tefan al III-lea, supranumit tefan cel Mare (n. 1433, Borzeti - d.

2 iulie 1504, Suceava), fiul

lui Bogdan al II-lea, a fost Domn al Moldovei ntre anii 1457 i 1504. A domnit 47 de ani, durat care
nu a mai fost egalat n istoria Moldovei. n timpul su, a dus lupte mpotriva mai multor vecini, cum
ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei i Regatul Ungariei. Biserici i mnstiri construite n timpul
domniei sale sunt astzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.
Cuprins
[ascunde]

1 Prezentare general

2 nceputul domniei

3 Moldova n timpul domniei lui tefan cel Mare

4 Relaiile cu Ungaria

5 Relaiile cu ara Romneasc

6 Conflictul cu Imperiul Otoman

7 Sfritul domniei

8 Diverse

9 Figura i epoca lui tefan cel Mare n literatur

10 Galerie

11 Vezi i

12 Note

13 Bibliografie

14 Bibliografie suplimentar

15 Legturi externe

Prezentare general[modificare | modificare surs]

Calitile de om politic, strateg i diplomat, aciunile sale pentru aprarea integritii rii i iniiativele
pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraia contemporanilor, acesta devenind un erou
popular n tradiie.
Papa Sixtus al IV-lea l-a numit "Athleta Christi" (atletul lui Christos) iar poporul l-a cntat n
balade: tefan Vod, domn cel mare, seamn pe lume nu are, dect numai mndrul soare.
Grigore Ureche l descrie astfel n cronica sa: "Fost-au acest tefan, om nu mare la statu, mnios, i
degrab a vrsa snge nevinovat: de multe ori, la ospee omoria fara giude. Amintrelea era om
ntreg la fire, neleneu i lucrul su tia a-l acoperi i unde nu gndeai, acolo l aflai. La lucruri de
rzboaie meter, unde era nevoie, nsui se vria ca vzndu-l ai si s nu ndrpteze i pentru

aceia raru rzboiu de nu-l biruia i unde-l biruiau alii nu pierdea ndejdea c tiindu-se cdzut gios
se ridica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dup moartea lui i fiul su, Bogdan-vod, urma lui luase de
lucruri vitejti cum se tmpl: den pom bun roade bune or s ias."