitive :l-am rugatceva.,a fost rugat de mine/sa-l ajute /.

Intrazitive sunt verbele care nu poseda capacitatea de a guverna un obiect direct sau o completiva
directa:a calatori,a fugi,a iesi,a parea,a pleca,a sta , a straluci,a sedea,a sosi etc.
Verbele intranzitive nu admit nici o relatie verb-obiec tdirect,si numai relatiile verb-obiect
indirect.

Intranzivitatea verbelor este o calitate determinata de continutul lor semantic si de structura


gramaticala a limbii romane.intre verbele tranzitive si intranzitive nu exista granite fixe ,pentru
ca unele intranzitive pot guverna in contexte determinate si cu sensul schimbat un
complimentdirect:a ajunge,a dormi, a alerga,a merge,a trai,a trece,a umbla,a zbura etc.
Tranzivitatea si intranzivitatea verbelor limbii romane joaca un rol principal in sintaxa,putem
stabili unele tipuri de complimente si de subordonate :
Dupa capacitate sau in capacitatea de a forma nucleul comunicarii:verbe predicative si
nepredicative;
Predicative suntacele care se folosesc la modurile personale ,pot forma predicatul verbal
,pastreaza capacitatea semantica si gramaticala.aproximativ toate verbele limbii romane pot fi
folosite ca predicative sau autonome:el vrea (doreste)o inghetata. ,in gradina sunt (se
afla,exista)multi pomi.
Nepredicative sunt acele verbe ,care la modurile personale nu pot forma ,predicatul unei
propozitii din cauza ca continutul lor lexical e insuficient.
Verbele care pot exprima raport de determinare predicativa bilaterala si care pot guverna ,in
acelasi context ,doua nominative,in calitate cde elemente de legatura (copule) intre aceste
categorii.este justificata denumirea lor- verbe copulative.Copule in limba romana pot fi
urmatoarele verbe:,a fi,a ajunge, a se face ,a se preface,a reprezenta etc.
Ea a ajuns profesoara, El era acolo atunci.
Verbul copulativ a fi este golit totak de continutul sau lexical initial,el este un element care
participa exclusiv functionalla formarea predicatului nominal,o copula gramaticala.
Toate verbele nepredicative copulative sunt verbe abstracte:a ajunge,a insemna,a ramine,a
reprezenta.L-a ajuns din urma. ,ciobanul insemneaza oile. ,ne-au reprezentat cu cinste.
Dupa criteriul morfologic,cel important ca si cel sintactic;el vizeaza particularitatile de
flexiune ale verbelor ;din acest punct de vedere exista:verbe unipersonale si verbe
neregulate,verbe de conjugarea I,verbe de conjugarea a II-a,verbe de conjugarea a III-a,si
verb de conjugarea a IV-a;verbe simple si verbe compuse.
Verbe unipersonale exprima procese atribuite soarelui,vietuitoarelor si
plantelor:apune,rasare,cotcodaceste,rage,urla,oua,inmurgeste,infloreste,latra etc.

Dupa caracterul radacinii in flexiune:vrb regulate si verb neregulate:


-

regulate sunt verbe care prezinta numai variatii nesemnificative pentru paradigma lor.In
limba romana majoritatea sunt verbe regulate:a canta(cant-),a iubi(iub-),a lucra(lucr),a porni(porn-),a hotara(hotar-);

neregulate sunt verbele caror radacina prezinta in flexiune variatii totale,neregularitati


specifice care privesc paradigmele in ansamblul lor si sunt explicabile istoriceste(prin
origine sau prin evolutie).Acele verbe nrgulate sunt : a fi,a avea,a bea,a da,a lua,a
manca,a sta,a usca.

Numai acestea isi schimba radacina in raport cu modul,timpul : sunt-fiu,sunt-eram,suntesti,vrem-vor,iau-luat, mananca-mancam-mancati,usuc-uscand,uscam.


Dupa modalitati de realizare a flexiunii:
-verbe de conjugarea I;
-verbe de conjugarea II-a;
-verbe de conjugarea a III-a;
1.3 Verbele de conjugarea I formeaza infinitivul scurt cu sufixul accentuat a,indiferent d
consoana care-l preceda.Aici intra urmatoarele tipuri de verbe:a taia,a mangaia,a initia,a studia,a
imprastia etc.Conjugarea I este cea mai bogata si cea mai productiva(incepand cu jum.a II-a a
secolului al XIX-lea) prin fondul latin mostenit,prin verbele imprumutate din latina si din limbile
romanice ( a infrumuseta,a ironiza,a declara,a naviga,a poseda,a diviza etc).
Verbele de conjugarea a II-a formeaza infinitivul scurt cu sufixul accentuat ea:a avea, a bea,a
cadea,a placea,a putea ,a tacea etc.
Conjugarea a II-a este cea mai saraca (20 de vrbe mostnite) si cea mai neproductiva conjugare
(a prevedea, a complacea,a decadea);e o conjugara moarta,pentru ca ii lipseste forta de a crea
verbe noi si de a pastra mostnirea latina.
Verbele de conjugarea a III-a formeaza infinitivul scurt cu sufixul neaccentuat -e :a decide,
aface,a merge,a pune,a trce,a arde etc.
Conjugarea a III-a e una saraca si nproductiva (includ putine verbe mostenit ,citeva neologizme
latino-romanice:a exclude,a decurge,a discerne etc. ;formatii romanesti dupa model frantuzesc:a
coincide,a dcurg,a intretine,a presupune,a prezice,a transcrie etc.).

Verbele de conjugarea a IV-a sunt cele care formeaza infinitivul scurt cu sufixele accentuate
i si i .Conjugarea a IV-a e o conjugarea foarte bogata si foarte productiva , prin fondul latin
mostenit :a aerisi,a lipsi,a se imbogati,a se plictisi,a se procopsi etc.
Dupa aspectul structurii morfematice:verbe simple si verbe compuse.
-simple sunt acele care a aspectul unui singur cuvintsi unt alcatuite dintr-un singur termen:a
pedepsi,a canta, a ofta,a accepta ,a reface,a compune etc.
-compuse sunt verble care au aspctul unui grup de trmeni,sunt alcatuite dn doua sau mai multe
cuvinte :a binecuvinta,a cronometra,a binevoi,a itrerupe ,a subscrie,a supravitui,a transplanta etc.
Categorii morfologice
1.4 Verbele romanesti dispun numai de categorii gramaticale flexionare.Unele sunt specifice
:diateza,modul,timpul, si altele sunt nespecifice :persoana si numarul.
DIATEZA-este categoria gramaticala flexionara.Etimologic ,cuvintul diateza ( gr.diathesis)
inseamna asezare,situare,orientare a verbului.
Gramatical , diateza a fost conceputa in doua feluri:a)ca o categorie care exprima raportul
sintactic dintre subiectul gramatical si obiectul sau ; b)ca o categorie care exprima raportul
sintactic dintre subiectul gramatical si proces ,dintre proces si autorul lui.
Prin diateza sa intelegem raportul sintactic dintre subiectul gramatical,proces si obiectul
acestuia(dupa acad.Al.Graur)
Limba romana dispune d trei diateze:cea activa,pasiva si reflexiva .
Diateza activa era conceputa ca cea la care subiectul gramatical face actiunea suferita de
obiect:El merge pe strada.,Euscriu un text.
Diateza activa predomina fata de celelalte diateze fiind ca cuprinde si verbe tranzitive ca si cele
intranzitive ,verbe personale (pluripersonale sau unipersonale, si verbe impersonale).
Diateza pasiva este diateza caracterizata din punctul de vedere al continutului prin faptul
ca subiectul gramatical sufera procesul realizat de obiect ,de agent;din punctul de vedere al
expresiei prin auxiliarul morfologic a fimorfem analitic nesglutinat si element distinct
fata de celelalte deateze (insotit de participiu variabil al verbului congugat: Elevii sunt
ajutati de profesori. ,Ea este insotita de mama sa.
Numai verbele tranzitive pot avea diateza pasiva (a avea,a durea,a putea ,a ustura, a vrea etc).

Diateza reflexiva (pronominala)-este caracterizata din punctul de vedere al continutului


printr-un conglomerat de opt sensuri ,diferite dintre ele.Are un caracter puternic eterogen
,care nu anuleaza unitatea dintre verb si pronumele reflexiv.
Cele opt sensuri ale structurilor verbale reflexive:
-

Sensul de reflexiv obiectiv presupune identitate in planul continutului,obiect


reprezentat prin pronumele reflexiv la dativ sau la acuzativ cu functie de
compliment indirect sau de compliment direct (Ion isi reproseaza ca a uitat.)

Sensul de reflexiv obiectiv se realizeaza numai cind verbul din structura reflexiva e un
verb tranzitiv la origine.

Sensul de reflexi reciproc presupune identitatea in planul continutului,dintre


subiect gramatical si obiectul acestui proces , reprezentat prin pronumele reflexiv la
dativ sau in acuzativ cu functie de compliment indirect: isi spun,se intilnesc.

Sensul de reflexiv reciproc se realizeaza numai cind verbu din structura este tranzitiv

Sensul de reflexiv participativ presupune identitatea in planul continutului ,dintre


subiect gramatical autor interesat al unui proces exterior si obiectul acestui proces;
Obiect este reprezentat prin pronumele reflexin in dativcu functie de compliment
inderect: si-a procurat ,isi construieste .Se realizeaza numai cind verbul din
structura e tranzitiv la origine.

Sensul de reflexiv posesiv presupune non-identitate ,in planul continutului,dintre


subiect gramatical ( autor procesului exterior,posesor) si obiectul acestui proces .
Este marcat in planul formal prin pronumele reflesiv la dativ, cu functie de atribut
pronominal isi ajuta ,si-a uitat .Se realizeaza numai cind verbul din structura
reflexiva este tranzitiv.

Sensul de reflexiv pasiv presupune non-identitatea , dintre subiectul gramatical


conceput ca non-autor al unui proces exterior si obiectul acestui proces , conceput
ca un autor real;non-autor este marcat in planul formal prin pronume reflexiv in
acuzativ :se aud , se vad.

Sensul de reflexiv dinamic presupune non-identitatea,dintre subiectul gramatical ,


care participa intens la realizarea procesului interior sau exterior.In plan formal
este marcat prin pronumele reflexiv in dativ sau in acuzativ.
In limba romana sunt verbe care se folosesc numai ca reflexive dinamice:a se fali,a se
mandri,a se teme,a se referi,a se bizui,a se codi,a se stradui,a se obtine,a se
sinucide,a se napusti,a se zvarcoli etc.

Sensul de reflexiv eventiv presupune un subiect gramatical lipsit de obiect;de obicei


autor aparent a unui proces interior , care se naste si se consuma in interiorul
acestuia .Calitatea de agent este marcata in planul formal prin pronumele reflexiv
in acuzativ , cu functia de morfem al acestei valori:se ingalbeneste,se intristeaza,se
altereaza.

Ideea eventiva e exprimata nu numai de aceasta categorie de reflexive ,ci si de verbe active :a
imbatrani,a infruzi,a inflori,a intineri,a inverzi,a ingalbeni,a rosi,a slabi etc .
-Sensul de reflexiv impersonal presupune inexistenta unui subiect gramatical si unui
pacient; calitate marcata in planul formal prin pronumele reflexiv in acuzativ ;
Exista doua feluri de verbe reflexive impersonale :
a)care se refera la procese naturale si care includ un sens eventiv:se desprimavareaza,se
innopteaza,se insereaza,se lumineaza etc.
b)care se refera la procese umane si care sunt create dupa modele franceze:se calatoreste,se
doarme,se mananca,se zboara etc.
Orice verb insotit de formele neaccentuate ale pronumelui reflexiv alcatuieste cu acestea o
unitate de structura (semantica si gramaticala),dovedita ca cele opt valori ale reflexivului
sunt un rezultat al imbinarii pronumelui cu verbul.
MODURILE VERBULUI ROMANESC
Modurile sunt ansambluri de forme verbale care se incadreaza in categoria a acelor
expresii lingvistice care redau implicarea vorbitorului in enunt.
In limba romana actuala exista cinci ansambluri ,fiecare alcatuite din doua saumai multe serii de
forme: indicativul,conditionalul,prezumtivul,imperativul si conjunctivul.
Modul este o categorie gramaticala a verbului dar are implicatii asupra intregului enunt .