Arcul reflex vegetativ reprezinta unitatea elementara in mecanismul de functionare a sistemului

nervos vegetativ si este format dintr-o cale aferenta, un centru nervos si o cale eferenta.
Calea aferenta este formata din prelungirile neuronilor viscerosenzitivi din ganglionii spinali sau din
ganglionii de pe traiectul nervilor cranieni. Dendritele acestor neuroni culeg excitatiile de la
visceroceptori (baroreceptori, osmoreceptori, chemoreceptori), iar axonii merg la centrii nervosi din
maduva sau trunchiul cerebral.
Calea eferenta este alcatuita din doua neuroni: un neuron preganglionar, situat in centrul vegetativ
din maduva spinarii sau trunchiul cerebral, a carui prelungire formeaza fibra preganglionara
(mielinica), iar al doilea neuron se gaseste in ganglionii vegetativi paravertebrali, previscerali sau
intramurali; axonul acestuia constituie fibra postganglionara (amielinica) ce merge la organul efector.
De mentionat ca fibrele preganglionare medulare ies prin radacina anterioara a nervului spinal,
impreuna cu fibrele somatice, patrund apoi prin ramul comunicant alb in ganglionul simpatic
paravertebral.
Aici, fibra preganglionara are mai multe posibilitati:

poate face sinapsa cu mai multi neuroni postganglionari din acelasi ganglion;
fibra preganglionara se ramifica in mai multe ramuri ascendente si descendente ce merg in lungul lantului
simpatic si stabilesc conexiuni cu cca. 30 de neuroni postganglionari din 8-9 ganglioni diferiti; aceasta este
situatia cea mai frecventa. Fibrele postganglionare se pot intoarce prin ramul comunicant cenusiu in nervul
rahidian mixt, sau pot forma trunchiuri nervoase cenusii postganglionare. In ambele cazuri aceste fibre
postganglionare se distribuie la organele interne, toracice, abdominale;
axonul preganglionar trece prin ganglionul paravertebral fara sa faca sinapsa aici, iese apoi pe calea nervilor
simpatici albi (nervii splanhnici), va ajunge intr-un ganglion previsceral (celiac, mezenteric superior,
mezenteric inferior) sau in unul intramural cu a caror neuroni sinapseaza. Fibrele postganglionare se vor
distribui apoi la organele abdomino-pelvine, la aorta si arterele iliace;
fibra preganglionara trece prin ganglionii paravertebrali si previscerali (celiac) fara a face sinapsa si ajunge la
medulosuprarenala, care este inervata de fibre simpatice preganglionare.
Comparativ cu calea eferenta a arcului reflex somatic care este neintrerupta, calea eferenta
vegetativa este intrerupta la nivelul ganglionilor vegetativi; exceptie fiind doar in cazul inervatiei
medulosuprarenalei, celulele secretorii ale acestei glande sunt inervate direct de fibrele
preganglionare ale nervului splanhnic si ele reprezinta, de fapt, neuronii postganglionari.
Deci, in alcatuirea unui arc reflex vegetativ intra trei neuroni: un neuron senzitiv si doi neuroni motori.
Totusi, ganglionul vegetativ nu este un neuron reflex, el fiind doar un simplu releu pe calea efectorie,
centrul fiind situat in sistemul nervos central. De obicei, fibrele postganglionare, mai ales cele
parasimpatice, sunt scurte si se distribuie numai la unele din celulele efectoare. Activitatea celulelor
din jur (care nu sunt inervate) este influentata de mediatorii chimici secretati de terminatiile nervoase
vegetative.
Majoritatea organelor primesc o inervatie vegetativa dubla cu efecte antagoniste asupra activitatii
lor. Astfel, inima prezinta o inervatie simpatica (stimulatoare) si parasimpatica (inhibitoare). Exista,
totusi, si organe asupra carora simpaticul si parasimpaticul au efecte similare.
Asa de exemplu, excitarea fibrelor simpatice, cat si a celor parasimpatice determina o stimulare a
glandelor salivare, contractia splinei; exista insa, in aceste cazuri, o diferenta cantitativa si calitativa.
Sunt si organe care primesc o singura inervatie vegetativa. Astfel, medulosuprarenala, uterul, cele
mai multe arteriole poseda doar o inervatie simpatica, iar glandele gastrice si pancreatice au numai
o inervatie parasimpatica.

La nivelul terminatiilor fibrelor vegetative se elibereaza mediatori chimici prin intermediul carora
actioneaza asupra efectorilor.
Fibrele postganglionare simpatice descara un amestec de catecolamine, dintre care 95% il
constituie noradrenalina si 5% adrenalina. Din aceasta cauza noradrenalina este considerata ca un
mediator chimic al terminatiilor simpatice adrenergice. Celulele medulosuprarenale secreta
catecolamine cu un procent de 80% adrenalina. Fibrele postganglionare parasimpatice, la fel si toate
fibrele preganglionare (simpatice si parasimpatice) secreta acetilcolina, deci sunt fibre colinergice.
Dar s-au descoperit si fibre postganglionare simpatice, care descarca acetilcolina, asa cum sunt
fibrele care se termina in musculatura striata si in glandele sudoripare.
Sistemul nervos vegetativ, din punct de vedere fiziologic, se imparte in sistem nervos simpatic si
sistem nervos parasimpatic.