Concurena

Dubla ipostaza (de cumparator si vnzator) a firmelor plaseaza

competitivitatea ditnre ele n doua planuri:

pe de o parte organizatiile isi disputa furnizorii, prestatorii de

servicii si forta de munca;

pe de alta parte firmele isi disputa clientii.

Formele concurentei:

1. Concurenta directa apare n situatiile n care ntreprinderile se adreseaza

acelorasi nevoi furniznd produse similare sau identice.
A. Concurenta de marca. Concurenta cea mai evidenta are loc ntre
ntreprinderi care apar pe piata cu bunuri identice sau diferentiate nesemnificativ
destinate satisfacerii acelorasi nevoi. n acest caz diferentierea dintre concurenti
se realizeaza prin imaginea de marca pe care fiecare se straduieste sa confere
produselor proprii utliznd mijloace si tehnici corespunzatoare. De aceea ea este
cunoscuta sub denumirea de concurent de marca (n aceasta situatie se gasesc de
exemplu producatorii de pine, benzina).

B. Concurenta la nivel de industrie/ntreprindere. ntreprinderile pot

concura si prin oferirea de produse similare care satisfac n masura diferita
aceasi nevoie. n acest caz competitia se realizeaza prin diferentierea calitativa a
produselor. De regula, producatorii acestor produse, alcatuiesc mpreuna o
industrie, iar concurenta dintre ei poarta numele de concurenta la nivel de
industrie (de exemplu, ntr-o astfel de postura apar firmele din industria
automobilelor).
2. Concurenta indirecta are n vedere competitia dintre ntreprinderile care se
adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi diferite prin oferirea de produse sau
servicii diferite.
A. Concurenta formala. Exista numeroase situatii n care aceasi nevoie
poate fi satisfacuta n mai multe moduri cu produse diferite. De exemplu: nevoia
de petrecere a timpului liber se poate satisface prin vizionarea unui film sau prin
practicarea unor sporturi. Firmele care presteaza aceste doua categorii de servicii
si satisfac aceleasi nevoi oferind fiecare alt produs se afla n relatii de
concurenta. Concurenta dintre aceste ntreprinderi se numeste concurenta
formala.
B. Concurenta generica. Toate ntreprinderile actioneaza n cadrul pietei si
si disputa practic aceleasi venituri ale consumatorilor. Concurenta dintre ele are
la baza categoria de nevoi careia i se adreseaza produsul, fiecare disputndu-si
ntietatea n satisfacerea acesteia.
De exemplu, o ntreprindere turistica se afla n concurenta cu una profilata
pe vnzarea de bunuri de folosinta ndelungata, anumite categorii de
cumparatori fiind obligati de nivelul mai redus al veniturilor sa opteze ntre
cumpararea unor bunuri si efectuarea unei calatorii turistice. Concurenta privita
n acest mod se numeste concurenta generica.
In concluzie, concurenta , fie ea de orice natura si in orice domeniu de
activitate , nu poate fi decat pozitiva . Ne ajuta , din nou , indiferent de domeniul
de activitate in care lucram , sa fim mai atenti , mai buni , mai perseverenti .