Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
De la primul su lungmetraj, The Killing (1956) i pn la ultimul, Eyes Wide Shut (1999),
Stanley Kubrick nu a ncetat s fie unul dintre cei mai fascinani cineati pe care i-a dat a
aptea
art.
Controlul
maniacal
al
formei,
originalitatea
excentric
practicii
sale
pasionat
de
ah
de
fotografie
de
la
vrst
fraged,
retras,
aproape
claustrat, cultivndu-i fobiile i maniile ntr-o indiferen cvasi-total la afectele celorlali (dei
preuirea fa de trei dintre actorii cu care a lucrat - Peter Sellers, James Mason i Malcolm
McDowell -l-a fcut s-i declare "genii"), Kubrick definete - de unul singur - o anumit viziune
popular
despre
de
Proust
sau
Picasso:
de
primul,
prin mono-
obsesia muncii migloase, de al doilea, prin versatilitate i rceal. Dac ar fi s-i gsim rude
din
familia
filmului,
Kubrick
ar
fi
vr
cu
Hitchcock
Antonioni.
2001: A Space Odyssey (1968, la care a lucrat vreme de cinci ani) este cel mai cunoscut
titlu al su - i, totodat, unul dintre cele mai citate filme n orice ierarhie sau top
cinematografice. Inspirat de o povestire a lui Arthur C. Clarke, Kubrick a scris scenariul
mpreun cu acesta. Dar scenariul (S.F.) este mai mult un pretext pentru o creaie previzionar ce copleete prin ambiie auctorial i for plastic. Este, poate, titlul definitiv
pentru orice "aventur" spaial, fcnd saltul - mic pentru montaj, uria pentru omenire - de
la maimu la computer (HAL 9000 pe numele lui). Este o distopie somptuoas i rece - cum
distopie este i A Clockwork Orange (1971), ecranizarea romanului omonim al lui Anthony
Burgess. (La rigoare, filmele ar putea fi privite ca un diptic mizantropic: 2001: A Space
Odyssey n spaiu, A Clockwork Orange pe pmnt.) Huliganul Alex, interpretat cu poft de
McDowell, a rmas arhetipul anarhistului.