Contabilitate Anul 3

C.E.C.C.A.
R-Filiala HUNEDOARA
Categ.I-CONTABILITATE
Anul III de stagiu-sem.1 sistem colectiv Experti contabili
.....................................................................................................................................................
....................................
Categoria I-CONTABILITATE
STAGIARI AN III
1. Suntei interesat s devenii acionar la ntreprinderea AVNTUL S.A. Din surse mai mult sau mai puin oficiale
aflai urmtoarele informaii:
capitalul social al ntreprinderii este de 500 mld. lei i a crescut de 5 ori de la data nfiinrii ntreprinderii;
ntreprinderea a fost ntotdeauna profitabil;
dividendul pe aciune este de 50.000 lei i este superior dividendelor aferente majoritii celorlalte titluri cotate pe piaa de
capital;
ntreprinderea a emis n trecut obligaiuni care n urmtorii 3 ani se vor converti n aciuni;
managerii ntreprinderii sunt remunerai n funcie de profitul obinut.
Sunt suficiente informaiile de mai sus pentru a lua decizia de investire?
La o prima vedere, informaiile par destul de optimiste ;i v-ar putea conduce spre decizia de investiie. Dar considernd c
facem parte din rndul profesionitilor contabili si c ne aliniem reglementrilor contabile la nivel European, respectnd prevederile
IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, un expert nu se poate preta la a lua o decizie de investiie pe baza a ce se aude n trg. V
recomandm ins sa incercati sa intrati in posesia unor informatii suplimentare precum:
care a fost modalitatea de crestere a capitalului social (aport in numerar in natura, operatii interne, conversia unor datorii);
care este situatia trezoreriei intreprinderii deoarece rentabilitatea nu este o garantie a existentei unei trezorerii indestulatoare;
existenta obligatiunilor convertibile va determina in viitor cresterea numarului actiunilor aflate in circulatie si, prin urmare,
diminuarea dividendului aferent unei actiuni;
cum a evoluat remuneratia managerilor deoarece acestia pot fi tentati sa adopte politici contabile care sa duca artificial la
maximizarea profitului.
2. Suntei managerul ntreprinderii ALFA, care are ca obiect de activitate producia i comercializarea de confecii. V
aflai n momentul renegocierii contractului cu un client. Din analiza situaiilor financiare, dar i din alte surse, suntei n posesia
urmtoarelor informaii:
clientul i-a majorat capitalul social prin aport n numerar;
anual este raportat un profit modest;
ndatorarea pe termen scurt este excesiv;
o parte semnificativ din datoriile fa de furnizori nu a fost achitat n cursul exerciiului anterior;
clientul se afl n litigiu cu doi furnizori importani;
n ultimul exerciiu financiar clientul a procedat la vnzarea masiv de mijloace fixe.
Vei decide continuarea relaiilor contractuale cu acest client?
Da, doar daca plata se va efectua in avans sau la livrarea bunurilor.
3. Facei parte din delegaia ntreprinderii BUMERANGUL S.A., numit pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A.
Deoarece preul produselor oferite de ntreprindere este mai mic dect preul minim admis de legea concurenei din S.U.A., se
apeleaz la un intermediar (o ntreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Condiiile contractuale sunt
agreate att de ntreprinderea d-voastr ct i de partea israelian. La sfritul anului creana fa de clientul din Israel este
considerate irecuperabil. Care credei c ar putea fi cauzele unei asemenea situaii?
Rapunsul:IAS 1"Cererea si oferta de informatie contabila in cazul intreprinderilor care aplica Standardele Internatioanale
de Contabilitate"(clientii).
Trebuia sa obtineti suficiente informatii despre partenerul israelian privind:
-credibilitatea acestuia;
-daca isi are asigurata continuitatea activitatii;
-daca si unde isi are sediul social;
-care este statutul juridic.
Deasemeni trebuie sa fiti mai atenta la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea acreditivului.
4. ntreprinderea are n planul de investiii achiziia unui utilaj (costul de achiziie este de 200.000.000 lei) a crei durat de
utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanarea se va face printr-un credit. ntreprinderea
are posibilitatea s finaneze achiziia utilajului prin credite bancare. Posibilitile de creditare sunt urmtoarele:
Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 6 luni, cu o dobnd de 30% pe an;
Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 7 ani, cu o dobnd de 15% pe an;
Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o durat de 10 ani, cu o dobnd de 10% pe an.
Care ar fi opiunea corect pentru ca ntreprinderea s-i asigure echilibrul financiar?
Varianta 1
SOLD
RATA
DOBANDA
200,000,000 33,333,333
5,000,000
166,666,667 33,333,333
4,166,667
133,333,333 33,333,333
3,333,333
C.E.C.C.A.R-Filiala HUNEDOARA
.....................................................................................................................................................
....................................
100,000,000
66,666,667
33,333,333
Varianta 2
SOLD
200,000,000
197,619,048
195,238,095
192,857,143
190,476,190
188,095,238
Total
Varianta 3
SOLD
200,000,000
198,333,333
196,666,667
10,000,000
8,333,333
6,666,667
5,000,000
3,333,333
1,666,667
33,333,333
33,333,333
33,333,333
2,500,000
1,666,667
833,333
17,500,000
RATA
2,380,952
2,380,952
2,380,952
2,380,952
2,380,952
2,380,952
DOBANDA
2,500,000
2,470,238
2,440,476
2,410,714
2,380,952
2,351,190
106,250,000
RATA
1,666,667
1,666,667
1,666,667
1,666,667
1,666,667
1,666,667
1,666,667
1,666,667
1,666,667
200,000,000
DOBANDA
1,666,667
1,652,778
1,638,889
83,333
69,444
55,556
41,667
27,778
13,889
100,833,333
Amortizare lunara
200.000.000/10/12=1.666.666
Bugetul de cash flow
Comparand resursele proprii cu necesarul de resurse rezulta, dupa caz, un excedent sau un deficit la nivelul resurselor financiare
de care dispune firma dvs.:
Excedent = resurse proprii necesar de resurse
Deficit = necesar de resurse resurse proprii
.
Previziunea echilibrului financiar prin sistemul de bugete al firmei
de acoperire a acestuia prin credite sau alte surse
(amanarea unor cheltuieli, dezinvestitii etc.).
In cadrul resurselor proprii sunt evidentiate distinct:
disponibilitatile la inceputul perioadei;
resursele aferente perioadei, adica veniturile din
exploatare, financiare, exceptionale si alte resurse.
Necesarul de resurse este stabilit pe tipuri de
operatiuni, si anume:
operatiuni de finantare a cheltuielilor de exploatare,
cheltuielilor financiare, cheltuielilor exceptionale
si imobilizarilor corporale si necorporale;
operatiuni de rambursare a creditelor;
operatiuni legate de relatia cu bugetul statului
sau bugetele locale (impozit pe profit si
varsaminte la bugetul de stat sau bugetele
locale);
operatiuni in legatura cu actionarii, managerii si salariatii firmei (plata dividendelor,
participarea la profit a salariatilor).
necesarul
de resurse
Bugetul activitatii de investitii
Prin intocmirea acestui buget se urmareste stabilirea surselor de acoperire a cheltuielilor pentru investitii. Relatia pe baza careia se
construieste acesta o constituie compensarea resurselor proprii pentru finantarea investitiilor cu cheltuielile pentru investitii:
Excedent (+) = resurse proprii pentru finantarea investitiilor cheltuieli pentru investitii
Deficit () = cheltuieli pentru investitii resurse proprii pentru finantarea investitiilor
.....................................................................................................................................................
....................................
Daca rezulta deficit se identifica modalitatile de acoperire a acestuia in asa fel incat cerinta echilibrului sa fie satisfacuta.
Resursele de acoperire a deficitului provin din:
credite si alte imprumuturi;
alte surse.
Principalii indicatori economico-financiari
In functie de domeniul de activitate, firmele pot calcula anumiti indicatori specifici. Pe baza acestora,managerii pot programa,
urmari si analiza activitatea desfasurata. Stabilirea acestor indicatori pentru perioade viitoare permite evidentierea unor aspecte
cum sunt:
capacitatea firmei de a face fata obligatiilor de plata exigibile, prin calcularea indicatorilor delichiditate:
lichiditate globala,
lichiditate intermediara si
lichiditate imediata;
rentabilitatea prin stabilirea indicatorilor rentabilitatii
economice si financiare;
raportul resurse proprii/resurse straine in finantarea
activitatii, care se evidentiaza pe baza indicatorilor:

securitate financiara,
solvabilitate patrimoniala,
rata autonomiei financiare,
gradul de indatorare;
relatiile cu clientii si furnizorii reflectate prin indicatorii:

perioada de recuperare a creantelor si
perioada de rambursare a datoriilor.
Nivelurile stabilite ale acestor indicatori pentru exercitiul financiar viitor au rol de obiectiv si orienteaza deciziile echipei
manageriale. Asigurarea echilibrului financiar este un scop al previziunii financiare si o conditie pentru supravietuirea si
dezvoltarea economica a
firmei .
problema evidentiaza doar costuri, nu face referire la plusul de productivitate adus de investitie.
5. Se cunosc urmtoarele informaii (n mii lei): cheltuieli cu chiriile 40.000; aciuni proprii rscumprate n vederea
anulrii lor 100.000; valoarea mijloacelor fixe deinute n leasing financiar 175.000; obligaiuni cumprate de la ntreprinderea
BETA 60.000 (din care obligaiuni n valoare de 10.000 vor fi rscumprate de ntreprinderea emitent n anul urmtor); fond
comercial 500.000 (din care 200.000 sunt cheltuieli angajate de ntreprindere); cheltuieli cu diferene de curs valutar 30.000;
amortizarea mijloacele fixe deinute n leasing financiar 50.000; cheltuieli de constituire 10.000; proiectul de dezvoltare A a
ocazionat cheltuieli de 80.000, iar proiectul B cheltuieli de 90.000 (doar pentru proiectul B exist certitudinea raional c
ntreprinderea va obine avantaje economice viitoare); cheltuieli de cercetare 60.000; aciuni proprii rscumprate n vederea
garantrii unui credit pe termen lung 200.000. Identificai activele imobilizate i precizai care este totalul acestora.
Variante de rspuns:
a) 835.000;
b) 815.000;
c) 775.000;
d) 865.000;
e) 975.000.
Active imobilizate:
1. valoarea mijloacelor fixe deinute n leasing financiar 175.000
2. fond comercial 300.000
3. - amortizarea mijloacele fixe deinute n leasing financiar 50.000
4. cheltuieli de constituire 10.000;
5 cheltuieli de dezvoltare 90.000
6. aciuni proprii rscumprate n vederea garantrii unui credit pe termen lung 200.000
7. obligatiunile ce nu vor fi rascumparate in anul urmator de intreprinderea emitenta 50.000
Total active imobilizate = . 775.000
6. Pe baza urmtoarelor informaii, determinai valoarea bilanier a activelor imobilizate, a activelor circulante i a
capitalurilor proprii:
mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;
construcii 954.000 u.m.;
provizioane pentru deprecierea mprumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;
investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;
materiale consumabile 268.000 u.m.;
.....................................................................................................................................................
....................................
furnizori-debitori 64.125 u.m.;
provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m.;
amortizarea construciilor 354.000 u.m.;
rezerve 280.500 u.m.;
subvenii pentru investiii 65.000 u.m.;
capital social 800.000 u.m.;
titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m.;
mrfuri 65.000 u.m.;
terenuri 255.000 u.m.;
rezultat reportat 56.000 u.m.
Identificarea tipurilor de active si pasive:
valoare neta mprumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m 15.750 u.m = 637.250 u.m. - active imobilizate
valoare neta construcii 954.000 u.m 354.000 u.m = 600.000 u.m - active imobilizate
investiii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.- active circulante
materiale consumabile 268.000 u.m.- active circulante
furnizori-debitori 64.125 u.m.- active circulante
provizioane pentru riscuri i cheltuieli 65.850 u.m. - capitaluri permanente
rezerve 280.500 u.m.- capitaluri proprii
subvenii pentru investiii 65.000 u.m.- capitaluri permanente
capital social 800.000 u.m.- capitaluri proprii
titluri de participare deinute pe termen lung 90.000 u.m active imobilizate.
mrfuri 65.000 u.m.- active circulante
terenuri 255.000 u.m.- active imobilizate
rezultat reportat 56.000 u.m capitaluri proprii
Valoarea activelor imobilizate: 637.250 + 600.000 + 90.000 + 255.000 = 1.582.250 u.m
Valoarea activelor circulante: 68.350 + 268.000 + 64.125 + 65.000 = 465.475 u.m
Valoarea capitalurilor proprii: 280.500 + 800.000 + 56.000 = 1.136.500 u.m
7. Determinai cifra de afaceri net i rezultatul din exploatare pentru societatea ALFA, despre care se cunosc urmtoarele
informaii (valori exprimate n mii lei): venituri din vnzarea produselor finite 100.000.000; venituri din vnzarea mrfurilor
50.000.000; TVA colectat 28.500.000; cheltuieli cu materiile prime 20.000.000; cheltuieli cu chirii i redevene 10.000.000;
cheltuieli cu remuneraiile personalului 20.000.000; subvenii pentru exploatare primite 30.000.000 (din care 15.000.000 aferente
cifrei de afaceri, iar 15.000.000 aferente cheltuielilor cu materiile prime).
Raspuns:
Cifra de afaceri neta = venituri din vanzarea produselor finite (100.000.000) + venituri din vanzarea marfurilor (50.000.000) +
subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri (15.000.000) = 165.000.000 mii lei.
Cheltuielile cu materiile prime sunt corectate cu valoarea subventiei pentru exploatare aferente acestora (15.000.000).
Rezultatul din exploatare = cifra de afaceri (165.000.000) - cheltuieli cu materiile prime (5.000.000) - cheltuieli cu chirii i
redevente (10.000.000) - cheltuieli cu personalul (20.000.000) = 130.000.000 mii lei.
8. Societatea ALFA vinde 100 titluri de participare (aciuni) emise de BETA la un pre de vnzare de 120.000 lei/aciune. ALFA a
achiziionat titlurile BETA la un pre de 100.000 lei/aciune. Care sunt veniturile/cheltuielile ocazionate de aceast tranzacie?
9. Determinai marja brut pentru societatea BETA, despre care se cunosc urmtoarele informaii (n mii lei): venituri din
vnzarea produselor finite 100.000.000; TVA colectat 25.000.000; venituri din vnzarea de semifabricate 25.000.000; venituri
din vnzarea mrfurilor 15.000.000; intrri de produse finite 65.000.000; ieiri de produse finite 36.000.000; cheltuieli cu
mrfurile 10.000.000; intrri de semifabricate 2.000.000; ieiri de semifabricate 1.000.000.
10. Se consider urmtoarele structuri bilaniere:
a) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mare de 1 an de la data nchiderii
exerciiului;
b) datorii furnizori cu scaden n cadrul urmtoarelor 12 luni care succed datei nchiderii exerciiului;
c) titluri negociabile pe pia a cror realizare se prevede ntr-un termen mai mare de 1 an de la data nchiderii exerciiului;
d) creane clieni ce se vor realiza n cadrul ciclului normal de exploatare, dar ntr-o perioad mai mic de 12 luni de la data
nchiderii exerciiului;
e) partea rambursabil pe termen scurt a unui credit bancar pe termen lung;
f) partea scadent la o dat superioar unui an a unui mprumut obligatar.
n conformitate cu norma internaional IAS 1 Prezentarea situaiilor financiare, constituie elemente necurente:
a) 1+3+6;
b) 1+2+4+5;
c) 1+5+6;
d) 3+6;
e) 5+6.
.....................................................................................................................................................
....................................
11. Se cunosc urmtoarele informaii: avansuri pltite furnizorilor de stocuri 300.000; venituri n avans 500.000; salarii
datorate 6.000.000; mrfuri 1.700.000; cheltuieli de constituire 200.000; conturi la bnci 7.000.000; mijloace fixe 10.000.000;
provizioane pentru deprecierea mrfurilor 200.000; cheltuieli de cercetare 400.000; cheltuieli n avans 6.000.000; dividende de
plat 2.000.000; titluri de participare 3.000.000; amortizarea mijloacelor fixe 2.000.000; furnizori 2.000.000 (din care 400.000 cu
scadena mai mare de un an); prime de rambursare a obligaiunilor 200.000; clieni 800.000; mprumuturi din emisiunea de
obligaiuni 2.000.000 (din care cu scadena n anul urmtor 1.000.000). S se determine valoarea posturilor Total stocuri, Total
activ i Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente):
a) 1.800.000; 26.800.000; 11.000.000;
b) 1.500.000; 27.200.000; 10.500.000;
c) 1.500.000; 26.800.000; 10.500.000;
d) 2.000.000; 27.200.000; 11.100.000;
e) 1.800.000; 26.800.000; 15.800.000.
Rezolvare :
Total stocuri=(1.700.000-200.000)+300.000=1.800.000
Total activ = 1.800.000+200.000+7.000.000+3.000.000+(10.000.000 -2.000.000) +800.000+6.000.000=26.800.000
Total activ minus obligaii curente (capitaluri permanente)= 26.800.000-6.000.000-2.000.0002.000.000-1.000.000=15.800.000
12. Se dau urmtoarele informaii: capital social 1.500.000; venituri n avans 100.000; provizioane pentru deprecierea
creanelor clieni 50.000; provizioane pentru garanii acordate clienilor 700.000; credite primite de la bnci 2.000.000 (din care cu
scadena n anul urmtor 200.000); clieni creditori 100.000; clieni 500.000; cheltuieli n avans 400.000; titluri de participare
720.000 (din care titluri n valoare de 20.000 vor fi vndute n anul urmtor); subvenii pentru investiii 300.000; casa i conturi la
bnci 2.000.000; furnizori 500.000 (din care cu scadena n anul urmtor 200.000); cifra de afaceri 1.000.000; mrfuri 600.000;
fond comercial 5.000.000. Valoarea postului Active circulante respectiv obligaii curente nete (Fondul de Rulment) este de:
a) 1.870.000;
b) 2.628.000;
c) 2.670.000;
d) 2.570.000;
e) 2.550.000.
Activ
clieni 500.000
cheltuieli n avans 400.000
titluri de participare 700.000 (<1 an)
titluri de participare 20.000 (>1 an)
casa i conturi la bnci 2.000.000
mrfuri 600.000
fond comercial 5.000.000.
Pasiv
capital social 1.500.000
venituri n avans 100.000
provizioane pentru deprecierea creanelor clieni 50.000
provizioane pentru garanii acordate clienilor 700.000
credite primite de la bnci 1.800.000 (<1 an)
credite primite de la bnci 200.000 (>1 an)
clieni creditori 100.000
subvenii pentru investiii 300.000
furnizori 300.000 (<1 an)
furnizori 200.000 (>1 an)
cifra de afaceri 1.000.000
Active circulante = clieni 500.000 + cheltuieli n avans 400.000 + titluri de participare 700.000 (<1 an) + casa i conturi la bnci
2.000.000 + mrfuri 600.000 = 4.200.000
Obligaii curente nete = venituri n avans 100.000 + credite primite de la bnci 1.800.000 (<1 an) + clieni creditori 100.000 +
furnizori 300.000 (<1 an) = 2.300.000
FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt
FRN = 4.200.000 2.300.000 = 1.900.000
13. Se cunosc urmtoarele informaii cu privire la societatea GAMA: venituri din vnzarea produselor finite 50.000.000 lei,
venituri din vnzarea semifabricatelor 30.000.000.lei, venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii 10.000.000 lei, venituri
din subvenii de exploatare aferente cifrei de afaceri 2.000.000 lei, venituri din subvenii de exploatare pentru plata personalului
3.000.000 lei, subvenii pentru investiii 2.500.000 lei, venituri din titluri de participare 2.000.000 lei, cheltuieli cu personalul
5.500.000 lei. Valorile cifrei de afaceri a rezultatului din exploatare i a rezultatului financiar al societii GAMA sunt:
a) 92.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
b) 90.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
c) 92.000.000 lei; 91.500.000 lei; 0 lei;
d) 95.000.000 lei; 89.500.000 lei; 2.000.000 lei;
e) 94.500.000 lei ; 92.000.000 lei ; 2.000.000 lei.
.....................................................................................................................................................
....................................
14. Care este mrimea ajustrii valorii imobilizrilor corporale i necorporale, cunoscndu-se urmtoarele elemente (valorile sunt
exprimate n mii lei): cheltuieli cu despgubiri, donaii i activele cedate 5.000, venituri din vnzarea activelor i alte operaii de
capital 7.000, venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante 8.000, venituri din creane reactivate 2.000, venituri
din provizioane pentru deprecierea
imobilizrilor financiare 5.000, venituri din provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor corporale 800, cheltuieli cu
amortizarea imobilizrilor 2.000.
a) 11.200 mii lei;
b) 10.000 mii lei;
c) 1.200 mii lei;
d) 3.800 mii lei;
e) 2.000 mii lei.
15. ntreprinderea BETA achiziioneaz o cldire. Exist posibilitatea ca aceasta s fie ncadrat n categoria stocurilor?
16. ntreprinderea ALFA achiziioneaz 5.000 de perechi de pantofi, de la furnizorul extern BETA, la un pre de 25 euro/pereche.
Cursul de schimb la data achiziiei este de 38.150 lei/euro, taxa vamal este de 2%, iar comisionul vamal este de 0,5%. Pentru a
aduce marfa n unitate, ALFA primete de la o societate de transport o factur n valoare 8.330.000 lei (din care TVA 19 %).
Determinai costul de achiziie al mrfurilor.
17. Determinai costul de achiziie al unui stoc de materii prime, cunoscnd urmtoarele informaii: preul de achiziie 60.000.000
lei, reducere comercial de care se beneficiaz de 2 %, cheltuieli de transport 2.500.000 lei, cheltuieli cu manipularea 800.000 lei,
TVA 19%, amortizarea cldirii unde se afl sediul firmei 800.000.000 lei, cheltuieli cu iluminarea seciilor de producie 9.000.000
lei.
18. Determinai costul de producie pentru produsul finit PF dispunnd de urmtoarele informaii:
cheltuieli cu materialele directe: 500.000.000 lei;
cheltuieli cu manopera direct: 100.000.000 lei;
cheltuieli indirecte de producie: 700.000.000 lei, din care 500.000.000 lei sunt variabile;
cheltuieli cu salarizarea personalului administrativ: 100.000.000 lei;
cheltuieli cu iluminatul i nclzirea magazinului de desfacere: 50.000.000 lei.
cheltuieli cu publicitatea: 25.000.000 lei.
n urma procesului de producie se obin 500 buc. produs finit PF. n condiii normale, innd cont de pierderile generate de revizia
lunar a utilajelor, se obin 600 buc. produs finit PF.
Rezolvare
Costul de producie este n valoare de 1.266.666.667 lei si cuprinde:
- cheltuieli cu materialele directe 500.000.000 lei;
- cheltuieli cu manopera direct 100.000.000 lei;
- cheltuielile indirecte variabile 500.000.000 lei;
- cheltuielile indirecte fixe sunt incluse n funcie de gradul de utilizare a capacitii de producie (200.000.000 lei x 500/600) =
166.666.667 lei.
Cheltuielile cu salariile personalului administrativ, nclzirea i iluminatul magazinului de desfacere i publicitatea nu sunt
incluse n costul de producie al produsului finit PF.
19. n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs secundar PS. Dup obinerea lui P,
PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia a lui PS n
condiii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile comune
pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costul de producie al produsului P.
20. ntreprinderea ALFA dispune de un stoc de produse finite obinute la un cost de 150.000.000 lei. Valoarea realizabil net a
stocului la sfritul exerciiilor N i N+1 este de 170.000.000 lei i respectiv 130.000.000 lei. Care sunt nregistrrile contabile
efectuate la sfritul exerciiilor N i N+1?
La ce valoare apare stocul n bilanul exerciiului N?
21. Despre un stoc de marf se cunosc urmtoarele informaii:
stoc la 1.05.N, 1.000 buc x 1.000 u.m./buc.;
achiziie la 7.05.N, 2.000 buc. x 1.500 u.m./buc., TVA 19%;
vnzare la 15.05.N, 2.500 buc. x 2.000 u.m./buc., TVA 19%;
achiziie la 23.05.N, 5.500 buc. x 1.800 u.m./buc., TVA 19%;
vnzare la 29.05.N, 5.800 buc. x 2.200 u.m./buc., TVA 19%.
Determinai valoarea ieirilor din stoc i a stocului final, tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda FIFO.
Raspuns:
Valoarea ieirii din stoc la 15.05 va fi de 1.000 buc. x 1.000 u.m. + 1.500 buc. x 1.500 u.m. = 3.250.000 u.m.
Valoarea ieirii din stoc la 29.05 va fi de 500 buc. x 1.500 u.m. + 5.300 x 1.800 u.m. = 10.290.000 u.m.
Valoarea celor dou ieiri este de 13.540.000 u.m.
Valoarea stocului final va fi de 200 buc. x 1.800 u.m. = 360.000 u.m.
.....................................................................................................................................................
....................................
22. Dac preul de facturare ar fi de 2.750.000 mii lei, care ar fi efectul n contul de profit i pierdere al aplicrii metodei
procentului de avansare? Cum apreciai aceast situaie?
23. ntreprinderea ALFA utilizeaz metoda terminrii lucrrilor. Ea a nregistrat variaii mari ale numrului de contracte terminate
n ultimii 5 ani. Care ar putea fi incidena acestor variaii?
24. Dac procentul de avansare fizic este de 60%, care este diferena ntre rezultatul contabil i rezultatul real al stadiului de
avansare a lucrrilor? Cum apreciai aceast diferen?
25. Pornind de la exemplul anterior i cunoscnd c preul de facturare al lucrrii este de 2.950.000 mii lei, cheltuielile angajate n
N+2 de 750.000 mii lei iar costul efectiv de 2.850.000 mii lei, care va fi incidena asupra Contului de profit i pierdere al
exerciiului N+2? Cum apreciai aceast situaie?
26. La 31.12.N, ntreprinderea ALFA are n stoc 200 kg produs P n curs de execuie cu un grad de avansare de 50%. Cheltuielile
necesare finalizrii i vnzrii produsului n curs de execuie au fost estimate la 2.500.000 lei. Produsul finit obinut cu ajutorul lui
ALFA se vinde pe pia cu 45.000 lei/buc. Concomitent au fost obinute i 300 kg produs finit. La nceputul perioadei nu exista
producie n curs de execuie. Cheltuielile necesare obinerii produselor finite i n curs de execuie au fost de 20.000.000 lei. n
bilanul contabil, stocul de producie n curs de execuie este evaluat la:
a) 5.000.000 lei;
b) 2.500.000 lei;
c) 8.000.000 lei;
d) 15.000.000 lei;
e) 20.000.000 lei.
27. La nceputul lunii martie N, societatea comercial ALFA S.A. prezint urmtoarea situaie privind stocurile de
mrfuri: Stoc iniial de 200 kg. evaluate la 1.000 u.m./kg.
n cursul lunii au loc operaiile:
03.03.N: achiziie 270 kg. x 1.500 de u.m./kg.;
05.03.N: vnzare de 250 kg.;
10.03.N: achiziie de 300 kg. x 1.625 u.m./kg.;
25.03.N: vnzare de 500 kg.
La ct evaluai ieirile (E) i stocul final (Sf) dac societatea practic procedeul CMP calculat dup fiecare intrare n stoc?
a) E = 850.000; Sf = 20.000;
b) E = 1.072.500; Sf = 32.500;
c) E = 1.060.000; Sf = 20.000;
d) E = 1.060.000; Sf = 32.500;
e) E = 1.062.750; Sf = 29.640;
Rezolvare:
CMP calculat la 03.03.N:
= ((200kg*1.000u.m/kg.)+(270kg*1.500u.m./kg))/ 470kg =
1287u.m/kg
CMP calculat la 10.03.N:
= ((200kg+270kg-250kg)*1287u.m.) + (300kg*1625u.m./kg)) / ((200kg+270kg-250kg) + 300kg) = (283.140 u.m. +
487.500u.m.)/520 = 770.640/520 = 1.482u.m.
Data
Intrari
Q
Cost u
Iesiri
Cost t
Cost u
Stoc
Cost t
Si
03.03.
270
1500
405.000
05.03
10.03
25.03
250
300
1625
1287
321.750
487.500
500
1287
741.000
Q
200
Cost u
1.000
Cost t
200.000
470
1287
605.000
220
1287
283.140
520
1482
770.640
20
1482
29.640
Valoarea iesirilor = 321.750 u.m.+ 741.000u.m. = 1.062.750 u.m.

28. ntreprinderea ALFA vinde mrfuri n consignaie n urmtoarele condiii: preul de vnzare 100.000.000 lei, din care
10.000.000 lei reprezint comisionul su. Care este suma venitului obinut de ALFA din aceast tranzacie?
29. Societatea ALFA vinde un program de contabilitate la un pre de vnzare de 200.000.000 lei. Preul stabilit include o sum de
20.000.000 lei aferent serviciilor de personalizare a programului la nevoile ntreprinderii i de actualizare a acestuia la noile
prevederi legislative. Cnd recunoate societatea ALFA veniturile din serviciile prestate?
30. La 1 iulie N, societatea ALFA achiziioneaz 5.000 aciuni GAMA la preul de achiziie de 100.000 lei/aciune. Pe 30
septembrie N+1, ALFA primete dividende pentru aciunile GAMA n numele exerciiului N n valoare de 10.000 lei/aciune. Care
sunt nregistrrile efectuate de ALFA cu privire la acest plasament n exerciiile N i N+1?
.....................................................................................................................................................
....................................
31. Cifra de afaceri a unei ntreprinderi ce realizeaz vnzri prin coresponden, cu clauz de returnare, este de 250.000.000 lei.
Statisticile arat c 3% din produse sunt returnate. Marja brut medie practicat de ntreprindere este de 14%. Care din
urmtoarele afirmaii este adevrat?
a) ntreprinderea nu recunoate venitul din vnzare deoarece ncasarea acestuia este incert;
b) ntreprinderea recunoate venituri la limita costurilor angajate pentru vnzarea produselor sale;
c) ntreprinderea recunoate venituri din vnzri de 250.000.000 lei i constituie un provizion pentru garanii acordate clienilor de
1.050.000 lei ;
d) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 248.950.000 lei;
e) ntreprinderea recunoate un venit din vnzri de 35.000.000 lei.
32. Cheltuielile i veniturile legate de aceeai tranzacie sau eveniment sunt recunoscute simultan (principiul conectrii
cheltuielilor la venituri). Care este tratamentul contabil, dac cheltuielile nu pot fi evaluate fiabil?
a) Venitul este recunoscut, iar cheltuielile vor fi recunoscute atunci cnd vor putea fi evaluate fiabil;
b) Venitul este recunoscut i va fi recunoscut i o cheltuial egal cu acesta;
c) Venitul este recunoscut dac s-a ncasat o contraprestaie din vnzare;
d) Nu se nregistreaz nimic pentru tranzacie, iar orice contraprestaie primit se nregistreaz ca o datorie;
e) Nici una din variantele de mai sus.
Raspuns: a
33. Multe din ntreprinderile romneti au fost vndute la un pre inferior valorii contabile. Care considerai c ar fi
cauzele?
Rasp- atragerea cumparatorilor utilizand un pret inferior valorii contabile
34. Societatea comercial ALFA S.A. achiziioneaz un mijloc fix. La ce valoare va fi nregistrat n contabilitate mijlocul fix
dac se cunosc:
preul de cumprare negociat 5.000.000 lei;
cheltuielile de transport: 500.000 lei;
dobnzile aferente creditelor bancare contractate pentru producia cu ciclu lung de fabricaie: 20.000.000 lei;
cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:
15.000.000 lei;
cheltuielile cu punerea n funciune a mijlocului fix: 700.000 lei;
Variante de rspuns:
a) 5.000.000 lei;
b) 5.700.000 lei;
c) 6.200.000 lei;
d) 26.200.000 lei;
e) 5.500.000 lei.
Rezolvare:
Valoarea mijlocului fix = pretul de cumparare (5000000)+cheltuieli de trasport (500000) + cheltuieli cu punerea in
functiune (700000) = 6200000
35. ntreprinderea ALFA achiziioneaz un echipament tehnologic. Ea primete odat cu acesta dou produse program. Produsul
A este utilizat pentru acionarea automat i controlul echipamentului, iar produsul B este utilizat pentru analiza rentabilitii
acestuia. Factura cuprinde:
preul echipamentului: 500.000.000 lei;
cheltuieli de transport i montaj: 100.000.000 lei;
produsul program A: 50.000.000 lei;
produsul program B: 10.000.000 lei.
Care este tratamentul contabil al intrrii acestor active?
36. ntreprinderea ALFA demareaz un proces de cercetare i de dezvoltare a unui nou produs program. Procesul se ntinde pe
durata unui an i jumtate, ntre 01.01.N i 30.06.N+1 i presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
01.01.N 31.03.N documentarea i testarea programelor informatice similare de pe pia; etapa a generat costuri de 50 mil. lei;
01.04.N 10.06.N elaborarea planului de creare i dezvoltare a programului, inclusiv al caietului de sarcini; etapa a generat
costuri de 20 mil. lei;
11.06.N 30.06.N+1 designul, crearea i testarea programului informatic; etapa a generat costuri totale de 180 mil. lei;
costurile perioadei 01.11.N 31.12.N sunt de 40 mil. lei iar cele aferente perioadei 01.01.N+1 30.06.N+1 sunt de 80 mil. lei.
Data de recunoatere a eforturilor pentru programul informatic este 01.11.N. Care este tratamentul contabil al cheltuielilor
ocazionate de procesul de dezvoltare a programului informatic?
37. Despre un echipament tehnologic se cunosc urmtoarele informaii:
a fost achiziionat la nceputul exerciiului N, la costul de 10.000 u.m.;
durata de utilitate a fost estimat la 4 ani iar cheltuielile de dezafectare i de refacere a amplasamentului au fost estimate la 2.000
u.m.;
rata dobnzii de pia a fost estimat astfel:
.....................................................................................................................................................
....................................
Ani
N
N+1
N+2
N+3
Rata dobanzii
12%
15%
16%
20%
la sfritul exerciiului N+2, cheltuielile de dezafectare a echipamentului i de refacere a amplasamentului au fost reestimate la
1.500 u.m. iar rata dobnzii de pia a fost reestimat la 14% pentru N+3. nregistrrile contabile privind provizionul pentru
dezafectarea echipamentului tehnologic, aferente exerciiului N+2 sunt:
a) 666 = 1513 230
2131 = 1513 404
b) 666 = 1513 230
1513 = 7812 404
c) 6812 = 1513 1.164
d) 666 = 1513 230
1513 = 2131 352
e) 666 = 1513 230
6812 = 1513 404
Rezolvare :
nregistrarile aferente exercitiului N:
a)achizitia echipamentului tehnologic:
2131 = 404 10.000
b)capitalizarea valorii actualizate a cheltuielilor de dezafectare si de refacere a
amplasamentului:
2131 = 1513 1.116
Valoarea actualizata = 2.000 / (1+0,12) x (1+0,15) x (1+0,16) x (1+0,20) = 1.116 u.m.
c)cresterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 134 u.m.
(1.116 x 12%):
666 = 1513 134
d)nregistrarea amortizarii aferente exercitiului N:
Valoarea amortizabila = 10.000 + 1.116 = 11.116 u.m.
Amortizarea = 11.116 u.m. / 4 ani = 2.779 u.m.
6811 = 2813 2.779
nregistrarile aferente exercitiului N+1:
a)nregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+1:
6811 =2813 2.779
b)cresterea valorii provizionului ca urmare a trecerii timpului pentru suma de 188
u.m. (1.250 x 15%):
666 = 1513 188
nregistrarile aferente exercitiului N+2:
a)valoarea actualizata a cheltuielilor de dezafectare si de refacere a amplasamentului
este de 1164 = 1.500 / (1+0,13)x(1+0,14) si se justifica astfel:
-ca o consecinta a trecerii timpului, 1.438 x 16% = 230 u.m.
666 = 1513 230
- ca urmare a reestimarii valorii cheltuielilor, a momentului n care acestea vor fi
angajate si a ratei dobnzii pentru diferenta: 1.164 1438 230 = - 404 u.m.
1513 = 2131 404
b)nregistrarea amortizarii aferente exercitiului N+2:
Valoarea amortizabila = 11.116 2 x 2779 404 = 5.154 u.m.
Amortizarea = 5.154 u.m./2ani = 2.577 u.m.
44.O ntreprindere deine un mijloc fix dobndit la nceputul exerciiului N la costul de 50.000.000 lei. Durata de via
util este estimat la 10 ani iar metoda de amortizare utilizat este cea liniar. La sfritul exerciiului N+2 se apreciaz c durata
de via util care corespunde cel mai bine condiiilor de exploatare ale mijlocului fix este de 7 ani (durata rmas este de 5 ani).
Se decide trecerea la amortizarea degresiv i se stabilete un coeficient de degresie de 1,5. La ce valoare va fi evaluat mijlocul fix
n bilanul exerciiului N+3?
Cost de achiziie= 5000
Durata estimat 10 ani.
Amortizarea linear 5000/10ani=500
Amortizarea cumulat n N i N+1=1000
Valoarea rmas la sfritul exerciiului N+1 5000-1000=4000
Durata reestimat 7 ani
Durata rmas 5 ani.
Cota de amortizarea linear 100%/5ani=20%
Cota de amortizare degresiv=20%*1.5=30%
Amortizarea aferent exerciiului N+2=4000*30%=1200
Valoarea rmas la asfritul exerciiului N+2=4000-1200=2800
Amortizarea aferent N+3=2800*30%=840
.....................................................................................................................................................
....................................
Valoarea rmas la sfritul N+3=2800-840=1960
n bilan, la sfitul exerciiului N+3, utilajul va fi inregistrat la valoarea de 1960.
45.O ntreprindere procedeaz la reevaluarea construciilor sale. Costul istoric (valoarea brut) al construciilor este de
400.000.000 lei, amortizrile cumulate de 130.000.000 lei, iar valoarea actual de 500.000.000 lei. Care dintre urmtoarele valori
exprim rezerva din reevaluare, n condiiile n care aceasta este prima reevaluare a acestei categorii de imobilizri?
Cost de achiziie 400.000.000
Amortizare cumulat 130.000.000
Valoare neta contabil= 270.000.000
Valoarea justa 500.000.000
Vj/VNC=500.000.000/270.000.000=1.85
Reevaluarea valorii brute 400.000.000*1.85=740.000.000
Reevaluarea amortizrii cumulate= 130.000.000*1.85=240.500.000
2131
%
2813
105
3 40.000.000
110.500.000
229.500.000
a) 100.000.000 lei;
b) 370.000.000 lei;
c) 230.000.000 lei;
d) 270.000.000 lei;
e) 30.000.000 lei.
47.La nceputul exerciiului N, ntreprinderea a achiziionat echipamente tehnologice la costul de 200.000.000 lei. Durata de
utilitate a acestora este estimat la 20 de ani iar amortizarea se calculeaz prin metoda liniar. Pe durata de utilizare a
echipamentelor s-a procedat la urmtoarele reevaluri:
la sfritul exerciiului N+2, cnd valoarea just a activelor a fost de 250.000.000 lei. Durata de utilitate este reestimat la 19 ani
(au mai rmas 16 ani) n exerciiul N-3.
la sfritul exerciiului N+4, cnd valoarea just a activelor a fost de 200.000.000 lei; la sfritul exerciiului N+5, durata de
utilitate este reestimat la 15 ani (au mai rmas 10 ani).
la sfritul exerciiului N+6, cnd valoarea just a fost de 90.000.000 lei; la sfritul exerciiului N+7, durata de utilitate este
reestimat la 16 ani (au mai rmas 9 ani).
la sfritul exerciiului N+10, cnd valoarea just a fost de 70.000.000 lei.
Care este tratamentul contabil al reevalurilor echipamentelor tehnologice?
Rezolvare (Obs- am impartit toate sumele la 10000) :
Inregistrarile exercitiului N :
1)achizitia echipamentului :
%
=
404
23.800
2131
20.000
4426
3.800
2)amortizarea echipamentului:
Valoarea amortizabila = 20.000 lei
Durata de amortizare = 20 ani
Amortisment N = 20.000/20 = 1.000 lei
6811
=
2813
1.000
Inregistrarile aferente exercitiului N+1:

6811
=
2813
1.000
2813
1.000

6811
=
2)reevaluarea echipamentului:
Valoarea neta contabila = 20.000 3x1.000 = 17.000 lei

Valoarea justa = 25.000 lei
Plus de valoare = 8.000 lei
a)anularea amortizarii cumulate:
.....................................................................................................................................................
....................................
2813
2131
3.000
105
8.000
2813
1.563

6811
=
2813
1.563
b)reevaluarea valorii ramase:

2131

Amortisment N+3 = 25.000/16 = 1.563 lei
6811
Si realizarea rezervei din reevaluare:
105 = 1065 500
Si, realizarea rezervei din reevaluare:

105 = 1065 500
Valoarea justa = 20.000
Minus de valoare = 1.874
2813
2131
3.126
b)reevaluarea echipamentului:
105
2131
1.874
Rezerva din reevaluare ramasa = 7.000 1.874 = 5.126 lei

Amortisment N+5 = 20.000/10 ani = 2.000 lei
6811
=
2813
2.000
2813
2.000

105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei
6811
=
105 = 1065 5.126/10 ani = 513 lei
Minus de valoare = 7.000 lei
Rezerva disponibila = 4.100 lei
.....................................................................................................................................................
....................................
2813
b)reevaluarea echipamentului:
%
105
6588
2131
4.000
2131
7.000
4.100
2.900
Inregistrarile aferente exercitiilor N+7, N+8 si N+9:

Amortismentul = 9.000/9 = 1.000 lei
6811
2813
1.000
2813
1.000

6811
Plus de valoare = 2.000 lei
2813
b)reevaluarea valorii ramase:
2131
2131
4.000
%
7588
105
2.000
874
1.126
52.La 1 ianuarie N-1, ntreprinderea a achiziionat un utilaj al crui cost de achiziie este de 25.000 u.m . Conducerea
ntreprinderii a estimat durata de utilizare a utilajului la 5 ani i valoarea rezidual la 5.000 u.m. ntreprinderea utilizeaz metoda
liniar de amortizare. La sfritul exerciiului N+1, se estimeaz c durata de utilizare ce corespunde cel mai bine noilor condiii
este de 10 ani iar valoarea rezidual apreciat din perspective unei posibile vnzri la sfritul duratei de utilizare este de 3.000
u.m. ntreprinderea trece la metoda degresiv de amortizare, (coeficientul de degresie este 2). Amortizarea aferent exerciiului
N+2 este de:
a) 3.000 u.m.;
b) 2.250 u.m.;
c) 3.375 u.m.;
d) 2.625 u.m.;
e) 1.750 u.m.
Amortizare anuala = (25.000-5.000)/5 = 4.000
Amortizare an N-1 = 4.000
Amortizare an N = 4.000
Valoare ramasa de amortizat prin metoda AD: 17.000-3.000= 14.000
Durata de amortizat: 8 ani
Cota anual de amortizare: 100/8 = 12.50%;
Cota anual de amortizare degresiv: 12.50% x 2,0 = 25%
Amortizarea an N+1: 14.000 * 25% = 3.500
Amortizarea an N+2: 14.000 3.500 = 10.500 * 25% = 2.625
Raspuns: d
55. Care din urmtoarele situaii constituie un indiciu al existenei deprecierii unui activ?
a) fluxurile de trezorerie generate de activ sunt semnificativ mai mari dect cele previzionate;
b) pierderile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;
c) profiturile din exploatarea activului sunt similare celor previzionate;
.....................................................................................................................................................
....................................
d) utilizarea mai slab a activului n realizarea altui tip de produs care genereaz fluxuri de trezorerie superioare celor obinute
potrivit vechii utilizri;
e) creterea ratelor dobnzilor pe termen scurt n condiiile n care activul are o durat de via util rmas semnificativ mai mare;
Baza legala: deprecierea activelor, active necurente detinute pentru vanzare si activitati intrerupte (IAS 36 si IFRS 5)
La inchiderea exercitiului financiar, o intreprindere trebuie sa determine valoarea recuperabila a activelor pentru care exista
indicii ca ar putea fi depreciate. Mai exact, o entitate verifica daca exista indicii ale deprecierii activelor, luand in calcul atat surse
externe de informatii, cat si surse interne. Sursele externe de informatii se refera la: declinul valorii de piata, modificarile
negative in climatul legal sau de afaceri care au un efect advers asupra intreprinderii, modificari in mediul tehnologic, care
afecteaza valorile activelor aflate in uz, ratele de piata ale dobanzilor se majoreaza, ceea ce face ca valoare de utilizare a activului
sa fie poate mai mica decat valoarea neta contabila1, valoarea contabila a activelor este mai mare decat capitalizarea bursiera a
companiei. Sursele interne aduc dovezi referitoare la invechire sau deteriorare fizica a activelor, modificari privind durata sau
modul de utilizare a activelor, modificari care includ planuri de intrerupere sau restructurare a activitatii careia ii apartine un activ,
precum si dovezi care indica faptul ca un activ are rezultate mai slabe decat cele asteptate sau implica depasiri semnificative ale
costurilor.
58. ntreprinderea ALFA constat c utilajul A s-a depreciat dar i c utilajele B i C s-au apreciat cu mult peste
deprecierea lui A. La nivelul UGT reprezentat de cele 3 utilaje nu exist nici o depreciere. Se ia decizia ca utilajul A s fie
asimilat altei UGT format din utilajele A, D, E. Exist indicii c D s-a apreciat, iar E a pierdut din valoare. Dac se adaug A la
UGT format din D i E rezult c noua UGT s-a depreciat. D i E erau utilizate pentru obinerea produsului Y. Operaia pe care o
execut A este inclus n funciile lui E. Apreciai schimbarea UGT ca justificat?
Nu apreciez schimbarea UGT ca justificat, deoare analiznd per ansamblu: prima UGT format din A,B,C cu toate c s+a
depreciate A, celelalte dou componente pstreaz valoarea UGT neschimbat.Ba mai mult introducerea lui A n UGT format din
A,D,E o consider neadecvat, avnd n vedere deprecierea acestei UGT, dar mai ales faptul c funciile pe care A le execut pot fi
realizate foarte bine de ctre E.
61. La sfritul exerciiului N, ntreprinderea deine un echipament tehnologic despre care se cunosc urmtoarele
informaii:
valoarea contabil 700.000 mii lei;
amortizarea cumulat 200.000 mii lei;
valoarea just minus costurile de cesiune 200.000 mii lei;
valoarea de utilitate 350.000 mii lei;
rezerv din reevaluare existent 70.000 mii lei.
La sfritul exerciiului N+1, valoarea just a echipamentului este de 520.000 mii lei iar durata de amortizare este reestimat la 5
ani. Care sunt nregistrrile contabile privind recunoaterea i reluarea deprecierii echipamentului tehnologic?
a) n exerciiul N:
105 = 213 70.000.000
6813 = 2913 80.000.000
n exerciiul N+1:
2913 = 7813 80.000.000
2131 = 105 40.000.000
b) n exerciiul N:
6813 = 2913 150.000.000
n exerciiul N+1:
2913 = 7813 80.000.000
2131 = 105 70.000.000
c) n exerciiul N:
105 = 213 70.000.000
6813 = 2913 80.000.000
n exerciiul N+1:
2913 = 7813 80.000.000
2131 = 105 320.000.000
d) n exerciiul N:
105 = 213 70.000.000
6813 = 2913 80.000.000
n exerciiul N+1:
2131 = 105 80.000.000
2913 = 7813 40.000.000
e) n exerciiul N:
6813 = 2913 150.000.000
n exerciiul N+1:
2913 = 7813 150.000.000
1
.....................................................................................................................................................
....................................
Raspuns corect: varianta b
62. O UGT este alctuit din activele A, B i C care au o valoare contabil net de 100.000.000 lei , 50.000.000 lei i
respective de 150.000.000 lei. Valoarea recuperabil a UGT este de 200.000.000 lei. Pentru activul A, poate fi determinat preul de
vnzare iar acesta este de 75.000.000 lei, iar pentru celelalte dou active nu pot fi determinate nici preul net de vnzare i nici
valoarea de utilitate. Cum este alocat deprecierea UGT ntre activele componente?
a) 33,3 mil. lei; 16,67 mil. lei; 50 mil. lei;
b) 25 mil. lei; 18,75 mil. lei; 56,25 mil. lei;
c) 33,3 mil. lei; 33,3 mil. lei; 33,4 mil. lei;
d) 100 mil. lei; 0 mil. lei; 0 mil. lei;
e) 0 mil. lei; 25 mil. lei; 75 mil. lei.
65. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat cu privire la evaluarea unui activ necurent clasificat ca deinut n
vederea vnzrii:
a) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune;
b) este evaluat la maximul dintre valoarea contabil i valoarea just minus cheltuielile de cesiune;
c) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea just;
d) este evaluat la minimul dintre valoarea contabil i valoarea recuperabil;
e) va continua s fie amortizat.
68,Societatea ALFA deine un utilaj ce urmeaz a fi abandonat i un grup de active deinut n vederea vnzrii care conine un
echipament, o cldire, un stoc de marf i un activ de impozit amnat. Care din afirmaiile de mai jos este adevrat?
a) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt
evaluate potrivit IFRS 5;
b) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt
evaluate potrivit IFRS 5;
c) utilajul abandonat are valoare contabil nul i toate activele din grupul deinut n vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS
5;
d) utilajul abandonat nu va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n
vederea vnzrii sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor
relevante;
e) utilajul abandonat va fi clasificat ca deinut n vederea vnzrii, cldirea i echipamentul din grupul deinut n vederea vnzrii
sunt evaluate potrivit IFRS 5, iar activul de impozit amnat i stocul sunt evaluate potrivit standardelor relevante.
O intreprindere nu va clasifica ca detinut pentru vanzare un activ imobilizat (sau un grup de active) care va fi abandonat. Aceasta
din cauza ca valoarea sa contabila va fi acoperita in principal ca urmare a utilizarii continue a acestuia. Totusi, daca grupul de
active ce va fi abandonat indeplineste criteriile de la par. 32 (a) (c), intreprinderea va prezenta rezultatele si fluxurile de numerar
aferente grupului de active ca activitate intrerupte in conformitate cu paragrafele 33 si 34, la data la care inceteaza sa utilizeze
aceste active. Activele pe termen lung (sau grupurile) care se vor abandona includ activele pe termen lung care vor fi utilizate pana
la sfarsitul duratei de viata economica si activele pe termen lung care mai degraba vor fi inchise (de la functionare) decat vandute.
In unele cazuri, o entitate cedeaza un grup de active, impreuna cu anumite datorii asociate in mod direct acestui grup, in cadrul
unei tranzactii unice. O astfel de cedare a unui grup de active poate fi un grup de unitati generatoare de numerar, o singura unitate
generatoare de numerar, sau parte dintr-o unitate generatoare de numerar 2. Grupul poate include orice active si orice datorii ale
intreprinderii, inclusiv active curente, datorii curente si active excluse de la regulile de evaluare din prezentul IFRS, in baza
paragrafului 5. Daca un activ imobilizat care intra in aria de aplicabilitate a cerintelor de evaluare din acest IFRS constituie o parte
dintr-un grup destinat vanzarii, atunci cerintele de evaluare din acest IFRS se aplica grupului de active ca un tot unitar, astfel ca
grupul respectiv este evaluat la cea mai mica valoarea dintre valoarea sa contabila si valoarea justa mai putin costurile de vanzare.
Prevederile de evaluare din acest IFRS 3 nu se aplica urmatoarelor active, care sunt acoperite prin standardele indicate, indiferent
ca sunt active individuale, sau ca fac parte dintrun grup destinat cedarii:
(a) activele reprezentand impozite amanate (IAS 12 Impozitul pe profit)
(b) activele rezultand din beneficiile acordate angajatilor (IAS 19 Beneficiile angajatilor)
(c) activele financiare care intra in aria de aplicabilitate a IAS 39 Instrumente financiare: recunoastere si evaluare;
(d) active pe termen lung care sunt evaluate la valoarea justa mai putin costurile estimate de vanzare, in conformitate cu IAS
41 Agricultura;
(e) activele pe termen lung care sunt contabilizate in conformitate cu modelul valorii juste din IAS 40 Investitii imobiliare
(f) drepturi contractuale aferente contractelor de asigurare asa cum sunt definite in IFRS 4 Contractele de asigurare.
69. ntreprinderea ALFA a cumprat o cldire n exerciiul N. Durata de via a cldirii fusese estimat , la data achiziiei,
la 50 de ani. n exerciiul N+30 (30 de ani mai trziu), ALFA ncheie un contract de locaie cu societatea BETA pentru nc 15 ani.
Care este, n aceast situaie, durata economic de via a cldirii ce trebuie comparat cu durata contactului de locaie (15 ani) n
vederea clasificrii acestuia?
.....................................................................................................................................................
....................................
Conform art. 110, alin (4) din Reglementarea contabil conforma cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene i cu
Directiva a VII-a a Comunitatilor Economice Europene, din 29.10.2009: O amortizare semnificativa a conditiilor de utilizare sau
invechirea unei imobilizari corporale poate justific revizuirea duratei de amortizare.
In functie de conditiile de functionare a cladirii, a previziunilor economice pe termen lung, de starea cladirii, etc, se poate
decide daca conditiile de utilizare s-au modificat semnificativ, astfel incat sa se decida modificarea sau nu a duratei economice de
viata.
In cazul in care raspunsul este negativ, durata economica de viata nu se modifica, cota de amortizare ramanand aceeasi cu
cea anterioara ( 2%).
In cazul in care raspunsul este pozitiv, durata economica de viata va face obiectul ajustarilor. Avand in vedere durata
contractului de locatie, logic ar fi ca ajustarea perioadei economice de viata ramasa sa fie egala cu perioada contractului,
procedandu-se la recalcularea cotei de amortizare pentru aceasta perioada.
Durata economica de viata a cladirii vizata de clasificarea contractului de locatie, este durata economica de viata ramasa
la inceputul contractului. Deci managementul societatii trebuie sa compare cei 15 ani cu 20 ani ramasi (50-30), pentru a incadra
contractul intr-unul din cele 2 categorii: locatie sau locatie-finantare.
Standardul nu trebuie aplicat stocurilor, activelor rezultate din contractele de constructii, activelor reprezentand impozite
amanate, activelor rezultate din beneficiilor acordate angajatilor sau activelor clasificate ca fiind detinute pentru vanzare (sau celor
incluse intr-un grup care este clasificat ca fiind detinut pentru vanzare) deoarece standardele existente aplicabile acestor categorii
de active contin cerinte specifice de recunoastere si evaluare a acestora.
70.O ntreprindere fabric echipamente speciale dup necesitile clienilor. Acestea, fie sunt vndute clienilor, fie sunt oferite
n locaie pe o perioad de 10 ani, cu opiunea de extindere a duratelor contractelor. Echipamentele au durate de via util
cuprinse ntre 12 i 15 ani. Echipamentele produse pentru un client nu mai pot fi modificate i vndute altuia. n ce categorie pot fi
ncadrate contractele de locaie care au ca obiect un astfel de echipament, din perspectiva locatorului?
Contract de locatie finantare pentru ca: activele primite in locatie au o natura specifica, astfel incat numai locatarul poate sa le
utilizeze fara sa le aduca schimbari majore.
71.O societate preia n locaie un etaj dintr-un bloc cu 4 etaje n centrul capitalei pe o perioad de 20 de ani. Durata de via
util a cdirii este estimat la 20 de ani, chiria anual pltit este de 100.000.000 lei. Aceeai societate preia n locaie pe 20 de ani
parterul unei cldiri similar din Constana cu o durat de via de 20 de ani, pltind o chirie de 10.000.000 lei. Poate
managementul s considere c obiectul contractelor este reprezentat doar de cldiri?
Cheltuielile efectuate in legatura cu imobilizarile corporale utilizate in baza unui contract de inchiriere, locatie de gestiune sau
alte contracte similare se evidentiaza in contabilitatea entitatii care le-a efectuat, la imobilizari corporale sau drept cheltuieli in
perioada in care au fost efectuate, in functie de beneficiile economice aferente, similar cheltuielilor efectuate in legatura cu
imobilizarile corporale proprii.
De asemenea, se supun, amortizarii investitiile efectuate la imobilizarile corporale luate cu chirie, pe durata contractului de
inchiriere.
La expirarea contractului de inchiriere, valoarea investitiilor efectuate si a amortizarii corespunzatoare se cedeaza proprietarului
imobilizarii. In functie de clauzele cuprinse in contractul de inchiriere, transferul poate reprezenta o vanzare de active sau o alta
modalitate de cedare.
74. Care este rata implicit a unui contract de locaie care are urmtoarele caracteristici:
12 redevene anuale a 10.000.000 lei fiecare, valoarea rezidual estimat de locator la sfritul contractului de locaie
12.000.000 lei, valoarea just 61.944.941 lei:
a) 12%;
b) 13%;
c) 10%;
d) 9%;
e) 18%.
Rata implicit a unui contract de leasing este acea rat pt care Valoarea Just este egala cu VAPML la care vse adaug Valoarea
actualizat a valorii reziduale.
VJ=VAPML +VA Val reziduale
61944941-12.000.000(1+i)12=10.000.000/(1+i)+10.000.000/(1+i)2+
.+10.000.0000/1+i)12
I=13%
80. Un locator acord o perioad de gratuitate de 3 ani pentru un contract de locaie simpl pe 20 de ani, acceptnd ca locatarul
s nu plteasc chiria anual. Locatarul va plti o chirie de 5.000.000 u.m din anul 4 pn n anul 20 al locaiei. Care este valoarea
venitului recunoscut de locator n anul 1 i anul 10 al locaiei?
.....................................................................................................................................................
....................................
a) anul 1 0 u.m, anul 10 5.000.000 u.m;
b) anul 1 5.000.000 u.m, anul 10 5.000.000 u.m;
c) anul 1 4.250.000 u.m, anul 10 4.250.000 u.m;
d) anul 1 4.500.000 u.m, anul 10 4.500.000 u.m;
e) nici una din variantele de mai sus.
84. La 10.09.N se ncaseaz o subvenie pentru investiii n sum de 1.000.000 u.m. pentru finanarea achiziiei unei instalaii al
crei cost se ridic la suma de 2.500.000 u.m. Managementul estimeaz o durat de utilitate a cldirii de 6 ani iar metoda de
amortizare utilizat este cea accelerat. La sfritul exerciiului N+4 instalaia este vndut la preul de 300.000 u.m. Se cere s se
prezinte incidena asupra contului de profit i pierdere i nregistrrile aferente dac ntreprinderea utilizeaz metoda recunoaterii
subveniei drept venit n avans.
Rezolvare:
Primirea subventiei:
4451=131 1.000.000
5121=4451 1.000.000
Achizitionarea instalatiei:
= 404 2.975.000
2131
2.500.000
4426
475.000
Plata instalatiei:
404 = 5121 2.975.000
Amortizare N: (50% * 2.500.000)/12*3 = 312500
6811=2813 312500
Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N: (50%*1000000)/12*3 = 125000
131=7584 125000
Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N: - 187500
Amotizare N+1: (50% * 2.500.000)/12*9 + ((1250000/5)/12)*3 = 937500+62500 = 1000000
6811=2813
1000000
Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+1: (50% * 1000000)/12*9 + ((500000/5)/12)*3 = 375000+2500 = 400000
131=7584
400000
Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+1: - 600000
Amotizare N+2, N+3, N+4:1250000/5 = 250000
6811=2813 250000
Trecerea pe venituri a cotei parti din subventie N+2, N+3, N+4: 500000/5 = 100000
131=7584 100000
Incidenta asupra contului de profit si pierdere an N+2, N+3, N+4: - 150000
Valoare contabila neta (ramasa) N+4 = (2500000-312500-1000000-250000-250000-250000) = 437500
Vanzarea instalatiei:
461=
357000
7583
300000
4427
57000
Incasarea facturii:
5121 = 461
357000
Scoaterea din evidenta a instalatiei:
2813
2062500
6583
437500
= 2131
2500000
Trecerea pe venituri a restului din subventie: 1000000 -(125000+400000+100000+100000+100000) = 175000
131 = 7584
175000
.....................................................................................................................................................
....................................
94. n care din urmtoarele situaii se justific constituirea unui provision pentru riscuri i cheltuieli i de ce?
a) un furnal are o instalaie care trebuie nlocuit la fiecare 5 ani, din motive tehnice;
b) modificri n sistemul de impozitare a veniturilor reclam instruirea unei pri a personalului unui cabinet de consultan
financiar-contabil (pn la nchiderea exerciiului nu a avut loc nici o instruire);
c) valoarea estimat a garaniilor ce vor fi acordate unor viitori clieni;
d) valoarea garaniilor acordate actualilor clieni;
e) o companie aerian este obligat prin lege s fac revizia complet a aeronavelor sale la fiecare 3 ani.
Rezolvare:
Un eveniment care nu determina imediat o obligatie poate determina ulterior o astfel de obligatie, datorita modificarilor legislative
sau datorita unei actiuni intreprinse de intreprindere care genereaza o obligatie implicita.
95. ntreprinderea ALFA a organizat o petrecere de absolvire a facultii la care au fost prezeni 100 de invitai. 5 persoane au
decedat, ca urmare a prbuirii plafonului localului. A demarat procedura legal mpotriva ntreprinderii ALFA pentru stabilirea
responsabilitii acesteia i plata de daune. Pn la data aprobrii situaiilor financiare anuale, la 31.12.N, avocaii ALFA consider
c este puin probabil ca aceasta s fie gsit responsabil. La 31.12.N+1, datorit evoluiei cercetrilor, avocaii consider c este
probabil ca ALFA s fie fcut responsabil i c va trebui s plteasc daune de cel puin 500.000 mii lei. Care este tratamentul
adecvat, conform IAS 37?
La sfarsitul anului N, nu exista nici o obligatie din partea societatii Alfa, deci nu se va constitui provizion. Aceasta situatie va fi
insa prezentata in notele aferente situatiilor financiare ale anului N, ca o datorie contingenta.
La sfarsitul anului N + 1, societatea are o obligatie curenta, fiind probabila o iesire de resurse economice, fiind necesara
recunoasterea unui provizion pentru cea mai buna estimare, adica 500.000 mii lei.
126.Nu este excepie de la aplicarea retrospectiv:
a) recunoaterea activelor i datoriilor financiare derecunoscute nainte de data trecerii la IFRS;
b) desemnarea relaiilor de acoperie;
c) corecia estimrilor efectuate potrivit IFRS n funcie de evoluia ulterioar a evenimentelor;
d) aplicarea retrospectiv a prevederilor IAS 17;
e) aplicarea retrospectiv a prevererilor IFRS 5.
Raspuns: c
127. Despre ntreprinderea ALFA se cunosc urmtoarele informaii:
creane-clieni la nceputul anului 100.000 u.m. (valoare net);
cifr de afaceri 500.000 u.m.;
creane-clieni la sfritul anului 270.000 u.m. (valoare net);
deprecierea creanelor la nceputul anului a fost de 20.000 u.m., iar la sfritul anului, de 30.000 u.m.
ncasrile de la clieni sunt de:
(a) 425.000 u.m.;
(b) 415.000 u.m.;
(c) 775.000 u.m.;
(d) 765.000 u.m.;
(e) 500.000 u.m
Rezolvare:
Si 411 = 100.000 um.(Valoare neta)+ deprecierea creanelor la nceputul anului a fost de 20.000 u.m = 120.000u.m.
Creante clienti de incasat = 500.000 u.m. *1.19(tva) = 595.000u.m.
Sf 411 = 270.000 u.m. (valoare net)+ deprecierea creanelor la sfritul anului, de 30.000 u.m = 300.000u.m.
Incasarile de la clienti = 120.000u.m. + 595.000u.m. 300.000u.m. = 415.000u.m.
129.Se cunosc urmtoarele informaii:
datoria privind impozitul pe profit la nceputul anului 200 u.m.;
datoria privind impozitul pe profit la sfritul anului 500 u.m.;
cheltuiala cu impozitul pe profit 400 u.m.
S se reconstituie fluxul de trezorerie privind impozitul pe profit pltit.
Raspuns: Impozit pe profit platit: 200+400-500=100
130. Ridicarea de numerar de la banc i depunerea acestuia n casieria ntreprinderii afecteaz:
(a) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul +;
(b) fluxul net de trezorerie din exploatare cu semnul ;
(c) lichiditile i echivalentele de lichiditi de la nceputul perioadei;
(d) lichiditile i echivalentele de lichiditi de la sfritul perioadei;
(e) nu afecteaz variaia trezoreriei
.....................................................................................................................................................
....................................
136. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): cheltuieli cu personalul 200.000; pli ctre salariai i n contul acestora
120.000; venituri din vnzarea mrfurilor 300.000 (ncasate); cheltuieli cu mrfurile vndute 270.000; pli ctre furnizorii de
stocuri 40.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 80.000; impozit pe profit pltit 60.000; venituri din cesiunea de imobilizri
270.000 (ncasate); pli ctre furnizorii de imobilizri 40.000; cheltuieli din cesiunea de imobilizri 300.000; ncasri din
emisiunea de obligaiuni 70.000; pli din rambursri de credite primite pe termen lung 20.000; ncasri din noi emisiuni de
aciuni 130.000; primirea n leasing financiar a unui mijloc de transport a crui valoare just este de 50.000; lichiditi i
echivalente de lichiditi la nceputul anului 10.000. Care este valoarea fluxului net din exploatare (se utilizeaz metoda direct) i
respectiv a lichiditilor i echivalentelor de lichiditi la sfritul anului?
(a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei;
(b) -20.000 lei i respectiv 400.000 lei;
(c) 80.000 lei i respectiv 550.000 lei;
(d) -390.000 lei i respectiv 30.000 lei;
(e) 490.000 lei i respectiv 500.000 lei.
Raspuns :
(a) 80.000 lei i respectiv 500.000 lei;
Tabloul Fluxurilor de trezorerie
Activitatea de exploatare
- Plai ctre salariai i n contul acestora
+ Venituri din vnzarea mrfurilot
- Pli ctre furnizorii de stocuri
- Impozit pe profit pltit
= +/-Fluxul net de trezorerie din activitati de exploatare
- 120.000 lei
+300.000 lei
- 40.000 lei
- 60.000 lei
= 80.000 lei
Activitatea de investitii
+ Venituri din cesiunea de imobolizari
- Plati catre furnizorii de imobilizari
= +/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de investitii
+ 270.000 lei
- 40. 000 lei
= 230.000 lei
Activitatea de finantare
+ Incasari din emisiunea de obligatiuni
- Plati din rambursari de credite primite pe termen lung
+ Incasari de noi emisiuni de actiuni
=+/- Fluxul net de trezorerie din activitatile de finantare
+ 70.000 lei
- 20.000 lei
+ 130.000 lei
= 180.000 lei
Flux net total : 500. 000 lei

Disponibilitati: sold initial 10.000 lei
Disponibilitati: sold final 490.000 lei
137. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): impozit pe profit pltit 1.200; cheltuieli cu amortizarea i provizioanele 2.000;
creterea stocurilor 4.000; ctigul din cesiunea imobilizrilor 3.000; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.000; diminuarea datoriilor
din exploatare 100; venituri din provizioane 500; cifra de afaceri 200.000; creterea veniturilor n avans din exploatare 500;
pierderea din cedarea investiiilor financiare 600; rezultat nainte de impozit 10.000; diminuarea creanelor din exploatare 700;
creterea cheltuielilor n avans din exploatare 220. Fluxul net de trezorerie din exploatare determinat prin metoda indirect este de:
(a) 16.420 lei;
(b) 12.620 lei;
(c) 6.380 lei;
(d) 13.300 lei;
(e) 10.180 lei.
Flux activitatea de exploatare
Profit inainte de impozitare
+Castig din cesiunea imobilizarilor
+ Cheltuieli cu amortizare
-Venituri din provizione
- Variatia stocuri
- Variatia clienti
- Variatia cheltuieli inregistrate in avans
+ Variatia furnizori
+ Venituri inregistrate in avans din exploatare
Impozit pe profit platiti
Total flux exploatare
+10.000
+3.000
+2.000
-500
-4.000
+700
-220
-100
+500
-1.200
= 10.180
.....................................................................................................................................................
....................................
138.Se cunosc urmtoarele informaii la 31.12.N (n lei): sold final 161 1.200; sold iniial 1012 100; sold final 1012 500; sold
final 169 450; sold iniial 161 800; rulaj debitor 1041 100; rulaj debitor 161 100; sold iniial 169 300; rulaj debitor 6868 50; sold
iniial 162 5.000; rezultatul exerciiului N-1 10.000; sold final 162 6.000; rulaj creditor 162 2.000; rezerve la 31.12.N-1 4.000;
rezerve la 31.12.N-2 2.500; rezultat reportat la 31.12.N-1 7.500; rezultat reportat la 31.12.N-2 4.500; rezultatul exerciiului N-1 a
fost distribuit la rezerve, a fost reportat, iar diferena s-a pltit ca dividende. Fluxul net de trezorerie din activitatea de finanare
este de:
(a) -3.900 lei;
(b) -3.700 lei;
(c) -3.800 lei;
(d) +3.700 lei;
(e) +3.800 lei.
Flux activitatea de finantare
Incasare din emisiunea de actiuni
Incasare din emisiunea de obligatiuni
Prime de emisiune
Prime privind rambursarea obligatiunilor
Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a
obligatiunilor
Incasari din imprumuturi
Plati catre actionari
Flux net de trezorerie din activitatea de finantare
+400
+300
+100
+150
+50
+5500
-10.300
-3.800
139. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei): preul de achiziie al investiiilor financiare pe termen scurt vndute 1.000
(ncasarea a avut loc la momentul vnzrii); ctiguri din cesiunea de investiii financiare pe termen scurt 200; venituri din cedarea
investiiilor financiare pe termen lung 5.000 (ncasarea a avut loc la momentul vnzrii); preul de achiziie al investiiilor
financiare pe termen lung cedate 3.500; venituri din dobnzi (ncasate) 700; venituri din cedarea imobilizrilor corporale 2.000
(ncasarea a avut loc la data vnzrii); sold iniial datorii fa de furnizorii de imobilizri 3.000; sold final datorii fa de furnizorii
de imobilizri 4.000; sold iniial imobilizri corporale 6.000; sold final imobilizri corporale 4.000; costul imobilizrilor corporale
vndute 4.000. Fluxul net de trezorerie din activitatea de investiii este de (se neglijeaz incidena TVA):
(a) +4.400 lei;
(b) +14.200 lei;
(c) +7.900 lei;
(d) -7.900 lei;
(e) 0 lei.
Flux net de trezorerie din activitatea de investitii
Incasari din cesiunea investitiilor pe termen scurt
Incasari cedarea investitiilor financiare pe termen lung
Venituri din dobanzi
Venituri din cedarea imobilizarilor corporale
Plati catre furnizori de imobilizari
Flux net de trezorerie din activitatea de investitii
+1.200
+5.000
+700
+2.000
-1.000
+7.900
142. Care dintre urmtoarele elemente nu sunt considerate elemente monetare, conform normei IAS 29 Informarea financiar
n economiile hiperinflaioniste:
(a) creanele-clieni;
(b) titlurile de plasament evaluate la valoarea just;
(c) veniturile n avans sub form de subvenii pentru investiii;
(d) efectele de primit;
(e) datoriile financiare.
143. n viziunea Cadrului general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare elaborat de IASB, conceptul de capital
financiar este sinonim cu:
(a) capitalul social al ntreprinderii;
(b) capitalurile proprii ale ntreprinderii;
(c) capacitatea de producie a ntreprinderii;
(d) capacitatea de plat a ntreprinderii;
(e) activele imobilizate ale ntreprinderii.
Conform conceptului fizic al capitalului, acesta reprezinta "capacitatea de productie a
intreprinderii, exprimata, de exemplu, in unitati de productie pe zi". Conceptul financiar al capitalului defineste capitalul ca fiind
"banii investiti sau puterea de cumparare investita", fiind sinonim cu activele nete sau cu capitalul propriu al intreprinderii.
.....................................................................................................................................................
....................................
144. Conform normei IAS 29 Informarea financiar n economiile hiperinflaioniste poziia monetar se calculeaz astfel:
(a) Active monetare Datorii monetare;
(b) Active nemonetare Datorii nemonetare + Capitaluri proprii;
(c) Datorii nemonetare + Active nemonetare;
(d) Active monetare + Active nemonetare Capitaluri proprii;
(e) Active monetare + Datorii monetare.
Raspunsul corect este: (a) Active monetare Datorii monetare
Baza legala: Castigul sau pierderea din pozitia monetara neta poate deriva ca diferenta rezultata din retratarea elementelor
nemonetare, a capitalului propriu si a elementelor contului de profit si pierdere(IAS 29)
172.Care din urmtoarele elemente este monetar?
(a) un utilaj;
(b) un produs finit;
(c) o cheltuial nregistrat n avans;
(d) venitul nregistrat n avans;
(e) o crean-clieni.
173.Care din urmtoarele elemente este nemonetar?
(a) o crean de impozit amnat;
(b) un provizion pentru riscuri i cheltuieli ce va fi decontat prin diminuarea de lichiditi;
(c) datoria privind dividendele;
(d) mprumuturile din emisiunea de obligaiuni;
(e) avansurile acordate furnizorilor de stocuri.
174-La nchiderea exerciiului N, activele societii ALFA cuprind:
un utilaj a crui valoare net contabil este de 30.000 $; acest utilaj a fost achiziionat la 1.04.N-2, atunci cnd un dolar valora
2,8 lei;
un teren achiziionat la un cost de 10.000 $, n N-4 (cursul dolarului la data achiziiei fiind de 2,5 lei), i reevaluat la 31.12.N-1,
la nivelul sumei de 20.000 $, dat la care dolarul valora 3 lei;
un stoc de mrfuri cumprat la 30.08.N, la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei) i depreciat pentru 10% din valoare, la
nchiderea exerciiului N;
o crean de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strin, corespunztoare unei vnzri efectuate la 1.11.N, atunci cnd
dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei;
suma de 1.000 $, n casierie.
Cursul dolarului, la 31.12.N, este de 3,2 lei.
Care din urmtoarele afirmaii nu este corect:
(a) valoarea utilajului n bilanul exerciiului N este de 84.000 lei;
(b) valoarea terenului n bilanul exerciiului N este de 60.000 lei;
(c) valoarea stocului n bilanul exerciiului N este de 11.520 lei;
(d) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.600 lei;
(e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei.
Utilajul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care utilajul apare in bilant este
valoarea de intrare: 30.000 * 2.8 = 84.000 lei
Terenul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care terenul apare in bilant
este valoarea de reevaluare: 20.000 * 3 = 60.000 lei
Stocul este element nemonetar, nu se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea la care stocul apare in bilant
este valoarea corectata: 4.000 * 90% * 3.2 = 11.520 lei
Creanta este element monetar. Acesta se reevalueaza la finele exercitiului financiar. Valoarea de inregistrare in bilant este : 8.000 *
3.2 = 25.600 lei
Singura afirmatie incorecta este: (e) valoarea creanei n bilanul exerciiului N este de 25.440 lei.
194-Societatea A deine 70% din capitalul societii B pe care o controleaz exclusiv. La rndul su societatea B deine
urmtoarele investiii:
60% din capitalul social al filialei C,
50% din aciunile societii D pe care o controleaz n comun cu un alt acionar,
35% din aciunile societii E asupra creia exercit o influen semnificativ.
Sunt pri legate ale societii A:
(a) societatea B;
b) societile B i C;
(c) societile B, C i D;
(d) societile B, C, D i E;
(e) societile D i E.
.....................................................................................................................................................
....................................
195-Societatea A deine 100% aciunile societii B, 40% din aciunile societii C, 7% din aciunile societii D i 50%
din aciunile societii E (care este controlat n comun cu statul romn). Doamna Z (soia managerului societii A) deine 60%
din aciunile societii C. Identificai prile legate pentru societatea X.
Sunt pri legate ale societii A:
(a) societile B, C i E, doamna Z i managerul societii A;
(b) societile B, C, D i E, doamna Z i managerul societii A;
(c) societile B i D;
(d) societile B, C, D i E;
(e) doar societatea B i managerul societii A.
196.Pe 30 iunie N, societatea M achiziioneaz 80% din aciunile societii F. Cu ocazia achiziiei s-a identificat un plus de
valoare la o cldire de 10.000 u.m. care a generat o datorie de impozit amnat de 1.600 u.m. Dup data achiziiei societatea F a
obinut un rezultat de 40.000 u.m. n anul N, societatea M a obinut un rezultat de 70.000 u.m. Durata de via util rmas a
cldirii este de 20 de ani (metoda liniar de amortizare). Rezultatul consolidat al grupului format din societile M i F este de:
(a) 32.000 u.m.;
(b) 31.832 u.m.;
(c) 101.832 u.m.;
(d) 100.000 u.m.;
(e) 110.000 u.m.
Rezultatul este influentat de cota parte a profitului obtinut de filiala F, si de cota parte a amortizarii cladirii pe durata ramasa pana
la finele anului.
Amortizarea: (10.000 1.600) * 6 / 12 /20 = 210 u.m
Rezultat F: 40.000 210 = 39.790 u.m
Cota parte M: 80% * 39.790 = 31.832 u.m
Rezultat M: 70.000 + 31.832 = 101.832 u.m
Raspunsul corect este deci: (c) 101.832 u.m.;
..n urma procesului de producie se obin: 1.000 buc. produs principal P i 50 buc. produs secundar PS. Dup
obinerea lui P, PS este supus unor prelucrri suplimentare care ocazioneaz cheltuieli de 1.500.000 lei. Preul de vnzare pe pia
a lui PS n condiii normale este de 100.000 lei/buc., iar cheltuielile estimate cu vnzarea acestuia sunt de 500.000 lei. Cheltuielile
comune pentru obinerea lui P i PS sunt de 150.000.000 lei. Determinai costul de producie al produsului P.
Costul de productie a produsului P este 74.250 lei/buc.
140.Deschiderea unui acreditiv pentru plata unui furnizor de mrfuri:
(a) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul plus;
(b) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(c) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din finanare cu semnul plus;
(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare din investiii cu semnul minus;
(e) nu afecteaz fluxul de trezorerie.
(e)nu afecteaza fluxul de trezorerie 5411=5121
Un aranjament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se pune la dispozitie o suma de bani. Contul acestuia
este debitat cu suma ceruta, iar banca respectiva solicita bancii-corespondent sa remita banii acolo unde doreste clientul. Pentru
mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei sale un specimen al semnaturii clientului
141.. Plata chiriei aferente unui contract de leasing financiar de ctre locatar:
(a) afecteaz fluxul de trezorerie din finanare cu semnul minus;
(b) nu afecteaz fluxul de trezorerie al locatarului;
(c) afecteaz fluxul de trezorerie din investiii cu semnul plus;
(d) afecteaz fluxul de trezorerie din exploatare cu semnul minus;
(e) se evideniaz distinct la sfritul tabloului fluxurilor de trezorerie deoarece operaia este aferent gestiunii trezoreriei.

Contabilitate Anul 3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate Anul 3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C.E.C.C.A.

activitatii, care se evidentiaza pe baza indicatorilor:

relatiile cu clientii si furnizorii reflectate prin indicatorii:

Valoarea iesirilor = 321.750 u.m.+ 741.000u.m. = 1.062.750 u.m.

Inregistrarile aferente exercitiului N+1:

Inregistrarile aferente exercitiului N+2:

Valoarea neta contabila = 20.000 3x1.000 = 17.000 lei

Inregistrarile aferente exercitiului N+4:

b)reevaluarea valorii ramase:

Inregistrarile aferente exercitiului N+3:

Si, realizarea rezervei din reevaluare:

Rezerva din reevaluare ramasa = 7.000 1.874 = 5.126 lei

Si realizarea rezervei din reevaluare:

Inregistrarile aferente exercitiilor N+7, N+8 si N+9:

Inregistrarile aferente exercitiului N+10:

Flux net total : 500. 000 lei

S-ar putea să vă placă și