Vascozitatea combustibililor

Vascozitatea este proprietatea fluidelor de a se opune

tendintei de deplasare relativa a straturilor componente,
datorita fortelor de atractie intermoleculara
Cu cat aceste forte de frecare interioara sunt mai mari cu
atat fluiditatea lichidului este mai mica.
Vascozitatea combustibilului este determinata de
compozitia sa chimica si fractionata,
temperatura
presiune.
Vascozitatea este una din principalele proprietati ale
combustibilului de care depinde
alimentarea cu combustibil
formarea amestecului in motor.

In functie de modul de definire se disting:

vascozitatea dinamica;
vascozitatea cinematica;
vascozitatea relativa sau conventionala 0E

Factorii care influenteaza viscozitatea

combustibilului
presiunea si temperatura.
viscozitatea unui combustibil creste odata cu
cresterea presiunii.
Presiunea de injectie are o influenta insemnata
asupra viscozitii: marirea presiunii in sistemul de
injectie pana la 200x105 N/m2, determina o
crestere a viscozitatii combustibilului cu 60%, in
timp ce la presiuni de 400x105 N/m2 viscozitatea
se mareste de trei ori.

 Cu cat temperatura este mai ridicata viscozitatea

este mai redusa.
Influenta temperaturii asupra viscozitatii
motorinelor este mai importanta decat asupra
viscozitatii benzinelor.
Variatia viscozitatii benzinelor cu temperatura
- in domeniul temperaturilor pozitive, este relativ
redusa.
- la temperaturi sub 00C variatia viscozitii
motorinei cu temperatura este importanta.

Influenta viscozitatii asupra functionarii motoarelor

cu aprindere prin comprimare
Marimea viscozitii motorinei influenteaza calitatea
pulverizarii care se apreciaza prin finetea si
omogenitatea acesteia, prin penetratia si unghiul de
dispersie al jetului.
- viscozitatea este mai mare=> jetul de combustibil este
mai compact, unghiul de dispersie mai mic iar penetratia
jetului este mai mare.
In scopul imbunatatirii parametrilor jetului se impune
utilizarea unor motorine cu viscozitate redusa

 Fata de valoarea minima a viscozitatii exista insa

restrictii impuse din conditiile asigurarii unei ungeri
corespunzatoare a unor piese ale pompei de injectie si
ale injectorului (pistonului plonjor, acul injectorului etc).
(Cercetarile experimentale au aratat ca folosirea unui
combustibil cu o viscozitate de 1,10E20(2x10-6 m2/s)
realizeaza o ungere satisfacatoare a organelor mobile
ale sistemului de injectie, cat si o pulverizare optima a
combustibilului)
Din considerente de uzura cat si de pulverizare, limita
inferioara s-a stabilit la 1,10E20.
Limita superioara a viscozitatii este impusa atat de
calitatea pulverizarii cat si de fluiditatea la temperaturi
scazute (de acestea depinde alimentarea motorului).

Influenta viscozitatii asupra alimentarii motoarelor cu

combustibil
Cresterea viscozitatii cu scaderea temperaturii poate fi
atat de importanta incat unii combustibili devin
inutilizabili
Dificultati in alimentarea cu combustibil la temperaturi
scazute nu apar in conducta de inalta presiune care
leaga pompa de injector, ci in conducta de joasa
presiune care leaga rezervorul de pompa.
In scopul imbunatatirii circulatiei motorinei la temperaturi
scazute este necesar a se lua o serie de masuri si
anume:
marirea diametrului si micsorarea lungimii conductelor de joasa
presiune,
incalzirea rezervorului de combustibili,
izolarea termica a conductelor de motorina si
aditivarea combustibilului.

 Viscozitatea are o mare influenta si asupra pornirii

motorului la temperaturi joase.
Pornirea usoara a motorului diesel depinde de
-capacitatea de autoaprindere (CCmin)
-viscozitate
-punctul de congelare al motorinei.
(Motorinele cu viscozitate cinematica mai mare de
120cSt la temperatura de pornire a motorului nu pot fi
pompate in unele pompe de injectie.)
La punctul de tulburare (care este cu aproximativ 60C
mai mare decat punctul de congelare) se poate produce
infundarea sitelor sau a filtrelor pentru retinerea
impuritatilor mecanice din combustibil.

Tensiunea superficiala
se manifesta la suprafata libera a lichidelor, adica la
suprafata de separare a acestora de un gaz
fortele de coeziune intermoleculara fiind normale la suprafata
de separatie tind sa micsoreze aria suprafetelor
Tensiunea superifciala are influenta asupra finetii si
omogenitatii pulverizarii combustibilului.
Tensiunea superficiala e direct proportionala cu continutul
fractiunilor grele si cu vascozitatea combustibilului.
hidrocarburile aromatice au o tensiune superficiala mai mare
decat alcanii.
un continut bogat in aromatice in motorine duce la cresterea
intarzierii la aprindere si a duratei de vaporizare datorita
inrautatirii vaporizarii.
Valoarea tensiunii superficiale este dependenta de
temperatura si presiune. Ea scade cu cresterea temperaturii
si cu cresterea presiunii.

 Temperatura de autoaprindere
este temperatura minima la care combustibilul se
aprinde fara interventia unei surse exterioare.
Aceasta proprietate este una din principalele
caracteristici ale combustibililor utilizati la m.a.c.
Ea depinde de
- presiune in sensul ca scade cu cresterea acesteia.
- compozitia combustibilului, si anume de stabilitatea
termica si la oxidare a acestuia.
Cea mai inalta stabilitate o au aromaticele urmata de
naftene si alcani.

Indicele de cocs
Prin incalzire, fractiunile care nu se volatilizeaza se transforma, in
absenta aerului, intr-un produs solid cu continut ridicat de carbon =
cocs.
Indicele de cocs este = procentul de cocs care se formeaza la
cocsificarea unei cantitati date de combustibil.
Determinarea indicelui de cocs pentru motorina, uleiuri si pacura se
face prin metoda Conradson.
Indicele de cocs depinde de
- compozitia fractionata a combustibilului si de
- gradul de rafinare.
Procentul de cocs scade cu cresterea de fractiuni usoare si cu
scaderea masei moleculara a fractiunilor componente
indicelui de cocs mare=>o tendinta mare a combustibilului de a
forma calamina.
Pentru motoarele rapide, se impune ca indicele de cocs sa aiba o
valoare cat mai mica.

 Puterea calorifica (calorica)

Puterea calorifica reprezinta cantitatea de caldura care
se degaja prin arderea izobara si izoterma completa a
unei unitati de masa sau volum de combustibil si se
exprima in kJ pe unitatea considerata.
Lucrul mecanic efectiv produs de un motor si consumul
specific de combustibil este determinat de puterea
calorifica a combustibilului utilizat.
In functie de starea in care se gaseste apa in produsele
arderii se deosebesc: puterea calorifica inferioara si
superioara.

Densitatea
Prin densitatea unui corp se defineste raportul
dintre masa corpului si volum
Densitatea relativa d420, la 200C, se defineste ca
raportul dintre densitatea combustibilului si
densitatea apei in vid la temperatura de 40C si
760 mm Hg.
Daca determinarea se face la alta temperatura,
densitatea relativa la 200C este data de relatia
d420=d4t+c(t-20)

 Punctul de inflamabilitate
Este temperatura cea mai joasa la care, vaporii
de la suprafata unui combustibil, se aprind, la
presiune atmosferica normala, in contact cu o
flacara.
Punctul de inflamabilitate caracterizeaza
siguranta contra incendiului in timpul
transportului, depozitarii si manipularii
combustibilului si depinde de compozitia
fractionata a combustibilului.

Punctul (temperatura) de congelare

temperatura la care meniscul format de combustibilul
dintr-o eprubeta ramane nemiscat la inclinarea acesteia
cu 450
Pentru combustibili intereseaza si temperatura de
tulburare, adica temperatura la care se observa
separarea unor particule solide fine in combustibil
(cristale de alcani solizi si microcristale de gheata) care
conduc la o alimentare defectuoasa a motorului.
La temperatura de tulburare se formeaza cristale de
parafina.
De multe ori determinarea punctelor de congelare si
tulburare nu sunt suficiente pentru aprecierea
comportarii combustibililor la temperaturi scazute in
sistemul de alimentare
Punctul de filtrabilitate, temp limita de filtrabilitate (mai
mica decat t de tulburare-aprox cu 10)
Temperatura limita operationala

Puterea calorifica inferioara a diferitelor produse

PCIm[MJ/kg]
60
50
40
30
20
10
0

50

46.11

43.2

24.8

42.6
37
35.8
32
29.5

37.7 37.4
36.6
34.14 36
33.2 34.3
29.3
26.8
26.2 27
19.46 21.5
16.5

G
Be PL
nz
in
a
1
Be
nz
in
a
2
M
ot
or
in
a
M
et
an
ol
Et
an
ol
AT
B
M
TB
E
TA
Ul
M
ei
E
de
Es
ra
pi
te
ta
rd
e
ra
pi
ta

G
N

20.5

PCIv[MJ/litru]

Corelatia densitate-putere calorifica

Puterea calorifica masica[MJ/kg]

Putere calorifica volumetrica[MJ/l]
46
44
42
40
38
36
34
32
30
0.68

0.7

0.72

0.74

0.76

0.78

0.8

0.82