Organizare generala a corpului omenesc

Anatomia, (ana = prin, tomein = taiere), studiaza forma si structura

organismului, tesuturile si organelle tinnd seama de proprietatile lor si
urmareste organizarea acestora n aparate si sisteme.
Prin pozitia anatomica normal se ntelege pozitia care se ia n considerare
la descrierea diferitelor elemente anatomice si raporturile dintre ele.
La pozitia anatomica normala, (PAN), subiectul sta n pIcIOare,
(ortostatism), cele patru membre sunt paralele ntre ele, cu privirea nainte,
palmele orientate n fata.
Elementele de orientare, (axe si planuri), se folosesc pentru precizarea
pozitiei segmentelor care alcatuiesc corpul omenesc.
Axul longitudinal, (vertical), este cel mai lung segment de dreapta ce se
poate trasa imaginar n pozitia PAN a omului, de la vertex la planul de
sustinere. 1 se descriu doi poli : polul superior, (cranial), si polul inferior,
(caudal).
Axul transversal este orientat perpendicular pe cel longitudinal. El este
orientat de la dreapta la stnga si are doi poli: polul drept si polul stng. Acest
ax corespunde Iatimii corpului.
Axul sagital sau anteroposterior este axul grosimii corpului. Are un pol
anterior si un pol posterior.
Planul mediosagital - trece prin mijlocul corpului mpartindu-1 n doua
jumatati simetrice, dreapta si stnga. Planul este detrminat de axul longitudinal
si axul sagital, prin ombilic.
Planul frontal - trece prin axul longitudinal si axul transversal. mparte
corpul ntr-o parte anterioara si alta posterioara.
Planul transversal, (orizontal), trece prin axul sagital si axul transversal.
mparte corpul ntr-o parte superioara si una inferioara.

Termeni de directie si pozitie:

- superior = cranial, ( deasupra unui plan orizontal)
- inferior = caudal, (sub un plan orizontal)
- anterior = frontal, (n fata unui plan vertical)
- posterior = dorsal, (n spatele unui plan vertical)
Pentru membrele coprpului se foloseste termenul de proximal pentru
portiunile mai apropiate de trunchi si termenul distal pentru portiunile mai
ndepartate de trunchi.
La antebrat folosim termenul de radial n loc de lateral si termenul ulnar n
loc de medial iar la gamba termenul fibular n loc de lateral si termenul tibial n
loc de medial.
La mna folosim termenul volar sau palmar pentru palma iar la picior
termenul de plantar pentru talpa piciorului si termenul de dorsal pentru
formatiunile superioare ale labei piciorului.
,Superficial si profund sunt termini care arata gradul de _ClPropierefata de
suprafata corpului.

Segmentele corpului omenesc

n corpul omenesc celulele si tesuturile alcatuiesc organe, aparate si

sisteme.
Organele sunt formate din celule si tesuturi care s-au diferentiat n
vederea ndeplinirii anumitor functii. Organele fuctioneaza n strnsa corelatie
unele cu altele.
Organele interne se numesc viscere.
Grupari de organe diferite care au o functie principala comuna formeaza
aparatele:
- aparat locomotor alcatuit din oase, articulatii, muschi cu functia
principala de sustinere si locomotie
- aparat digestiv format din tubul digestiv si glandele anexe cu functia
principala de nutritie
- aparat cardio-vascular format din inima si vasele de snge cu funtia
principala de transport
- aparat excretor format din rinichi si cai urinare cu functia principala de
excretie
- etc
Sistemele sunt unitati morfologice si functionale alcatuite din organe
care au aceeasi structura si sunt formate predominant din acelasi tesut: sistemul
osos, sistemul muscular, sistemul nervos, s. limfatic, s. endocrin, etc.
Corpul uman este alcatuit din cap, gt trunchi si membre.
Capul reprezinta cel mai nalt segment al corpului si este alcatuit din
partea craniana, (cutia craniana sau neurocraniul, care adaposteste encefalul), si
partea faciala care corepunde viscerocraniului, (fata, unde se gasesc organele de
simt si segmentele initiale ale aparatului digestiv si respirator).
Capul se sprijina pe trunchi prin intermediul gtului.
GtuI este segmentul care leaga capul de trunchi si prezinta o regiune
posterioara sau nucala, (ceafa), si alta anterioara.
Cele doua regiuni se mai numesc si regiuni cervicale, (anterioara si
posterioara).

Trunchiul este segmentul situat sub gt. De el se prind radacinile

membrelor.
Trunchiul este format din torace, abdomen si pelvis. Fiecare dintre
acestea include o cavitate cu continut visceral important.
Cavitatea toracica este separata de cavitatea abdominala prin muschiul
numit diafragma.
Cavitatea abdominala se continua cu cea pelvina care este limitata
inferior de muschiul numit diafragma pelvina.
Membrele
Fiecare membru este alcatuit dintro portiune prin care se leaga de
trunchi, numita centura, si o portiune ce continua centura, numita membru liber.
Membrele sunt superioare si inferioare.
Membrele superioare sunt formate din centura scapulara si membrul
superior propriu zis, caruia i descriem urmatoarele portiuni: brat, antebrat,
mna cu cinci degete, (police, index, deget mijlociu, inelar, deget mic).
Membrele inferioare sunt formate din centura pelvina, (pelvisul osos), si
membrul inferior propriu zis, caruia i descriem urmatoarele portiuni: coapsa,
gamba si picior cu cinci degete, (cel mare numit haluce).

Celula
Celula este unitatea structurala, functionala si genetica a materiei vii. Poate exista singura (ovulul,
spermatozoidul) sau grupata n tesuturi.
Forma celulelor este variata: sferica, ovala fusiforma, cubica, stelata etc.
f
{1 .
t
Dimensiunea celulelor variaza si ea, ~.
, fiind de 20-30 de microni (lmm= 1 000 microni).)
\"j,Jifl
Componentele celulei sunt:
'-"Aw ~l ni;- t>\f'..J1.U.l '$} J.; ~
i'flV'!.J,.ltJ"./i
.sh~0-"4..
Membrana celulara- prezenta la toate celulele, este trilaminata (este formata din trei straturi), cel
extern si intern de natura proteica sau protidica (alcatuit din proteine) si unul median de natura
fosfolipidica; protejeaza celula la exterior, dndu-i forma caracteristica; intervine n schimbuEile
intercelulare; arepermeablhtate selectiva si este polarizata electric(negativ pe fata interna si pozitiv pe cea
extei=na, datorita repartitiei inegale ale ionilor de cr, Na+, K+, pe cele doua fete ale celulei).
Citoplasma este masa celulara care nconjura nucleul. Se perzinta ca un sistem coloidal, n care mediul
de dispersie este apa, iar masa dispersanta este reprezentata de micele organice aflate ntr-o continua
miscare,
numita miscare
browniana
(mediu de dispersie=
mediu
de mprastiere,
faza
dispersanta=substante ce se misca, miscare browniana=tip de miscare descoperit de Brown).
Din punct de vedere structural si functional, citoplasma are doua tipuri de componente sau organite:

oganite comune (prezente la toate celulele)

organite specifice (ntlnite numai la anumite celule)

Organitele comune sunt reprezentate de:
Reticulul endoplasmic se prezinta ca un sistem de canalicule intracitoplasmatice (n interiorul
citoplasmei) ce fac legatura ntre nucleu si exteriorul celulei. Exista doua varietati de reticul: neted si
rugos, cel rugos are atasat pe suprafata lui ribozomi.
Ribozomii sunt formatiuni sferice, cu rol n sinteza proteinelor specifice. Sunt fie liberi n citoplasma,
fie atasati de reti cuIul endoplasmic rugos.
Lizozomii sunt ca niste vezicule ce contin enzime hidrolitice (enzimele hidrolitice=substante cu rol n
digestie). Se afla n cantitate mare n leucocite (globulele albe ale sngelui).
Aparatul Golgi se afla n apropierea nucleului si are rol n elaborarea produsilor de secretie ai celulei.
Mitocondriile sunt formatiuni sferice sau ovalare, cu membrana dubla, una externa neteda si alta
interna ce se invagineaza, formnd criste pe care se prind enzime oxido-reducatoare cu rol n respiratia
celulara.
Centrozomul (centrul celular) este situat n apropierea nucleului si are rol n formarea fusului de
diviziune. Lipseste n celula nervoasa (neuron) aceasta neputndu-se divide, o data distrus,neuronul nu se
~mai reface.
Organitele specifice:
Miofibrilele (specifice celulei musculare)
Neurofibrilele si corpii tigroizi sau corpusculii Nissl (specifici celulei nervoase).
Nucleul este cea mai mare componenta a celulei, este prezent de obicei n centrul celulei, uneori
migreaza catre periferie (celula adipoasa). Poate exista un singur nucelu (majoritatea celulelor,
uninucleate, mononucleate) sau mai multi (binucelate: hepatocitul=celulele ficatului, multinucleate: fibra
musculara striata) sau poate lipsi (hematie=eritrocit=globula rosie din snge, trombocite).
Este nvelit de o membrana dubla cu pori care delimiteaza n interior carioplasma (nucleoplasma).
Carioplasma este alcatuita dintr-o retea de filamente subtiri, formate din granulatii fine de cromatina (o
nucleoproteina) care contine ADN si proteine din care, la nceputul diviziunii celulare,se formeaza
crOlnozomii.
Nucleul contine si unul sau mai multi nucleoli.
C"""'-t

Tesuturile
Tesuturile reprezinta grupari de celule de acelasi fel, care ndeplinesc aceeasI functie SI care au
structura asemanatoare.
Principalele tipuri de tesuturi sunt: epitelial, conjunctiv, muscular si nervos.

'7
.-

.~.

Tesutul egitelial este alcatuit din celule asezate pe unul sau mai multe straturi, stratul de la baza
fiind asezat pe o mem rana bazala care l separa de tesutul conjunctiv de sub el. Tesutul epitelial nu este
vascularizat deci nu se poate hrani singur, hranirea fiind asigurata prin difuziune prin intermediul
membranei bazale.
Dupa roul pe care l are, tesutul epitelial poate fi: de acoperire, glandular (secretor) si senzitiv.
Tesut epitelial de acoperire
Dupa numarul straturilor de celule care intra n alcatuirea lui, tesutul epitelial poate fi uni stratificat sau
pluristratificat (multi stratificat, stratificat).
Epiteliile unistratificate, dupa forma celulelor, pot fi:
pavimentoase simple (au celulele turtite si asezate ntr-un singur strat), intra n alcatuirea tunicii
interne a vaselor sanguine, pleura, pericardul si peritoneul.
Cubice simple, se ntlnesc n bronhiole si canalele de secretie ale glandelor
Cilindrice simple, formeaza epiteliul mucoasei tubului digestiv de la stomac la rect si al mucoasei
trompelor uterine. Aceste epitelii formeaza "marginea n perie" avnd pe suprafata lor cili si
microvili, marindu-se foarte mult suprafata de absorbtie (se ntlneste mai ales la nivelul
vilozitatilor intestinale).
Epiteliile pluristratificate pot fi:
pavimentoase stratificate cheratinizate (numele este dat de forma celulelor din stratul superficial,
turtite de data asta), intra n structura epidermei
pavimentoase stratificate necheratinizate, intra n structuraepiteliului
mucoasei bucale si
esofagiene
Cilindrice stratificate, intra n structura canalelor excretoare ale glandelor salivare,epiteliul
ureterelor si al vezicii urinare
Epiteliu pseudostratificat este un epiteliu unistratificat, dar cu celule ale caror nuclei se afla la naltimi
diferite, dnd impresia de falsa stratificare ("pseudon"=fals). Se ntlneste n structura epiteliului traheei si
al bronhiilor mari.
Epitelii glandulare.
Glanda=tesut epitelial+tesut conjunctiv+vase de snge+nervi
Exista trei tipuri de glande:
Glande exocrine care si varsa produsii de secretie la exteriorul corpului sau n anumite cavitati
(glandele salivare, glandele sebacee, glandele sudoripare, glandele gastrice, ficatul etc). Prezinta
canal excretor.

Glande endocrine care si varsa produsii de secretie direct n snge, produsi ce se numesc hormoni
(glandele suprarenale, hipofiza, tiroida, epifiza etc). Nu au canal excretor , sunt formate din
foliculi, cordoane sau insule celulare nconjurate de vase de snge.
Glande mixte si varsa produsii si la exteriorul corpului dar si n snge (testiculele-spermatozoidulexocrin si testosteronul-endocrin, ovarele-ovulul si progesteronul si estrogenul, pancreasul-sucul
pancreatic si insulina si glucagonul).

Epiteliile senzoriale sunt alcatuite din celule specializate n perceperea diversilor stimuli din mediul
extern sau intern.

/iesutul conjunctiv asigura rezistenta organismului, rol n depozitarea grasimilor (rol trofic,
__ hram or , m ervme m apararea organismului etc. Este alcatuit din celule, fibre (de reticulina, de colagen si
elastice) si substanta fundamentala.
Dupa proportia ntre cele trei elemente, tesuturile conjunctive sunt:
Tesut conjunctiv moale:
tesut conjunctiv lax, contine proportii aproximativ egale de celule, fibre si substanta fundamentala.
Celulele tesutului pot fi fixe sau mobile. Are rol trofic.
Tesut reticulat este format din fibre de reticulina dispuse sub forma de retea n ochiurile careia sunt
dispuse celulele de origine ale elementelor figurate (celulele sngelui) si substanta fundamentala.
Se gasette n maduva hematogena (maduva rosie din oase) si ganglionii limfatici.
Tesut adipos (gras) este alcatuit din celule globuloase care au acumulat grasime si au mpins
nucleul spre periferia celulei. Se gaseste sub tegument, n jurul unor organe (globi oculari, rinichi).
Tesut fibros, continefibre de colagen si elastice, putina substanta si putine celule. Se gaseste la
~
nivelul fasciilor care nvelesc muschii, tendoanelor, aponevrozelor (ridicaturi pe oase la nivelul
carora se prind tendoanele de os), diferite capsule ce invelesc organele interne )rinichi, ficat)
Tesut elastic contine multe fibre elastice (de elastina) anastomozate n retea (unite), printer care se
afla substanta fundamentala si celule putine. Formeaza tunica medie a venelor si arterelor (vase de
snge mari).
Tesut conjunctiv semidur (cartilaginos) este alcatuit din celule cartilaginoase tinere numite condroblaste,
care secreta substanta fundamentala numita condrina (amestec de substante organice impregnate cu saruri
de Na si Ca); celulele tinere se impregneaza cu condrina si se transforma n condrocite sferice sau ovale,
adapostite n niste cavitati numite condroplaste, iar printre celule se gasesc fibre de colagen si elastice.
Exista trei tipuri de tesuturi conjunctive (n functie de cantitatea de substanta fundamentala si tipul de
fibre):
Hiillin are fibre foarte fine, substanta fundamentala fiind omogena. Formeaza cartilajele
articulare, costale, traheale, bronsice, laringeale.
Elastic, predomina fibrele elastice. Formeaza epiglota si pavilionul urechii.
Fibros, predomina fibrele de colagen. Intra n structura meniscurilor articulare si discurilor
intervertebrale.
Tesutul cartilaginos nu este vascularizat ci se hraneste prin difuziune prin intermediul pericondrului, o
membrana conjunctivo-vascular care mbraca cartilajul.
Tesut conjunctiv dur intra n alcatuirea oaselor.

..--. ~

/;/ . /eSa'~/
,;

/nt:r..feu Ictt-

---

m/oci/.f>

f/UfYII'#

C_Q;
..n::~G.--kr)~~'c;.

O-LI.

-1.':1

~\brQ

SC:u.J

clJu

. J'-'
~rLL1o+
mU.JCM(lare.

S:'; cat'<2

dJ~rf;\n~at-r

o cJJ..op-DQJ:::,mo

f'..

~rupq
a

c..~~\

co

0.\.1

Jmrmo c.e-funfl/h~!usJJor:

CU-(

~n+-O~+;QQ-'

Q..~Q1

(Y\~~

noQ

~"-Q

+: 6v'-Q

~.

1llto+'

bo2J

P"2..

't

\T'
r,: ~

<oU
p&--'+

bhQ{!..

o
m\ o~ bri ~,

CLU...

..:s.~ pe~~

0-o.rQ.
/.~

(1u m/k

un~if"' /Drmo.<NC..H"t/
1""'
~~
ro Q..+ei~.s.ckel
f \ bl0Q ~"rn

~ br'Q

sf.

sf'~cJJe

))

~,ma

'=.:>U.6

e-e-futfe

f\\\jJ~

~Q

# o. e

( fD

rm

rn ll,~ Q hlJ
/

~ai)."..

fe 2J J

()Q

+- "'U.r) C-.k-UG\r" n

*
J..t.

tI

b dJ~
Q; d-";

\r )

c..r

.lti./'n ~

~t-mo

do(?

---o

+ed.

f""lLL'J<:.LU.C)l~

\;re0'~

-S:~

ci E'

\JJ... i:'

\ G. -k

de; r mcJ-

.f2..- Ir--crm,

ni 0-1

el U

\r.0 Q

S:i

tJQ

\"'O

n,;

) Ca

\"--Q.

c.c:.h,.t9-~ uQJe&e..

u m~

CC!?>rpu.Q

p~~\,"\l-e

poo+e

Cll.i.

pt"'O

(c..u

ma..1-

I,

I
g tt-eYOJ-'j-)

l\~hOf\uLuJ

ti

cOt? Q

P<jI'Q~~

rn-Q

,- o0Q c~rF
q-.;

ave

&0

~~'lL~t'.

m lUJQJJJ.~

,
S~rlc..

~\l4-.,

<:2,.

g Q 0.uo P,-U)

~
,

fd

J; ()
rn

<SI

()Q..Umf)a...9...

Uf\ f\lJd~.
it.; 0.-4.

eS-u.

(tU el-el'

f\'I u...Q.~

E>J<!l r-

C~o-....

g-l--c:.:

f;b~

)
C (H:. U

rU ..

I
$.f

fi -er

la

~'~rfY\;;;

ciJ

ItrkrtHi! ..

<JI.~o n Q.j@r

\""ex..

I'OS pira.

4--:SClT\

..(?q

J~c.X. c:.uJe

'7l..-L-\

I co i

n() vtJ ne.

Do

~+- e

-re g,. u. 1 ..()

IV

~f'\[\\~GZ4'

rn un c.-U-Q <Y\

OI UJ)~CA
Ct..t

-e

c.eLd ~

f'{J v-tno ~
~

<St 1,ct.lH

rn ~

f)x cJ J-...,

-h(!}{.;<:,)

prQlun~ ~li

pr{dffildcJl
\

d"enchn+eJe..

')
,

U i

oxonuQ.

f\.U

cJ~

~'J

Tesutul muscular este format din celule speciale numite miocite sau
,fibre musculare care prezinta unul sau mai multi nuclei, membrana celulara,
citoplasma, organite celulare comune si specifice, (contractile), miofibrilele.
Dupa particularitatile miofibrilelor, tesutul muscular poate fi:
neted - n care miofibrilele sunt omogene si se contracta
involuntar. Acesta formeaza musculatura organelor interne.
striat - cu miofibrile heterogene cu aspect striat care se contracta
voluntar. Acesta este format din fibre musculare, cu lungime de la 4cm la
l5cm, cu mai multi nuclei si dispuse sub forma de fascicule. Formeaza
musculatura scheletica.
cardiac - n care miofibrilele sunt striate dar tesutul
se contracta
,
involuntar.
Testul nervos este format din celule nervoase, (neuroni), care au
proprietatea de a primi si transmite excitatii, repectiv din celule gliale, care au
rol de sustinere si trofic.
,Neuronul are corp neuronal, (stelat, sferic, piramidal), cu un nucleu si
prelungirile neuronului, (dendritele si axonul).

Page 1 of 1

Sngele

1.
2.

3.

4.
5.

Sngele, limfa si lichidele intercelulare formeaza mediul intern al

organismului caracterizat prin compozitie si proprietati fizico-chimice realtiv
constante, asigurnd homeostazia organismului.
Sngele reprezinta 8% din greutate corpului si este format din plasma,
55% pna la 60%, si elemente figurate, 40 - 45%.
Sngele este un lichid de culoare rosie care circula prin vasele de snge n
tot organismul.
Functiile sngelui sunt:
Functia respiratorie, (sngele transporta oxigenul de la plamni la tesuturi si
dioxidul de carbon de la tesuturi la plamni.)
Functia nutritiva, (sngele transporta substantele nutritive din alimente, adica
apa, aminoacizi, monozaharide, grasimi, saruri minerale, de la intestin la
tesuturi.)
Functia excretorie, (sngele transporta metaboliti, adica uree si acid uric, spre
organele de excretie - pielea, rinichii, tubul digestiv-, unde sunt eliminati n
mediul nconjurator.)
Functia de termoreglare, (transporta caldura de la organele interne spre
suprafata corpului.)
Functia de protectie imunologica, (se exercita prin intermedul anticorpilor si
fagocitelor. )
Plasma este un lichid galbui omogen putin vscos, cu gust sarat si
contine 90% apa, 7% proteine, (abumine, globuline, fibrinogen), iar restul
glucide, lipide, substante anorganice, saruri minerale.

Elementele figurate ale sngelui sunt:

a.
Hematiile sau globulele rosii sau eritrocite au rolul de a transporta
gazele respiratorii. Hemoglobina din eritrocite are rolul de a lega oxigenul sub
forma de oxihemoglobina
si dioxidul de carbon sub forma de
carboxihemoglobina.
Formarea
globulelor rosii are loc n maduva
hematopoetica din oasele late, fenomen controlat de eritropoetina secretata de
rinichi.

10

Hematiile sunt celule de forma circulara iar n profil forma de lentila

biconcava si sunt celule anucleate.
Durata de viata a hematiilor este de 120 de zile, dupa care sunt distruse
prin hemoliza n special n splina. Numarul eritrocitelor la adult variaza ntre
4,5 - 5 milioane pe milimetru cub. Cresterea numarului de eritrocite se numeste
poliglobulie iar scaderea numarului de eritrocite se numeste anemie.
O caracteristica importanta a eritrocitelor este elasticitatea lor, ele
putndu-se deforma att de mult nct sa traverseze capilare cu diametrul mai
mic dect al eritrocitelor.
b.
Leucocitele sau globulele albe - sunt elementele figurate ale sngelui
care se deosebesc de eritrocite prin lipsa hemoglobinei, prin forma lor
schimbatoare si prin exisetenta nucleului.
Cresterea numai'ului de lucocite se numeste lucocitoza, iar scaderea
numarului lor, lucopenie.
Leucocitele au rol n apararea organismului, fiind capabile sa emita
pseudopode, (picioruse false), datorita acestei proprietati au posibilitatea de a se
misca si de a strabate peretele vascular si de a nglobla n citoplasma lor diferiti
agenti patogeni pe care i digera, (fagocitoza.
Leucocitele se gasec la adultul sanatos n numar de 4.000 - 8.000/mm3 .
n functie de dimensiune si forma a nucleului se clasifica n:
- polinucleare, (granulocite):
a. neutrofile n proportie de 65 - 70%
b. eozinifile - 1 - 3%
c. bazofile - 0,5%
mononucleare care pot fi :
a. limfocite - 27%, (produc aticorpi dupa ce vin n cotact cu
antigenul)
b. monocite - 5%
Durata vietii lucocitelor variaza de la 1 - 2 zile pna la ctiva ani. Ele
sunt produse de maduva rosie a oaselor, (polinucleare si monocitele), si de
splina, timus, ganglioni limfatici, (limfocietele).
c.
Trombocitele - sunt cele mai mici elemente figurate ale sngelui, avnd
un diametru de 2 - 4 microni. Sunt lipsite de nucleu. Se formeaza n maduva
hematogena, (rosie), si au o durata de viata scurta, aproximativ o saptamna,
dupa care sunt distruse de splina.
Numarul lor variaza ntre 150.000 - 300.000/mm3 .
Cresterea numarului lor se numeste trombocitemie, Iar scaderea
numarului lor se numeste trombocitopenie.

Rolul trombocitelor este foarte mare, intervenind n cursul hemostazei,

datorita proprietatilor:
adezivitate - proprietatea trombocitelor de a adera de suprafetele
lezate
aglutinarea - proprietatea de a forma ntre ele conglomerate
- metamorfoza vscoasa - proprietatea de a se autoliza
functia de eliberare a unor substante active, (histamina, serotonina), si
factori ce intervin n coagulare.
Datorita acestor proprietati, trombocitele
intervin n realizarea
hemostazei, (hemostaza reprezinta totalitatea mecanismelor care intervin n
oprirea sngerarii).
Grupele sanguine sunt consecinta prezentei pe suprafata hematiilor a
unor substante mucopolizaharitice cu activitate antigenica numite aglutinogene,
notate cu A si B, si prezentei unor anticorpi plasmatici numiti aglutinine, notati
cu alfa si beta.
Aglutinogenele nu trebuie sa intre n contact direct cu aglutininele
aceluiasi tip, (A cu alfa si B cu beta), deoarece se produce liza hematiilor.
Pentru a se putea realiza o transfuzie de snge trebuie sa nu existe
aglutinine care sa reactioneze cu aglutinogenele de pe hematiile transfuzate.
Se descriu patru grupe sanguine :
grupa O - cuprinde persoanele care nu au aglutinogene, n plasma
se gasesc ambele aglutinine
grupa A - cuprinde persoanele care au pe hematii aglutinogenul A
iar n plasma aglutinina beta
grupa B - cuprinde persoanele care au pe hematii aglutinogenul B
iar n plasma aglutinina alfa
grupa AB - cuprinde persoanele care au pe hematii ambele
aglutinogene iar n plasma lipsesc ambele aglutinine.
Importanta practica a acestor grupe este foarte mare.
Persoanele din grupa O sunt donatori universali iar cei din grupa AB sunt
primitori universali. Aceasta regula este valabila la transfuzii de pna la 500ml
snge. Transfuziile n cantitati se vor face numai n cadrul aceluiasi grup,
(izogrup).
n afara aglutinogenului A si B, pe membrana hematiilor s-a mai
evidentiat un antigen numit factor Rh. Acest factor este prezent pe hematiile a
85% din populatia globului, care sunt considerati Rh pozitiv iar restul de 15%
sunt considerati Rh negativ.

/2-

Limfa - este un lichid galbui care contine lucocite, n special limfocite.

Are rol n apararea organismului prin limfocite si rol n absorbtia grasimilor.
Limfa se formeaza din lichidul interstitial care este preluat de vase
speciale numite capilare limfatice.
Functia de aparare a sngelui.
La patrunderea n organism a unor microorganisme,
unor celule sau substante straine, n organismul gazdei se
aparare care are doua etape:
1.
aparare nespecifica, imediata, si consta n
leucocitelor care vor actiona prin fagocitoza.
2.
Apararea specifica, tradiva, (imunitatea), se
anticorpilor.

(virusuri, microbi), a
declanseaza reactia de
intrarea n actiune a
realizeaza cu ajutorul

Anticorpi sunt celule proteice numite si gamaglobuline.

Antigenul este o molecula proteica care, ajunsa n contact cu o celula
imunitara, provoaca sinteza de anticorpi.
Imunitatea reprezinta capacitatea de a recunoaste si neutraliza agentii
straini patrunsi n organism si este de doua feluri :
a. nascuta - rezistenta, naturala
b. dobndita - realizata de fiecare individ n functie de experienta
biologica proprie. Imunitatea poate fi dobndita consecutiv unor boli sau n mod
arificial prin vaccinare, (vaccinul contine germeni morti sau atenuati).