Sunteți pe pagina 1din 14

INFRACŢIUNI LA REGIMUL STABILIT PENTRU ANUMITE ACTIVITĂŢI

ECONOMICE

SPECULA - art. 295 -

1. Conţinutul juridic
Infracţiunea constă în săvârşirea uneia dintre următoarele fapte: a) - cumpărarea în
scop de revânzare a produselor industriale sau agricole care, potrivit
dispoziţiilor legale, nu pot face obiectul comerţului particular;
b) - cumpărarea de produse industriale sau agricole, în scop de prelucrare în
vederea revânzării, dacă ceea ce ar rezuita din prelucrare nu poate faee, potrivit
dispoziţiilor legale, obiectul comerţului particular.

2. Condiţii preexistente
Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare la regimul legal al circulaţiei
produselor industriale şi agricole. Fiecare dintre faptele prevăzute în art. 295 Cp.,
constituie o formă distinctă a infracţiunii de speculă, caracterizată printr-o activitate
specifică şi o rezoluţie infracţională proprie. De aceea, dacă o persoană săvârşeşte atât
fapta prevăzută la lit. a), cât şi fapta prevăzută la lit. b), există un concurs de infracţiuni.
Obiectul material constă în produsele industriale sau agricole, faţă de care se
săvârşeşte, în mod nemijlocit, fapta incriminată, în condiţiile lit. a), respectivele
produse nu pot face obiectul comerţului particular, iar în condiţiile lit. b), acestea
urmează să fie folosite pentru obţinerea unui produs care nu poate face obiectul
comerţului particular.
Subiect activ poate fi orice persoană. Subiect al infracţiunii poate fi şi un
funcţionar, dacă acesta introduce în circuitul unităţii produse cumpărate pe cont propriu
pentru a le revinde; în acest caz, infracţiunea de speculă intră în concurs cu infracţiunea
de abuz în serviciu dacă sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru existenţa
acestei infracţiuni, iar dacă făptuitorul are calitatea de gestionar şi a cumpărat produsele
cu bani sustraşi din gestiune, infracţiunea de speculă intră în concurs cu infracţiunea de
delapidare. Participaţia penală este posibilă sub toate formele.
3. Conţinutul constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se realizează, în condiţiile
iit. a), prinîr-o acţiune de cumpărare a unor produse industriale sau agricole care nu pot
face obiectul comerţului particular.
Noţiunea de cumpărare are sensul din vorbirea obişnuită, care corespunde cu sensul
dat noţiunii în dreptul civil. Nu interesează modul de cumpărare. De asemenea, nu
interesează dacă produsele au fost cumpărate direct de la producători, de la intermediari
sau de la unităţi dintre cele la care se referă art. 145 Cp. Dacă produsele provin din
săvârşirea unei infracţiuni la care făptuitorul a participat în calitate de complice, fapta
nu constituie infracţiunea de speculă, chiar dacă, pentru a obţine acele produse, el a plătit
autorului infracţiunii o anumită sumă de bani, deoarece, în acest caz, nu se poate reţine
existenţa unei operaţii de cumpărare specifică laturii obiective a acestei infracţiuni. În
literatura de specialitate se consideră ca dobândirea unor produse prin schimb poate fi
echivalentă cu cumpărarea acestora, în sensul.art. 295 lit. a) Cp., astfel încât fapta
realizează şi în acest caz elementul material al infracţiunii de speculă
Dobândirea însă a unor produse cu titlu gratuit nu constituie însă o cumpărare şi nu
realizează elementul material al infracţiunii. Acţiunea de cumpărare se poate referi la un
sinaur produs sau la mai multe, de acelaşi fel sau de natură diferită. Este însă necesar ca
produsele să fie exceptate, potrivit dispoziţiilor legale, de la comerţul particular.
Astfel, constituie monopol de stat:
-fabricarea şi comercializarea armamentului, muniţiilor şi explozibililor;
- producerea şi comercializarea stupefiantelor şi a medicamentelor care
conţin substanţe stupefiante;
- extracţia, producerea şi prelucrarea în scopuri industriale a metalelor
preţioase şi a pietrelor preţioase;
-producerea şi emisiunea de mărci poştale şi timbre fiscale etc.
Întrucât textul art. 295 lit. a) Cp. nu prevede cerinţa repetării acţiunii de
cumpărare, rezultă că şi un singur act de cumpărare, în scop de revânzare, a unor
produse care nu pot face obiectul comerţului particular poate realiza elementul material
al infracţiunii de speculă,
în condiţiile lit. b), elementul material se realizează, prin acţiunea de cumpărare a
unor produse industriale sau agricole. Spre deosebire de modalitatea de la lit. a),
infracţiunea există indiferent dacă produsele cumpărate sunt sau nu exceptate de ia
comerţul particular. Este însă necesar ca, prin prelucrarea acestora, făptuitorul să
urmărească obţinerea unui produs care n u poate face obiectul comerţului particular.
Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului sub forma intenţiei directe. în
forma prevăzută la lit. a), latura subiectivă a infracţiunii include scopul revânzării
produselor cumpărate. Infracţiunea există indiferent dacă scopul a fost sau nu realizat,
iar în cazul în care a fost realizat, nu interesează dacă făptuitorul a.obţinut sau nu un
profit. În forma.prevăzută la lit. b), este necesar ca acţiunea de cumpărare să fie
săvârşită în scop de prelucrare în vederea revânzării.
4. Forme. Sancţiuni
Tentativa nu se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul cumpărării produselor. Nu este necesar
ca actul de cumpărare să fie urmat de actul revânzării şi respectiv, de actul prelucrării
în vederea revânzării.
Sancţiunea constă în închisoare de la 6 iuni ia 5 ani.

ÎNŞELĂCIUNEA LA MĂSURĂTOARE - art. 296 -

1.Conţinutul juridic
infracţiunea constă în înşelarea prin foiosirea unui instrument de măsurat
inexact ori prin folosirea frauduloasă a unui instrument de măsurat exact.

2. Condifii preexistente
Obiectul juridic principal constă în relaţiile social referitoare la corectitudinea efectuării
operaţiilor de măsurare în domeniul circulaţiei bunurilor materiale. Obiectul juridic
secundar constă în relaţiile sociale cu caracter patrimonial.
Obiectul material poate consta în oricare dintre bunurile aflate în circuitul
economic,
Subiect activ poate fi orice persoană. Chiar dacă subiectul activ are calitatea de
funcţionar, fapta nu se încadrează în dispoziţiile art. 246 sau 248 Cp., cum s-a susţinui
uneori, ci tot în dispoziţiile art. 296 Cp. In acest caz, există un concurs de texte, între
dispoziţiile referitoare fa abuzul în serviciul, art. 246 sau 248 Cp., şi dispoziţiile
referitoare ia înşelăciunea la măsurătoare, art. 296 Cp., concurs care se soluţionează
prin încadrarea faptei în dispoziţiile art. 296 Cp., după regula potrivit căreia
incriminarea cu caracter special primează faţă de cea cu caracter general. Infracţiunea de
înşelăciune la măsurătoare intră în concurs cu infracţiunea prevăzută în art. 35 din
Legea nr. 22/1969, constând în crearea de plusuri în gestiune prin mijloace
frauduloase, dacă funcţionarul, având şi calitatea de gestionar, îşi creează, prin
săvârşirea faptei, plusuri în gestiune. In acest caz, dacă făptuitorul îşi însuşeşte plusul
astfel creat infracţiunea de înşelăciune la măsurătoare intră în concurs cu infracţiunea de
delapidare.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele.
3.Conţinutul constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se realizează
printr-o acţiune de înşelare, de inducere in eroare. înşelăciunea la măsură
toare poate fi săvârşită în două moduri: prin folosirea unui instrument de măsurat inexact
sau prin folosirea frauduloasă a unui instrument de măsurat exact.
Prin instrument de măsurat se înţelege orice aparat sau obiect cu ajutorul căruia se
efectuează o operaţie de măsurare: cântar, metru, recipient etc. Este inexact
instrumentul care nu corespunde prescripţiilor legale, adică instrumentul care face să se
înregistreze o cantitate mai mare sau mai mică decât cea reală, dar care este prezentat ca
un instrument de măsurat exact. Ceea ce se cere este ca instrumentul folosit să fie
inexact, iar făptuitorul să fi cunoscut acest lucru. In a doua modalitate de săvârşire a
acţiunii de înşelare, făptuitorul realizează inducere în eroare prin folosirea frauduloasă
a unui instrument de măsurat exact.
Urmarea imediată constă în pricinuirea unei pagube.
Raportul de cauzalitate trebuie să existe.
Latura subiectivă.
Infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă. Dacă
făptuitorul foloseşte din culpă un instrument de măsurat inexact, fapta nu constituie
infracţiunea de înşelăciune la măsurătoare, însă poate constitui infracţiunea de
neglijenţă în serviciu, art. 249 Cp., dacă făptuitorul are calitatea de funcţionar şi dacă
sunt întrunite şi celelalte condiţii cerute de lege pentru existenţa acestei infracţiuni.
4.Forme. Sancţiuni
Tentativa infracţiunii se pedepseşte, potrivit alin. 2. Consumarea infracţiunii are
loc în momentul în care acţiunea făptuitorului este dusă până Ia capăt şi se
realizează inducerea în eroare a persoanei, moment în care se produce şi starea de
pericol pentru relaţiile sociale din domeniul circulaţiei bunurilor şi implicit, paguba
materială.
Sancţiunea constă în închisoare de la 3 luni la 5 ani.
ÎNŞELĂCIUNE CU PRIVIRE LA CALITATE MĂRFURILOR - art. 297 -

1.Conţinutul juridic
Potrivit alin. 1, infracţiunea constă în falsificarea ori substituirea de mărfuri sau
orice alte produse, precum şi expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea
bunuri, cunoscând că sunt falsificate ori substituite.

2. Conditii preexistente
Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare la probitatea şi încrederea cu
privire la calitatea mărfurilor sau a oricăror alte produse care constituie obiectul
circulaţiei bunurilor materiale.
Obiectul material constă în mărfuri sau oricare alte produse. Folosirea de către
legiuitor atât a noţiunii de marfă, cât şi a noţiunii de produs îşi găseşte explicaţia în
aceea că, potrivit unor acte normative, cea dintâi are o sferă mai restrânsă în raport cu
cea din urmă.
Subiect activ poate fi orice persoană.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

3. Conţinutul constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective constă în săvârşirea
oricăreia dintre următoarele acţiuni;
- falsificarea;
- substituirea de mărfuri sau a oricăror alte produse;
- expunerea spre vânzare sau;
- vânzarea de bunuri falsificate sau substituite.
Falsificarea de mărfuri sau orice alte produse înseamnă denaturarea acestora, prin
contrafacere sau alterare. În cazul contrafacerii, mărfurile sau produsele sunt falsificate
sau preparate din alte materii sau materiale decât cele din care trebuie fabricate sau
preparate. În urma falsificării, prin contrafacere sau alterare, mărfurile sau produsele
devin bunuri de calitate inferioară.
Substituirea constă în înlocuirea unor mărfuri sau produse cu altele asemănătoare,
dar de calitate, inferioară. Potrivit alin. 2, dacă mărfurile sau produsele au devenit, prin
falsificare sau substituire, vătămătoare sănătăţii, sunt aplicabile dispoziţiile art. 313
Cp., prin care este incriminată fapta constând în falsificarea de alimente sau alte
produse. In această situaţie, încadrarea juridică se va face sub aspectul săvârşirii
infracţiunii de falsificare de alimente sau alte produse.
Expunerea spre vânzare trebuie să privească mărfuri sau produse falsificate ori
substituite.
Vânzarea trebuie să privească, de asemenea, mărfuri sau produse falsificate sau
substituite.
Prin oricare dintre acţiunile incriminate se produce o inducere în eroare, o
înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor sau produselor.
Urmarea imediată constă în pricinuirea unei pagube.
Raportul de cauzalitate trebuie să existe.
Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului sub forma intenţiei. În cazul
expunerii spre vânzare sau al vânzării de mărfuri sau produse falsificate sau substituite,
intenţia este directă, aceasta rezultând din sublinierea că acţiunea trebuie săvârşită,
cunoscând că bunurile sunt falsificate sau substituite. Deşi de cele mai multe ori
făptuitorul urmăreşte un folos material pentru sine sau pentru altui, existenţa infracţiunii
de înşelăciune cu privire !a calitatea mărfurilor nu este condiţionată de vreun scop
special.

4. Forme. Sancţiuni
Tentativa se pedepseşte, potrivit alin. 3.
Consumarea infracţiunii are Ioc în momentul în care oricare dintre acţiunile
incriminate este dusă pînă la capăt, moment în care se produce şi urmarea socialmente
periculoasă.
Sancţiunea constă în închisoare de la 3 luni la 5 ani.
DIVULGAREA SECRETULUI ECONOMIC - art. 298 -

1. Conţinutu! juridic
Potrivit alin. 1, infracţiunea constă în divulgarea unor date sau informaţii care
nu sunt destinate publicităţii, de către cel care le cunoaşte datorită atribuţiilor de
serviciu, dacă fapta este de natură să producă pagube, iar potrivit alin. 2, constă
in fapta prevăzută în alineatul precedent, dacă este săvârşită de altă persoană,
oricare ar fi modul prin care a ajuns să cunoască datele sau informaţiiie.

2. Condiţii preexistente
Obiecîui juridic constă în relaţiile sociale referitoare la stricta păstrare a datelor şi
informaţiilor cu caracter economic, date care nu sunt destinate publicităţii. Deşi textul
nu precizează că datele şi informaţiile la care se referă acţiunea incriminată sunt date
sau informaţii cu caracter economic, totuşi, aceasta rezultă, implicit, atât din denumirea
infracţiunii, cât şi din includerea ei în titlul VIII din partea specială a Codului penal.
Infracţiunea de divulgare a secretului economic nu priveşte o anumită activitate econo-
mică, ci oricare dintre aceste activităţi.
Obiectul material.
De regulă, infracţiunea nu are obiect material. Totuşi, un asemenea obiect există
atunci când divulgarea se referă la un document ce conţine date sau informaţii care nu
sunt destinate publicităţii şi constă în acel document.
Subiectul activ este calificat prin calitatea de funcţionar care cunoaşte datele sau
informaţiiie pe care le divulgă datorită atribuţiilor de serviciu, cînd fapta se săvârşeşte
în condiţiile alin. 1, respectiv orice persoană, cînd fapta se săvârşeşte în condiţiile alin.
2.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele.

3. Confinutu constitutiv
Latura obiectivă.
Elementul material al laturii obiective se realizează printr-o acţiune constând în
divulgarea unor date sau informaţii.
Divulgarea are semnificaţia dării în vileag, aducerii la cunoştinţa unor persoane
neîndreptăţite a le cunoaşte. Fapta poate fi săvârşită prin orice mijloace şi nu interesează
numărul persoanelor faţă de care s-a realizat acţiunea de divulgare şi nici dacă acele
persoane au sau nu o anumită calitate.
Acţiunea de divulgare trebuie să se refere la date sau informaţii cu caracter
economic care nu sunt destinate publicităţii.
Acţiunea trebuie să fie de natură să producă pagube. Pentru existenta infracţiunii
este suficient să se creeze numai posibilitatea survenirii unui asemenea rezultat.
Latura subiectivă. Infracţiunea se săvârşeşte cu intenţie, care poate fi directă sau
indirectă.
4. Forme. Sancţiuni
Tentativa nu se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul divulgării datelor sau informaţiilor
care nu sunt destinate publicităţii, moment în care se produce starea de pericol pentru
valoarea socială peotejată.
Sancţiunea constă în închisoare de la 2 ia 7 ani, dacă făptuitorul cunoaşte datele
sau informaţiile datorită atribuţiilor de serviciu, şi închisoare de îa 6 luni la 5 ani, dacă
fapta este săvârşită de orice altă persoană.

CONTRAFACEREA OBIECTULUI UNEf INVENŢII - art. 299 -

1. Conţinutul juridic
Infracţiunea constă în contrafacerea sau folosirea, fără drept, a obiectului unei
invenţii.
2.Condiţii preexistente
Obiectui juridic constă în relaţiile sociale referitoare la asigurarea progresului
tehnic în economie, prin normaia şi nestânjenita folosire a invenţiilor de către cei în
drept.
Obiectul material constă obiectul invenţiei faţă de care se realizează acţiunea de
folosire fără drept. în cazul săvârşirii faptei prin contrafacere, obiectul contrafăcut ai
invenţiei constituie produsul şi nu obiectul material al infracţiunii.
Subiect activ poate fi orice persoană.
Participată penală este posibilă sub toate formele.
3.Continutul constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se realizează prin două
acţiuni alternative, constând în: contrafacerea obiectului unei invenţii, ori folosirea, fără
drept, a obiectului unei invenţii
Contrafacerea obiectului unei invenţii constă.în fabricarea, confecţionarea unui
obiect care imită obiectul unei invenţii. Pentru existenţa infracţiunii este suficient ca
făptuitorul să realizeze un obiect care, prin însuşirile sale esenţiale, seamănă cu cel care
formează obiectului unei invenţii. în fiecare caz, contrafacerea se stabileşte prin
compararea obiectului reprodus de făptuitor cu cel brevetat, ţinându-se seama de
asemănările esenţiale care există între cele două obiecte.
Folosirea obiectului unei invenţii constă în utilizarea, întrebuinţarea obiectului unei
invenţii, în vederea realizării unui profit. De aici rezultă că folosirea unui asemenea obiect
pentru uz personal nu constituie infracţiune. Nu interesează dacă acţiunea de folosire se
referă, la obiectul unei invenţii contrafăcute de o altă persoană sau chiar de către făptuitor.
Folosirea obiectului unei invenţii trebuie să fie efectuată fără drept.
Latura subiectivă presupune vinovăţia, sub forma intenţiei, care poate fi directă sau
indirectă.

4. Forme. Sancţiuni
Tentativa nu se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care este realizat obiectul
contrafăcut al unei invenţii sau are loc actul de folosire fără drept a obiectului unei
invenţii.
Sancţiunea constă în închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.

PUNEREA IN CIRCULAŢIE A PRODUSELOR CONTRAFĂCUTE- art. 300-

1.Continutul juridic

Infracţiunea constă în punerea în circulaţie a produselor realizate ca urmare a


contrafacerii sau folosirii fără drept a obiectului unei invenţii.

2.Condîfii preexistente
Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare ia folosirea obiectului unei
invenţii numai în condiţiile legii.
Obiectul material este reprezentat de bunurile care rezultă din săvârşirea faptei de
contrafacere a obiectului unei invenţii, bunuri care sunt puse în circulaţie fără drept.
Subiect activ poate fi orice persoană. Dacă aceeaşi persoană contraface sau
foloseşte, fără drept, obiectul unei invenţii, după care pune în circulaţie produsele
contrafăcute, răspunderea penală se stabileşte atât pentru infracţiunea de contrafacere
a obiectului unei invenţii, cât şi pentru infracţiunea de punere în circulaţie a produselor
contrafăcute. Participaţia penală este posibilă sub toate formele,

3. Conţinuţii constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective constă în acţiunea de punere
în circulaţie a produselor realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fără drept, a
obiectului unei invenţii.
Punerea în circulaţie a produselor contrafăcute, se poate realiza în orice mod. Nu
interesează dacă făptuitorul a săvârşit un singur act de punere în circulaţie a produselor
sau mai multe asemenea acte. De asemenea, nu interesează dacă acesta a obţinut sau
nu un profit material. Acţiunea de punere în circulaţie trebuie să se refere la produse
realizate ca urmare a contrafacerii sau folosirii, fără drept, a obiectului unei invenţii. în
caz contrar, fapta constituie, după caz, infracţiunea de înşelăciune cu privire la calitatea
mărfurilor sau infracţiunea de înşelăciune calificată.
Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului, sub forma intenţiei, care poate
fi directă sau indirectă.

4. Forme. Sancţiuni
Tentativa nu se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se realizează chiar şi un
singur act de punere în circulaţie a produsului obţinut ca urmare a contrafacerii sau
folosirii, fără drept, a obiectului unei invenţii.
Sancţiunea constă în închisoare de la 3 luni ia 3 ani.

CONCURENŢA NELOIALA - art. 301-

1. Conţinutul juridic
Infracţiunea constă în fabricarea ori punerea în circulaţie a produselor care
poartă denumiri de origine ori indicaţii de provenienţă faise, precum şi aplicarea
pe produsele puse în circulaţie de menţiuni false privind brevetele de invenţii, ori
folosirea unor nume comerciale sau ă denumirilor organizaţiilor de comerţ ori
industriale, în scopul de a induce în eroare pe beneficiari.
2, Condiţii preexistente
Obisctui Juridic constă în relaţiile sociale referitoare la regimul stabilit pentru
asigurarea probităţii în ceea ce priveşte indicarea originii, provenienţei şi calităţii
produselor fabricate sau puse în circulaţie, precum şi în ceea ce priveşte folosirea
numelor comerciale ori a denumirii organizaţilor de comerţ sau industriale, în aşa fel
încât atragerea şi menţinerea clientelei să se realizeze numai prin mijloace loiale.
Prevederile din cod se completează cu prevederile legii concurenţei.
Obiectul material este format din produsele care poartă denumiri de origine ori
indicaţii de provenienţă false, produse care sunt puse în circulaţie. De asemenea, obiectul
material mai poate consta în produsele care poartă menţiuni false privind brevetele de
invenţie, sau, după caz, în înscrisurile sau imprimateie care poartă, fără drept, numele
de comerţ sau denumirea unei organizaţii de comerţ sau industriale.
Subiect activ poate fi orice persoană.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele.
3. Conţinutul constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin
săvârşirea uneia dintre următoarele acţiuni alternative:
- fabricarea;
- punerea în circulaţie a produselor care poartă denumiri de origine ori
indicaţii de provenienţă false;
- aplicarea pe produsele puse în circulaţie de menţiuni false privind bre
vetele de invenţii,
- folosirea, fără drept, a unor nume comerciale sau a denumirilor
organizaţiilor de comerţ ori industriale.
Fabricarea de produse înseamnă producerea acestora.
Punerea în circulaţie înseamnă introducerea produselor în circuitul comercial.
Fabricarea sau punerea în circulaţie trebuie să se refere la produse care poartă denumiri
de origine sau indicaţii de provenienţă false. Denumirea de origine sau indicaţiile de
provenienţă false pot fi puse pe produse în timpul fabricării sau înainte de punerea lor
în .circulaţie. Dacă acelaşi persoană fabrică produsele, iar apoi ie pune în circulaţie, ne
aflăm în prezenţa unei infracţiuni continuate sau a unui concurs de infracţiuni omogen,
după cum există o singură rezoluţie infracţională sau două rezoluţii distincte.
Aplicarea pe produsele puse în circuiaîie de menţiuni false privind brevetele de
invenţii presupune punerea pe produse sau pe ambalajul acestora a unor menţiuni
necorespunzătoare realităţii cu privire la brevetele de invenţii în baza cărora se pretinde că
au fost fabricate sau puse in circulaţie. Produsele pe care se aplică aceste menţiuni trebuie
să fie, la rândul lor, false
Folosirea unor nume comerciale sau a denumirilor organizaţiilor de comerţ sau
industriale presupune întrebuinţarea, fără drept, a unor astfel de nume sau denumiri,
cerinţă care rezultă atât din denumirea infracţiunii -concurenţa neloială - cât şi din
caracterizarea făcută de legiuitor celorlalte două acţiuni incriminate, care, împreună cu
acţiunea de folosire, constituie modalităţile alternative de realizare a infracţiunii.
Latura subiectivă presupune vinovăţia sub forma intenţiei directe, deoarece
făptuitorul acţionează în scopui inducerii în eroare a beneficiarilor.
4. Forme. Sancţiuni
Tentativa nu se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se realizează oricare dintre
acţiunile prevăzute în textul de incriminare.
Sancţiunea constă în închisoare de la o Sună la 2 ani sau amendă.

NERESPECTAREA DISPOZIŢIILOR PRIVIND OPERAŢII DE IMPORT SAU


EXPORT - art. 302 -

1.Conţinutul juridic
Infracţiunea constă în efectuarea, fără autorizaţie, a oricăror acte sau fapte care
potrivit dispoziţiilor legaie sunt considerate operaţiuni de import, export sau
tranzit.

2.Condiţii preexistente
Obiectul juridic constă în relaţiile sociale referitoare, la activitatea de comerţ
exterior care impun efectuarea, numai în condiţiile stabilite de iege, a operaţiilor de
import, export sau tranzit. Prin decizia Curţii Constituţionale nr. 19 din 8 aprilie 1993,
rămasă definitivă prin nerecurare, se statuează că prevederile art. 302 Cp. îşi păstrează
valabilitatea în condiţiile în care există situaţii obligatorii.de obţinere a licenţelor de
import sau export.
Obiectul material constă în mărfurile sau produsele faţă : de care se săvârşesc, în mod
nemijlocit, respectivele operaţii de import, export sau tranzit.
Subiect activ poate fi orice persoană, cetăţean român sau străin, un particular sau
un funcţionar.
Participată penală este posibilă sub toate formele.

3.Conţinutul constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material ai laturii obiective constă în efectuarea unor acte sau
fapte care potrivit dispoziţiilor legale sunt considerate operaţiuni de import, export sau
tranzit. Textul ari. 302 Cp., nu indică actele sau faptele care constituie operaţiuni de
import, export sau tranzit, ci se referă la dispoziţiile legaie care ie caracterizează ca
fiind asemenea operaţiuni, astfel încât, având caracterul unei norme de referire, textul
de lege se completează cu dispoziţiile legale speciale. Actele sau faptele care potrivit
dispoziţiilor legale sunt considerate operaţiuni de import, export sau tranzit pot
prezenta forme variate, în raport cu natura şi caracterul bunurilor la care se referă. Este
de observat că, deşi textul art. 302 Cp. foloseşte pentru caracterizarea lor pluralul,
aceasta nu înseamnă că existenţa infracţiunii este exclusă în căzul săvârşirii unui singur
asemenea act sau a unei singure asemenea fapte.
Actele sau faptele de import, export ori tranzit trebuie efectuate fără autorizaţie.
Deşi legea se referă, în reglementarea regimului autorizaţiilor, numai la operaţiuni de
import sau export, se consideră că acelaşi regim este aplicabil şi operaţiunilor de tranzit,
acestea din urmă neputând fi excluse din cadrul activităţilor de comerţ exterior.
Sunt exceptate de la regimul autorizaţiilor, nefiind considerate operaţiuni de import
sau export, actele sau faptele privind bunuri destinate uzului sau consumului personal ori
familial. întrucât dispoziţiile legaie, chiar oricât de amănunţite, nu pot cuprinde o
enumerare completă a bunurilor destinate uzului sau consumului personal ori familial,
determinarea lor concretă urmează să se facă de instanţa de judecată, în raport cu
natura, cantitatea, valoarea şi măsura în care, prin importanţa lor, acestea depăşesc în
mod sensibil nevoile personale sau familiale normale.
Incriminarea din art. 302 Cp. constituie o dispoziţie cadru care se individualizează
în mod diferit, într-un moment sau altul, în funcţie, de legea vamală care reglementează
operaţiuni de import sau export.
Latura subiectivă presupune vinovăţia făptuitorului sub forma intenţiei, care poate
fi directă sau indirectă.
4. Forme. Sancţiuni
Tentativa nu se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care este .realizat .actul sau fapta
considerată operaţiune «de import, export sau tranzit, moment în care se produce şi
urmarea socialmente periculoasă a faptei, adică starea de pericol pentru activitatea de
comerţ exterior.
Sancţiunea constă în închisoare de ia 2 ia 7 ani.

DETURNAREA DE FONDURI -art. 302-

1.Conţinutul juridic
Infracţiunea constă în schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti sau a resurselor
materiale, fără respectarea prevederilor legale, dacă fapta a cauzat o perturbare a
activităţii economico-financiare sau a produs o pagubă unui organ ori unei
instituţii de stat sau unei alte unităţi dintre ceie ia care se referă art. 145.
2. Condiţii preexistente
Obiectul juridic principal constă în relaţiile sociale referitoare la disciplina
financiară, a cărei respectare impune folosirea fondurilor băneşti şi a resurselor
materiale potrivit destinaţiei lor legale. Obiectul juridic secundar constă în relaţiile
sociale cu caracter patrimonial.
Subiect activ poate îi numai o persoană care, în limitele competenţelor legale,
poate dispune în legătură cu fondurile unităţii.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele.
4. Conţinutul constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se realizează prin acţiunea
de schimbare a destinaţiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale, adică în
folosirea acestor fonduri sau resurse în alt scop decâî cel stabilit. Schimbarea destinaţiei
acestor fonduri sau resurse trebuie să se facă fără respectarea prevederilor legale.
Urmarea imediată are conţinut alternativ, constând într-o perturbare a activităţii
economico-financiare, ori într-o pagubă produsă a unui organ ori instituţii de stat sau
unei alte unităţi din cele ia care se referă art. 145 Cp.
Raportul de cauzalitate, între fapta săvârşită şi urmarea imediată/trebuie stabilit în
fiecare caz concret.
Latura subiectivă presupune vinovăţia sub forma intenţiei, care poate fi directă sau
indirectă.

4. Forme. Sancţiuni
Tentativa infracţiunii nu se pedepseşte.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se săvârşeşte fapta incriminată,
având ca urmare fie o perturbare a activităţii economico-finan-ciare, fie o pagubă unui
organ sau instituţii de stat ori altei unităţi dintre cele ia care se referă art. 145 Cp.
Sancţiunea constă în închisoare de la 6 luni la 5 ani.
4. Conţinutul agravat
Potrivit alin. 2 infracţiunea este mai gravă dacă fapta din alin. 1 a avut consecinţe
deosebit de grave.
Consecinţele sunt deosebit de grave în accepţiunea art. 146 Cp., ia care facem
trimitere.
Sancţiunea constă în închisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

NERESPECTAREA DISPOZIŢIILOR PRIVIND IMPORTUL DE DEŞEURI ŞI


REZIDUURI - art. 302 2 -

1.Conţinutul juridic
Potrivit prevederilor alin. 1, infracţiunea constă în efectuarea oricăror operaţiuni
de import de deşeuri ori reziduuri de orice natură sau de a!te mărfuri periculoase
pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediu! înconjurător, precum şi introducerea,
în orice mod, sau tranzitarea acestora pe teritoriul ţării, fără respectarea
dispoziţiilor legale.
2. Condiţii preexistente
Obiectul juridic principal constă în relaţiile sociale referitoare ia tranzitarea pe
teritoriul ţării, precum şi la importul unor substanţe toxice. Obiectul juridic secundar
constă în relaţiile sociale referitoare la sănătatea populaţiei şi protecţia mediului
înconjurător.
Obiectul material este reprezentat de deşeurile şi reziduurile care sunt importate ori
tranzitate pe teritoriul ţării, cu încălcarea dispoziţiilor legale. In formele agravate,
infracţiunea are ca obiect material şi corpul victimei sau victimelor.
Subiect activ poate fi orice persoană.
Participaţia penală este posibilă sub toate formele.
3. Conţinutul constitutiv
Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective se poate realiza prin
oricare dintre următoarele trei modalităţi alternative:
a) - efectuarea de operaţiuni de import având ca obiect material deşeuri, reziduuri
sau alte mărfuri. în această modalitate poate fi realizată orice operaţiune de import:
Reziduurile, deşeurile, celelalte mărfuri importate trebuie să fie periculoase pentru
sănătatea populaţiei ori pentru mediu] înconjurător. Fapta constituie infracţiune chiar şi
atunci când starea de pericol subzistă faţă de una dintre ceîe două valori.
b) - introducerea, în orice mod, a respectivelor produse în tară. Dacă
mijlocul folosit constituie prin el însuşi o infracţiune, devin incidente regulile
referitoare la concursul de infracţiuni: de exemplu, făptuitorul falsifică docu
mentele însoţitoare ori săvârşeşte o altă faptă incriminată în Codul vamai
sau în Legea specială privind frontiera de stat.
c) - tranzitarea pe teritoriul ţării a reziduurilor, deşeurilor ori a altor mărfuri
periculoase. Sub acest aspect nu are importanţa durata operaţiunii de tranzitare.
In toate cazurile, fapta se săvârşeşte cu încălcarea dispoziţiilor legale. Dacă
făptuitorul realizează două sau chiar toate cele trei modalităţi alternative, unitatea
legală subzistă. De aceasta se va ţine însă seama la individualizarea judiciară a
pedepsei.
Urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru sănătatea populaţiei
ori pentru mediul înconjurător.
Raportul de cauzalitate trebuie să existe.
Latura subiectivă presupune forma de vinovăţie a intenţiei, care poate fi directă sau
indirectă.
4. Forme. Sancfiuni
Tentativa se pedepseşte, potrivit alin. 3.
Consumarea infracţiunii are loc în momentul în care se realizează fapta incriminată,
în oricare dintre modalităţile alternative, moment în care se produce şi starea de pericol.
Infracţiunea poate fi săvârşită în formă continuată.
Sancţiunea constă în închisoare de ia 2 ia 7 ani.
5. Continutul agravat
Infracţiunea are două forme agravate, prevăzute în alin. 2 ipoteza I şi II.
Prima formă agravată, prevăzută în alin. 2 ipoteza 1, există dacă faptele prevăzute
în alin. 1 .au au pus în pericol, sănătatea sau integritatea corporală a unui număr
mare de persoane, au avut vreuna dintre urmările arătate în art. 182 ori au cauzat o
pagubă materială importanţă.
Agravanta ia în considerare urmările alternative, caracterizate. printr-o
periculozitate socială sporită.
Sancţiunea constă în închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unof-drepturi.
A,doua formă agravată, prevăzută în alin, 2 ipoteza a 2-a, .există atunci când
prin faptefe prevăzute în alin, 1 s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane
ori pagube importante economieLnaţionaie.
Pentru explicaţii privind caracterul'important al pagubei aduse economiei naţionale,
facem trimitere la analiza infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice şi
neglijenţă în serviciu.
Sancţiunea constă în închisoare de la 7 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

SPETE
ÎNŞELĂCIUNEA LA MĂSURĂTOARE - art. 296 -

De exemplu, în practica judiciară s-a considerat că sunt întrunite elementele


infracţiunii, atunci cînd făptuitorul vinde băuturi, cu lipsă la măsurătoare, folosind un
pahar nemarcat sau măsurând băutura „după ochi", fără a folosi un pahar gradat, ori
vinde ulei comestibil în acelaşi mod.

ÎNŞELĂCIUNE CU PRIVIRE LA CALITATE MĂRFURILOR - art. 297 -

De exemplu, în practica judiciară s-a considerat că sunt întrunite elementele


infracţiunii, atunci cînd făptuitorul a vândut carne de calitatea inferioară substituită
ceiei de calitate superioară, ori a predat mărfuri calitativ inferioare celor solicitate,
încasând preţul corespunzător celor superioare, dacă mariipuiantui de la un depozit de
mărfuri livrează, cu asentimentul gestionarului, mărfuri, înscriind în bonurile de
vânzare preţuri mai mari decât cele reale şi corespunzătoare unei calităţi superioare de
marfă în raport cu cea vândută efectiv, ori dacă făptuitorul vinde un sortiment de pâine
cu preţ mai mare decât cei legal, corespunzător unui sortiment de calitate superioară.

BIBLIOGRAFIE

Constantin Bulai, Manual de Drept penal.Partea generala, Editura All, Bucuresti,


1997.
Gheorghe Nistoreanu, Alexandru Boroi, Drept penal.Partea speciala, Editura All
Beck, Bucuresti, 2002
Octavian Loghin, Tudorel Toader, Dreprt penal roman.Partea speciala, Casa de
editura si presa Sansa, Bucuresti, 2001
Vintila Dongoroz, Siegfred Kahane, I. Oancea, I. Fodor, Constantin Bulai,
Nicoleta Iliescu, Rodica Mihaela Stanoiu, V. Rosca , Explicatii ieoretice ale
Codului penal roman.Partea speciala, vol 3
Teodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu, Dumitru Lucinescu, Vasile
Papadopol, Virgil Ramureanu, Codul penal comentat si adnotat.Partea speciala,
Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975
Constantin Bulai, Curs de Drept Penal.Partea speciala, Bucuresti, 1975
Vintila Dongoroz, Codul penal adnotat, Bucuresti, 1937