ETAPELE ELABORRII UNEI DIETE

1. Calculul greutii ideale

2. Calculul necesarului caloric zilnic
3. Repartiia calorillor pe principii alimentare
4. Stabilirea alimentelor brute care intr in ratia caloric zilnic
5. intocmirea meniului zilnic
1. CALCULUL GREUTAII IDEALE in decursul timpului au fost folosite diverse formule pentru
calculul greut1i ideale. In 1995 Comitetul de experi ai Organizaiel Mondiale a Sntii a elaborat
clasificarea categorii1or de greutate corporal, unanim acceptat astzi, utiliznd indexul de mas
corporal acesta avnd o inalt core1aie cu procentul adipozitii corporale.
Indexul de mas corporal se calculeaz dup formula:
IMC = G/I2
G = greutatea corporal in kilograme
I= inlimea in metri, la ptrat
Clasificarea categorlilor de greutate corporal la adult, in funcie de IMC:
Clase de greutate corporal
IMC(kg/m2)
Subpondere
< 18,5
Normopondere
18,5 24,9
Suprapondere
25,0 --29,9
Obezitate gradul 1
30,0 34,9
Obezitate gradul 2
35,0 --39,9
Obezitate gradul 3
40,0 --44,9
Obezitate sever
45
Aceste criterii sunt aplicabile la att la ambele sexe, ct i la toate grupele de vrst la adult, cu excepia
vrstelor extreme, la care se aplic anumite corecii, calculate pe aa-numitele nomograme.
2. CALCULUL NECESARULUI CALORIC ZILNIC
Necesarul caloric zilnic se calculeaz in funcie de activitatea fizic depus in cursul unei zile. Efortul
fizic (travaliul muscular) necesit un consum energetic variabil intre 75 i 300 calorii pe or. In funcie de
activitile fizice variate i la greutatea corporal ideal, cheituielile energetice au fost evaluate astfel:
- repaus la pat 25 30 calorii / kg corp
- efort fizic mare 45 50 calorii / kg corp
-efort fizic redus 35 40 calorii / kg corp
- efort fizic foarte mare 50 60 calorii / kg
-efort fizic mediu 40 -45 calorii / kg corp
corp.
Orientativ, meseriile in care se incadreaz fiecare din aceste categorii sunt:
- efort redus: meserii sedentare (cadre didactice, cadre sanitare, funcionari birouri, desenatori,
proiectani, informaticieni)
- efort mediu: tapieri, blnari, marochineri, zugravi, telefoniti
- efort mare: strungari, rabotori, sculeri, modelori, tmplari, tbcari, estori, morari, brutari, tipografi,
tractoriti
- efort foarte mare: mineri, sondori, furnaliti, oelari, laminatoriti, turntori, forjori, dulgheri, fierari
betoniti, muncitori forestieri etc
Factorul varst este foarte important pentru aprecierea necesarului energetic. Astfel, se consider
urmtoarele nevoi energetice pentru diferite categorii de vrst:
-copil 60 calorii / kilocorp /zi
- adult activ 50 cal /kilocorp /zi
- adolescent 70 cal / kgcorp/zi
- muncitor de fora 60 cal /kilocorp /zi
- adult in repaus 35 cal / kgcorp /zi
- femei gravide 50 cal /kilocorp /zi
-adult sedentar 40 cal /kilocorp /zi
-batrani 30 cal /kilocorp/zi

Calculul necesarului caloric zilnic in funcie de efortul fizic depus include i cheltuiala energetica bazala.
Exemplu de calcul a necesarului energetic zilnic: o persoana cu activitate fizica medie, care are greutate
ideala de 70 kg si care necesita 40 cal / kgcorp / zi, va avea nevoie de 2800 calorii / zi.
3. REPARTIIA CALORIILOR PE PRINCIPII ALIMENTARE
Proteinele asigur 12 15% din raia calorica zilnic la adult sau 1,2 1,5 g / kilocorp / zi. Pentru copil
i adolesceni necesarul zilnic de proteine este:
- 0 3 ani -4g/kilocorp/zi
- 3 10 ani 3g/kilocorp/zi
- 10 20 ani 2g/kilocorpizi
In sarcin este necesar un plus de 15-20g proteine/zi i de 30-40g proteinei/zi in cursul alptrii. In ceea
ce privete necesarui zilnic de proteine, este foarte important ca 50% din raia adultului, 60% din raia
adolescentului i peste 65% din raia copilului s fie acoperite cu proteine cu valoare biologic mare,
bogate in aminoacizi eseniali, adica de proteine de origine animal. Lipidele, ar trebui s acopere 25%
din necesarul energetic (caloric) zilnic. Se recomand ca proporia intre grsimile de origine animal
(grsimi saturate) s fie de 1/3 din totalul raiei lipidice, iar grsimile de origine vegetal (grsimi
nesaturate: acizi grai mononesaturai i acizi grai polinesaturai) s fie 2/3 din totalul raiei lipidice.
Glucidele asigur 50 55% sau chiar 60% din raia caloric zilnic. Se recomand ca glucidele din
fructe, legume, cereale integrale s acopere cea mai mare parte a necesarului glucidic i ct mai redus
consumul de zahr sau derivatele acestuia.
4. REPARTIIA NECESARULUI CALORIC PE MESE I GUSTARI
O alimentaie sntoas prevede trei mese principale pe zi i dou gustri. Raia caloric zilnic trebuie s
fie distribuit astfel pe mese i gustri: 30% din valoarea caloric a raiei s asigure micul dejun; dejunul
(masa de prnz) s reprezinte 40% din necesarui zilnic de calorii; cina s reprezinte 20% din raia caloric
zilnic, iar gustrile s fie de 5% din valoarea caloric a raiel zitnice.
5. INTOCMIREA MENIULUI ZILNIC
Se va realiza un tabel in care se listeaz alientele in ordinea din cele zece grupe de alimente, n funcie de
rneniul pe care l vom planifica pentru ziua respectiv. In realizarea meniului trebie s se respecte riguros
repartiia calonilor pe principii alimentare (proteine, glucide, lipde) i proportiile caloriilor pe mese i
gustri. Trebuie respectate, principiile alimentaie- sntoase, in caz de boal se va adapta meniul zilnic
la principiile i particularitile dietetice necesare pentru boala respctiv, etapa evolutiv a boiii i ia
starea de nutritie a boinavului. O etap deosebit de impontanta este gastrotehnia alimenteior, care se
refer la prepararea mncrurilor. Acestea trebuie s aib gust plcut, aspect apetisant, atractiv.