Sunteți pe pagina 1din 17

Solutiile problemelor propuse n nr.

1/2010
Clasele primare
P.184. Vreau s
a pun ntr-o cutie bile albe si verzi, n total 10, astfel nc
at bile
albe s
a e cel mult 6.
In c
ate moduri pot face acest lucru?
(Clasa I)
Inst. Maria Racu, Iasi
Bile albe 6 5 4 3 2 1
Solutie.
Bile verzi 4 5 6 7 8 9
P.185. Ce liter
a urmeaz
a n nsiruirea logic
a VKUJT...?
(Clasa I)
Andreea Amarandei, student
a, Iasi
Solutie. In alfabetul limbii romane U este n fata lui V , iar T n fata lui U . In
scrierea V KU JT, literele V, U si T sunt scrise n ordine invers alfabetica. Urmatoarea
litera este I, deoarece sirul K, J, I trebuie sa respecte regula sirului V, U, T .
P.186. Completati dreptunghiurile de mai jos cu numere asa nc
at suma numerelor scrise n oricare trei dreptunghiuri al
aturate s
a e aceeasi. Ce observati?
35

65

35

(Clasa a II-a)
Alexandru Chiriac, student, Iasi
Solutie. 35 a 65 b c d 35
Scriind proprietatile numerelor din casete, avem 35 + a + 65 = a + 65 + b =
65 + b + c = b + c + d = c + d + 35, de unde deducem b = 35, d = 65 si a = c. Observam
ca n locul lui a putem sa punem orice numar natural.
P.187. S
oricelul Chit a primit un zar de la m
atusa Mit. El a aruncat zarul de
patru ori, obtin
and n total 21 de puncte. S
tiind c
a la primele dou
a arunc
ari a obtinut
n total 9 puncte, aati c
at a obtinut la ecare aruncare. (G
asiti toate posibilit
atile!)
(Clasa a II-a)
Ioana Maria Popa, elev
a, Iasi
Solutie. La ultimele doua aruncari a obtinut, n total, 21 9 = 12 puncte, deci
a dat de ecare data 6. La primele doua aruncari a obtinut (6, 3) sau (5, 4) sau (4, 5)
sau (3, 6).
exercitiul a + a : a = . . ., exist
P.188. In
a o valoare a lui a pentru care putem s
a
efectu
am operatiile n ordinea scris
a, f
ar
a a modica rezultatul corect?
(Clasa a III-a)
Ionela B
ar
agan, student
a, Iasi
Solutie. Trebuie sa-l aam pe a astfel ncat a + a : a = (a + a) : a, ceea ce
nseamna ca a + 1 = 2, de unde a = 1.
P.189. Aati num
arul natural a stiind c
a, dac
a se mparte 25 la 8 3 a, se
obtine restul 1.
(Clasa a III-a)
Mariana Nastasia, elev
a, Iasi
Solutie. Avem ca 25 = (8 3 a) c + 1, adica 24 = (8 3 a) c. T
inand cont
de conditia restului, sunt posibile situatiile: 8 3 a = 2, 8 3 a = 3, 8 3 a = 4,
8 3 a = 6 si 8 3 a = 8. Obtinem solutiile a = 0 sau a = 2.
49

gr
P.190. In
adina casei mele sunt c
ativa pomi. Dac
a ar de patru ori mai multi
dec
at sunt, atunci ar dep
asi num
arul 20 cu at
at c
at lipseste, de fapt, pentru a 20.
C
ati pomi sunt n gr
adin
a?
Inst. Dumitru P
ar
aial
a, Iasi
(Clasa a III-a)
Solutie. Dac
a a este numarul pomilor, atunci 4a 20 = 20 a. Deducem ca
a = 8.
?

P.191. Compuneti o problem


a care s
a se rezolve dup
a schema
al
aturat
a, cu numerele a si b convenabil alese.
a - ?
(Clasa a III-a)
Amalia Cantemir, elev
a, Iasi
Solutie. ,,Trei copii aleg trei numere mai mici decat un numar initial,
a - ?
a. Primul copil alege numarul b, al doilea copil alege un numar egal
a - b
cu diferenta dintre num
arul initial si diferenta dintre numarul initial si
num
arul ales de primul copil, iar al treilea copil alege numarul egal cu diferenta dintre
num
arul initial si num
arul ales de al doilea copil. Ce numar a ales al treilea copil?
P.192. Bunica are mere si pere. Dac
a mi-ar da un sfert din num
arul merelor
si o optime din num
arul perelor, as avea 35 de fructe. Dac
a mi-ar da o optime din
num
arul merelor si o p
atrime din num
arul perelor, as avea 40 fructe. C
ate fructe are
bunica?
(Clasa a IV-a)
Mihaela G
alc
a, elev
a, Iasi
Solutie. Notam cu 8a numarul merelor si cu 8b numarul perelor bunicii. Prima
data, bunica da 2a + b = 35 fructe, iar a doua oara da a + 2b = 40 fructe. Adunand
cele doua egalitati, obtinem ca 3a + 3b = 75, deci a + b = 25. Atunci a = 35 25 = 10,
iar b = 40 25 = 15. Bunica are 8 10 = 80 mere si 8 15 = 120 pere, n total 200
fructe.
P.193. Mai multe perechi, formate din c
ate o fat
a si c
ate un b
aiat, culeg alune.
ecare pereche, alunele culese de b
In
aiat sunt e de patru ori mai multe, e de patru
ori mai putine dec
at cele culese de fat
a. Num
arul alunelor culese mpreun
a de fete si
de b
aieti poate 2009? Dar 2010?
(Clasa a IV-a)
Mihaela Obreja si Ioan Lungu, Vaslui
Solutie. Numarul de alune culese de ecare pereche se mparte exact la 5, deci
si num
arul total de alune trebuie sa se mparta exact la 5. Elevii nu pot culege
mpreun
a 2009 alune. Ei pot culege nsa mpreuna 2010 alune: daca, de exemplu,
avem 6 perechi, iar n ecare pereche fata culegere 268 alune si baiatul 67 alune (sau
invers), obtinem o situatie favorabila.
P.194. Ar
atati c
a exist
a un singur sir format din zece numere naturale consecutive
astfel nc
at suma a opt dintre numere s
a e egal
a cu dublul sumei celorlaltor dou
a.
(Clasa a IV-a)
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. S
irul de numere 0, 1, 2, . . . , 9 ndeplineste conditia, deoarece 0 + 1 + 2 +
3 + 4 + 5 + 7 + 8 = 2(6 + 9). Fie sirul a + 1, a + 2, . . . , a + 10, cu a 0. Suma primelor 8
numere este 8a + 36, iar dublul sumei ultimelor doua este 4a + 38. Daca a = 0 atunci
8a + 36 > 4a + 38, iar daca nlocuim unul din ultimele doua numere cu unul mai
mic, suma celorlaltor 8 numere se mareste. Pentru a = 0 avem sirul 1, 2, 3, . . . , 10 cu
suma 55. In acest caz nu este posibila partitia ceruta de problema, deoarece 55 nu se
maprte exact la 3.
50

P.195. Trei frati, Ionut, Andrei si Mihai, primesc lunar c


ate o aceeasi sum
a
de bani de la bunicul lor. Pe ascuns, bunica le d
a si ea aceeasi sum
a. Odat
a, unul
dintre cei trei a spart un geam. Bunicul, crez
andu-l vinovat pe Ionut, a mp
artit banii
cuveniti lui celorlalti doi. Bunica a procedat la fel, ns
a a crezut c
a cel vinovat este
Mihai. Andrei, stiind c
a el a spart geamul, a mp
artit jum
atate din suma sa celor doi
frati si a constatat c
a r
am
ane cu 60 de lei mai putin dec
at Ionut si Mihai la un loc.
Ce sum
a de bani primea ecare nepot de la bunicul?
(Clasa a IV-a)
Cosmin S
erb
anescu, student, Iasi
Solutie. Fie 4a suma pe care ecare nepot o primea de la bunicul, n conditii
normale. Andrei primeste 4a + 20 = 6a lei de la bunicul si nca 6a lei de la bunica,
n total 12a lei, din care da cate 3a lei celor doi frati, ramanand n nal cu 6a lei.
Ionut primeste 4a + 2a = 6a lei de la bunica si 3a lei de la Andrei, deci are n total
9a lei. Mihai primeste 4a + 2a = 6a lei de la bunicul si 3a lei de la Andrei, deci are
n total 9a lei. Avem ca 6a = 9a + 9a 60, de unde a = 5. In concluzie, ecare nepot
primeste lunar de la bunicul cate 20 lei.

Clasa a V-a

V.116. Se consider
a num
arul a = (2n 5n+1 + 4) : 36, n N . Determinati
valorile lui n pentru care a este num
ar natural, a c
arui scriere n baza 10 are toate
cifrele distincte.
Andrei Nedelcu, Iasi
Solutie. Observ
am ca a = 5 00
. . 00} 4 : 36. Daca n = 1, atunci a
/ N. Daca
| .{z
n1 zerouri

n = 2, atunci a = 504 : 36 = 14, num


ar care are cifrele distincte. Daca n = 3, avem
ca a = 5004 : 36 = 139, situatie care din nou este convenabila. Pentru n 4, obtinem
ca a = 13 8| . {z
. . 88} 9, iar acest num
ar are cifrele distincte daca si numai daca n = 4.
n3 de 8

In concluzie, valorile cautate ale lui n sunt 2, 3 si 4.


V.117. Ar
atati c
a A = 61001 se poate scrie ca diferenta a dou
a p
atrate perfecte.
Damian Marinescu, T
argoviste
Solutie. Avem: A = 6998 63 = 6998 (225 9) = (6499 15)2 (6499 3)2 .
V.118. Determinati numerele naturale a si n pentru care a2n 9 = 8(9 + 92 +
9 + . . . + 92009 ).
Gabriela Popa, Iasi
Solutie. Dac
a S = 9+92 +93 +. . .+92009 , atunci 9S = 92 +93 +. . .+92009 +92010 ,
de unde 8S = 9S S = 92010 9. Rezulta ca a2n 9 = 92010 9, deci a2n = 92010 ,
adica an = 32010 . Obtinem ca a = 3k , n = 2010
k , unde k este un divizor al lui 2010.
Cum 2010 = 2 3 5 67 are 16 divizori, problema are 16 solutii.
3

V.119. Fie n N un num


ar a c
arui scriere n baza 10 este de forma . . . 55.
a) Ar
atati c
a (n 5)(n + 5) se divide cu 1000.
b) Aati ultimele trei cifre ale lui n2 .
Mihai Cr
aciun, Pascani
Solutie. a) Fie n = 100x + 55, cu x N; atunci (n 5)(n + 5) = (100x +
50)(100x + 60) = 50(2x + 1) 20(5x + 3) = 1000(2x + 1)(5x + 3).
51

b) Folosind a), deducem ca n2 25 = . . . 000, prin urmare n2 = . . . 025.


V.120. Consider
am num
arul natural a = 12345 . . . 9899. Aati restul mp
artirii
lui a prin 45.
Elena Iurea, Iasi
Solutie. Restul mp
artirii lui a la 5 este 4, deci a = 5k + 4, k N . Deoarece
suma cifrelor lui a este 20(1 + 2 + . . . + 9) = 900, rezulta ca a se divide cu 9, adica
a = 9n, n N . Din 9n = 5k + 4, deducem ca 4(n 1) = 5(k n), prin urmare
n 1 = 5t, iar k n = 4t, t N . Astfel, a = 45t + 9, t N , deci restul mpartirii
lui a prin 45 este 9.
1
2
2010
1
V.121. Ar
atati c
a
+
+ ... +
< .
234 345
2011 2012 2013
3
Tinuta Bejan, Iasi
Solutie. Dac
a S este suma din membrul stang al inegalitatii din enunt, atunci
1
1
1
S<
+
+ ... +
=
34 45
2012 2013
1
1
1
=
< .
3 2013
3

1 1

3 4

1 1

4 5

+ ... +

1
1

2012 2013

20xy
exist
a?
2y
Diana Gregoretti, Galati
Solutie. Daca y este o cifra para, fractia se va simplica prin 2. Daca y = 5,
20x1
fractia se va simplica prin 5. Daca y = 1, fractia
este reductibila daca se
21
simplica prin 3 (deci cand x {0, 3, 6, 9}) sau prin 7 (adica pentru x = 5); n acest
caz, ram
an cinci valori ale lui x pentru care fractia este ireductibila. Daca y = 3,
20x3
fractia
este reductibila doar pentru x = 9, deci este ireductibila pentru noua
23
20x7
este reductibila daca si numai daca se
valori ale lui x. Daca y = 7, fractia
27
simplica prin 3, deci cand x {0, 3, 6, 9}; raman sase valori ale lui x pentru care este
20x9
ireductibila. In sfarsit, daca y = 9, cum 29 este prim, fractia
este reductibila
29

doar cand 29 20x9, fapt care se petrece numai pentru x = 5; raman noua fractii
ireductibile n acest caz. In total, vom avea 5 + 9 + 6 + 9 = 29 fractii ireductibile ca
n enunt.
V.122. C
ate fractii ireductibile de forma

Clasa a VI-a
cu m
VI.116. Se consider
a unghiul AOB
asura de 126 si semidreptele (OM1 , (OM2 ,
1 , M

. . . , (OMn1 interioare lui, astfel nc


at interioarele unghiurilor AOM
1 OM2 , . . . ,

M
OB
sunt
disjuncte
dou
a
c
a
te
dou
a
,
iar
m(
AOM
)
=
2
,
m(
M
OM
n1
1
1
2 ) = (2 ) ,
n

4 , determinati
. . . , m(M
a (OM este bisectoarea unghiului AOM
n1 OB) = (2 ) . Dac
.
m
asura complementului lui AOM
C
at
alina Dr
agan, Galati

52

= m(AOM
1 ) + m(M

Solutie. Cum m(AOB)


a
1 OM2 ) + . . . + m(Mn1 OB), rezult
2
n
n+1
ca 126 = 2 + 2 + . . . + 2 , deci 2
2 = 126, de unde n = 6. Deducem ca
4 ) = 30 , deci m(AOM
) = 15 , iar complementul unghiului de 15 are
m(AOM

masura de 75 .

VI.117. Fie I centrul cercului nscris n triunghiul ABC, iar x = m(BIC)
b

m(A), y = m(AIC) m(B), z = m(AIB) m(C). Ar


atati c
a numerele x, y si z
sunt m
asurile unghiurilor unui triunghi ascutitunghic.
Constantin Apostol, Rm. S
arat
1
1

Solutie. Observam ca m(BIC) = 180 2 [m(B) + m(C)] = 180 2 [180


b prin urmare x = 90 1 m(A).
b
b = 90 + 1 m(A),
Analog obtinem ca
m(A)]
2
2
1
1

y = 90 2 m(B), iar z = 90 2 m(C). Este evident atunci ca x, y, z sunt masuri


b

= 180 ,
ale unor unghiuri ascutite si, cum x+y +z = 390 12 [m(A)+m(
B)+m(
C)]
concluzia se impune.
b = 120 , se noteaz
VI.118.
In triunghiul isoscel ABC, cu m(A)
a cu D mijlocul
laturii [AB]. Perpendiculara din D pe BC intersecteaz
a dreptele AC si BC n E,
taie BC n G. Ar
respectiv F. Bisectoarea unghiului DEA
atati c
a BC = 4 F G.
C
at
alin Budeanu, Iasi
= m(C)
= 30 , m(EAD)
= 180 120 = 60 ,
Solutie. Observ
am ca m(B)
E

= 180
m(F
EC) = 180 90 30 = 60 , m(EDA)

m(EAD)
= 60 , iar m(EDB)
= 180
A
m(DEA)

m(EDA) = 120 . Atunci triunghiul ADE este echilateral;


D
rezulta ca ED = DA = DB, prin urmare DEB este isos = m(DEB)
= 30 , de unde
cel. Obtinem ca m(DBE)
C
G
F
= 30 +30 = 60 , iar m(EBC)
= 30 +30 = 60 . B
m(BEG)
va mediana
Astfel, BEG este echilateral, iar bisectoarea EF a unghiului BEG
1

laturii BG, deci F G = 2 BG. Cum m(GEC) = m(GCE) = 30 , triunghiul GEC este
isoscel, cu GE = GC. Obtinem ca CG = EG = BG, adica BG = 12 BC. In concluzie,
F G = 41 BC.

VI.119. Un num
ar natural N se termin
a n 0 si are exact 323 de divizori. Aati
ultimele 16 cifre ale num
arului N .
Mirela Obreja, Vaslui
Solutie. Descompunerea n factori primi a numarului 323 este 17 19; rezulta ca
N = p322 sau N = p16 q 18 , cu p, q prime. Cum N se termina n 0, atunci 2|N si
5|N , deci prima situatie nu este posibila. Ramane ca N = 216 518 = 25 00
. . 00} sau
| .{z
16 zerouri

N = 218 516 = 4 00
. . 00}. In ambele cazuri, ultimele 16 cifre ale lui N sunt zerouri.
| .{z
16 zerouri

VI.120. Demonstrati c
a num
arul A = 12 + 22 + 32 + . . . + 20102 2000 se divide
cu 3.
Nicolae Iv
aschescu, Craiova
53

Solutia 1. Numerele divizibile cu 3, ridicate la patrat, raman divizibile cu 3, iar


cele care nu sunt divizibile cu 3, prin ridicare la patrat, vor de forma M3 + 1. Cum
2000 = M3 + 2, avem ca A = (M3 + 1) + (M3 + 1) + M3 + . . . + (M3 + 1) + (M3 +
1) + M3 (M3 + 2) = M3 + 1340 2 = M3 + 1338 = M3 .
Solutia 2. Se stie ca 12 + 22 + 32 + . . . + n2 = n(n+1)(2n+1)
. Rezulta ca A =
6
201020114021

2000
=
2
708
885
385,
iar
acest
num
a
r
are
suma
cifrelor
54, deci este
6
divizibil cu 3.
VI.121. Fie n N si a1 , a2 , . . . , an numere naturale consecutive. Ar
atati c
a
suma S = a1 + a2 + . . . + an se divide cu n dac
a si numai dac
a n este num
ar impar.
Andrei Pasa, elev, Iasi
Solutie. Dac
a n = 2k + 1 este impar, se arata ca S = n(a1 + k), numar care se
divide cu n. Reciproc, daca am presupune prin absurd ca n ar par, n = 2k, am
obtine ca S = k(2a1 + 2k 1), unde paranteza este numar impar. Rezulta ca S nu se
divide cu 2k, contradictie.
VI.122. Vom spune c
a un num
ar natural este anti-Goldbach dac
a poate scris
ca sum
a de dou
a numere compuse. Determinati toate numerele anti-Goldbach.
Ionel Nechifor, Iasi
Solutie. Prin veric
ari directe, se observa ca numerele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9 si 11
nu pot scrise ca suma de doua numere compuse. Avem ca 8 = 4 + 4, 10 = 6 + 4,
2k = 6 + 2(k 3), k 6 si 2k + 1 = 9 + 2(k 4), k 6, prin urmare toate
numerele naturale, n afara celor enumerate initial, pot scrise ca suma de doua
numere compuse.

Clasa a VII-a






1
2008
2 2 3
2009


VII.116. Calculati suma S = + + . . . +

.
2 3
3 4
2009 2010

Daniela Munteanu, Iasi


n
n+1
Solutia 1. Se arata usor ca
<
, n N . Atunci diferentele din
n+1
n+2

3 2
2 1
+
+...+
interiorul ecarui modul sunt negative, prin urmare S =

3 2
4 3

2009 2008
2009 1
502
=

=
.
2010 2009
2010 2 1005


n

n + 1
1

= (n + 2) (n + 1) =
Solutia 2. Observam ca

=

n+1 n+2
(n + 1)(n + 2)
(n + 1)(n + 2)
1
1

, n N . Dam lui n valori de la 1 la 2008 si, prin sumarea egalitatilor


n+1 n+2
1
1
502
obtinute si dupa reducerea termenilor, obtinem ca S =
=
.
2 2010
1005
VII.117. Fie x, y numere reale astfel nc
at x > 2011, iar xy = x + y. Ar
atati c
a
1
partea fractionar
a a lui y este mai mic
a dec
at
.
2010
Claudiu S
tefan Popa, Iasi
Solutie. Din xy x y + 1 = 1, deducem ca (x 1)(y 1) = 1. Cum x > 2011,
atunci x1 > 2010. Produsul (x1)(y 1) ind pozitiv si factorul x1 de asemenea,
54

1
1
rezulta ca y 1 > 0. Deducem ca 0 < y 1 <
, de unde 1 < y < 1
, prin
2010
2010
1
urmare [y] = 1, iar {y} <
.
2010
VII.118. Ar
atati c
a x2010 +1 x1010 +x1000 , x R. C
and se atinge egalitatea?
C
at
alin Melinte, student, Iasi
Solutie. Inegalitatea din enunt se scrie echivalent sub forma (x1010 1)(x1000
1) 0. Daca 1 < x < 1, ambele paranteze sunt negative, deci produsul este pozitiv.
Daca x > 1 sau x < 1, ambele paranteze sunt pozitive, deci produsul este pozitiv.
Daca x {1, 1}, produsul este nul, prin urmare se atinge egalitatea n inegalitatea
din enunt.
VII.119. Consider
am num
arul natural A = 5n + 2 3n1 + 1, n N .
a) Demonstrati c
a A se divide cu 8, oricare ar n N .
b) Determinati n N pentru care A se divide cu 40.
Ciprian Baghiu, Iasi
Solutie. a) Daca n = 2p, p N , atunci A = 25p + 6 9p1 + 1 = (M8 + 1) +
6(M8 + 1) + 1 = M8 . Daca n = 2p + 1, p N, atunci A = 5 25p + 2 9p + 1 =
5(M8 + 1) + 2(M8 + 1) + 1 = M8 .
.
.
.
.
b) Cum A..8, rezult
a ca A..40 daca si numai daca A..5. Insa 5n ..5, n N si
.
2 3n1 + 1 este num
ar impar; atunci A..5 U (2 3n1 + 1) = 5 U (3n1 )
{2, 7} n = 4p, n N .
VII.120. Un poligon convex are 170 de diagonale. M
asurile unghiurilor sale se
exprim
a, n grade, prin numere naturale impare. Demonstrati c
a poligonul are cel
putin dou
a unghiuri congruente.
C
at
alin Budeanu, Iasi
n(n 3)
n(n 3)
Solutie. Un poligon convex cu n laturi are
diagonale. Din
=
2
2

170, obtinem ca n = 20. Suma masurilor unghiurilor poligonului va 180 (n 2) =


3240 . Fie x m
asura, n grade, a celui mai mare dintre unghiuri. Daca am presupune,
prin absurd, ca poligonul nu are unghiuri congruente, cele 19 unghiuri ramase ar avea
masurile cel mult egale cu x 2, x 4, . . . , x 38. Suma lor ar cel mult 20x 2(1 +
2 + . . . + 19) = 20(x 19) 20(179 19) = 20 160 = 3200 < 3240, contradictie.
Astfel, ram
ane adevarat ca poligonul are cel putin doua unghiuri congruente.
A
VII.121.
In triunghiul ascutitunghic ABC, not
am cu
X, Y si Z mijloacele n
altimilor [AA ], [BB ], respectiv [CC ]
B
si cu M, N si P mijloacele laturilor [BC], [CA], respectiv
N
P X
[AB]. Demonstrati c
a dreptele XM, Y N si ZP sunt conC
curente.
Y
Z
Doru Buzac, Iasi
Solutie. Cum linia mijlocie [P N ] contine mijloacele tuM
C
A
turor cevienelor care pleaca din A, rezulta ca X [P N ], B

iar P X si XN sunt linii mijlocii n triunghiurile ABA , respectiv ACA . Astfel,


BA 2
BA
MY
CB
PX
=
= . Analog se arata ca Y [P M ], Z [M N ], iar
=
XN
2 AC
AC
YP
BA
55

NZ
AC
PX NZ MY
BA CB AC
= . Atunci

= = 1 (deoarece AA ,
ZM
CB
XN ZM Y P
AC BA CB
BB , CC sunt concurente). Aplicand reciproca teoremei lui Ceva, urmeaza concluzia
problemei.
Not
a (Titu Zvonaru). Proprietatea este cunoscuta n cazul triunghiului oarecare; a se vedea, de exemplu, Gh. Mihalescu - Geometria elementelor remarcabile, Ed.
Tehnic
a, Bucuresti, 1957, pg. 379. Punctul de concurenta este punctul lui Lemoine.
Mai mult, are loc proprietatea mai generala

In triunghiul ABC, n care A , B , C sunt mijloacele laturilor BC, CA, AB, iar
X, Y, Z mijloacele cevienelor concurente AA1 , BB1 , CC1 , dreptele A X, B Y , C Z
sunt concurente (sursa citata, pg. 494).

VII.122. Se consider
a dreptunghiul ABCD, cu AB = 1 si AD = 1 + 3, iar

M este un punct interior dreptunghiului, astfel nc


at m(M
DC) = m(M
CD) = 75 .
Ar
atati c
a triunghiul M AB este echilateral.
Dumitru Mihalache, B
arlad
Solutie. Fie N un punct interior dreptunghiului astfel ncat triunghiul CDN
A
D
sa e echilateral, iar E si F intersectiile dreptei M N cu
AB, respectiv CD. Punctele M si N ind egal departate
M
N
F
de capetele segmentului [CD], rezulta ca M N este medi- E
atoarea (comun
a) a segmentelor [CD] si [AB], deci E si
F sunt mijloace pentru [AB], respectiv [CD]. Apoi, cum
C
B

m(N
M D) =
m(N
DM ) = 15 , deducem ca N M D esteisoscel,cu N M = N D = 1.

Insa N F = 3 , prin urmare EM = (1 + 3) 1 3 = 3 . Cu teorema lui


2
2
2
Pitagora, gasim ca AM = BM = 1, deci ABM este echilateral.
si

Clasa a VIII-a
VIII.116. Raport
am planul la un reper
cartezian xOy. Determinati multimea
p
punctelor M (x, y) din plan pentru care 2 x2 y 2 = x + y.
Romanta Ghit
a si Ioan Ghit
a, Blaj
2
Solutie. Prin ridicare la patrat, relatia din ipoteza conduce la 4(x y 2 ) =
3x
(x + y)2 , adica (x + y)(3x 5y) = 0, deci y = x sau y =
. Pe de alta parte,
5

pentru a asigura existenta radicalului, se impune ca |x| |y|. In cazul n care y = x,


3x
aceasta conditie se verc
a pentru orice x R; daca y =
, conditia se verca numai
5
daca x 0. In concluzie, multimea cautata este reuniunea dintre dreapta y = x si
3x
semidreapta y =
, x 0.
5
x
VIII.117. Numerele reale pozitive x, y, z sunt astfel nc
at xy = z+1 si
+y =
z+1
x y
and se atinge egalitatea?
2. Demonstrati c
a + 3. C
y
z
Gheorghe Molea, Curtea de Arges
1
x
= . Inlocuind n a doua, deducem
Solutie. Din prima relatie, obtinem ca
z+1
y
56

1
+ y = 2, adica (y 1)2 = 0. Prin urmare, y = 1 si x = z + 1, cu z (0, ).
y
x y
1
Astfel, + = z + 1 + 2 + 1 = 3, cu egalitate pentru z = 1, x = 2, y = 1.
y
z
z
VIII.118. Fie x, y, z numere reale astfel nc
at x2 + 5yz 6, y 2 + 5zx 6 si
2
z + 5xy 6. Aati valoarea minim
a a lui |x + y + z|.
Dan Nedeianu, Drobeta-Tr. Severin
Solutie. Adun
and inegalitatile din ipoteza, obtinem ca (x + y + z)2 + 3(xy + yz +
zx) 18 si, cum 3(xy + yz + zx) (x + y + z)2 , rezulta ca 2(x + y + z)2 18, de
unde |x + y + z| 3. Deoarece x = y = z = 1 verica ipotezele problemei si, pentru
aceste valori, |x + y + z| = 3, nseamna ca valoarea minima a lui |x + y + z| este 3.

5
5x x
VIII.119. Determinati x 0,
si y ,
pentru care
4
2 2
ca

(7 2x)(5x + 2y) +

(x 2y)(5 4x) = 6.

Liviu Smarandache si Lucian Tutescu, Craiova


Solutie. Intervalele n care se aa numerele x si y ne garanteaza ca7 2x,
5x +
2y, x 2y si 5 4x sunt numere
reale nenegative; e atunci a = 7 2x,
b = 5x + 2y, c = x 2y si d = 5 4x. Observam ca a2 + b2 + c2 + d2 =
7 2x + 5x + 2y + 2y + x 2y + 5 4x = 12. Pe de alta parte, din ipoteza problemei,
ab + cd = 6, deci 2ab + 2cd = 12. Deducem ca a2 + b2 + c2 + d2 2ab 2cd = 0, adica
(a b)2 + (c d)2 = 0, de unde a = b si c = d. Rezolvand sistemul 7 2x = 5x + 2y,
x 2y = 5 4x, gasim x = 1, y = 0.
VIII.120. Rezolvati n numere naturale ecuatia x + 2y + 3z = 4xyz 5.
Titu Zvonaru, Com
anesti
x + 2y + 5
Solutie. Avem ca z =
. Nu putem avea simultan x 2 si y 2
4xy 3
deoarece, n caz contrar, (x 2)(y 2) 0, deci xy 2x + 2y 4 si atunci 4xy 3
8x + 8y 16 3 = x + 2y + 7x + 6y 19 x + 2y + 14 + 12 19 > x + 2y + 5,
adica fractia care-l da pe z ar subunitara. Rezulta ca x {1, 2} sau y {1, 2}.
2y + 6
Daca x = 1, atunci z =
. Eventualele solutii y trebuie sa verice conditia
4y 3
4y 3 2y + 6, deci y {1, 2, 3, 4}. Vericand ecare situatie, gasim solutiile
(x, y, z) {(1, 1, 8); (1, 2, 2)}. Trat
and n aceeasi maniera cazurile x = 2, y = 1 si
y = 2, nu obtinem noi solutii.
VIII.121. Demonstrati c
a nu putem alege trei puncte necoliniare A, B, C, de
aceeasi parte a unui plan , astfel nc
at dreptele AB, BC si CA s
a formeze cu planul
unghiuri de aceeasi m
asur
a nenul
a.
Petru Asaftei, Iasi
Solutie. Presupunem contrariul si e A, B, C necoliniare, astfel ncat (ABC)

si m(AB,
) = m(AC,
) = m(BC,
) = . Consideram ca d(A, ) > d(B, ) >

) =
d(C, ). Ducand prin C planul paralel cu , rezulta ca m(AB,
) = m(AC,

m(BC,
) = . Fie {M } = AB si P, N proiectiile punctelor A si B pe ; atunci
57

) = m(BCN
) = m(AM

m(ACP
P ) = si N (P M ). Din congruenta triunghiurilor
AP C si AP M deducem (P C) (P M ), iar din congruenta triunghiurilor BN C si
BN M rezulta ca (N C) (N M ). Folosind triunghiurile isoscele P CM si N CM ,

obtinem ca N
CM P
CM , fals. Ramane atunci adevarata concluzia problemei.

VIII.122. In ecare p
atr
atel al unei table de sah este scris c
ate un num
ar natural.
Fiecare num
ar n de pe tabl
a apare de c
ate n ori, iar pe primul r
and al tablei apar,
ordonat strict cresc
ator, toate numerele folosite.
a) Ar
atati c
a, dintre cele opt numere de pe primul r
and, cel mult sase sunt pare.
b) Determinati cel mai mare num
ar care poate ap
area pe tabl
a.
c) Ar
atati c
a exist
a o singur
a modalitate de alegere a numerelor care apar pe tabl
a,
pentru care produsul numerelor de pe primul r
and este impar.
Silviu Boga, Iasi
Solutie. a) Suma numerelor de pe primul rand trebuie sa e 64. Numarul 0 nu
poate aparea pe tabla. Daca toate numerele de pe primul rand ar pare, suma lor
ar cel putin egala cu 2 + 4 + 6 + 8 + 10 + 12 + 14 + 16 = 72 > 64, fals. Daca
un singur num
ar de pe primul rand ar par, suma de pe primul rand ar impara,
contradictie. Ram
ane ca pe primul rand sunt cel mult sase numere pare, situatie
posibila; un exemplu ar 2, 4, 6, 8, 9, 10, 12, 13.
b) Cele mai mici sapte numere naturale nenule au suma 1+2+. . .+7 = 28; raman
64 28 = 36 de patr
atele, deci cel mai mare numar care poate ales este 36.
c) Daca produsul numerelor utilizate este impar, toate numerele sunt impare. Cum
1 + 3 + 5 + 7 + 9 + 11 + 13 + 15 = 64 si orice alta alegere de numere impare distincte va
avea suma mai mare, rezulta ca singura posibilitate de alegere a unor numere impare
pe tabla este 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15.

Clasa a IX-a
IX.106. Stabiliti valoarea de adev
ar a propozitiilor p si q, unde
p : (a Z)(n N )(a4 + 1 = 3n ); q : (a Z)(n N)(a4 1 = 3n ).
Dan Popescu, Suceava
Solutie. Cum orice patrat perfect este e M3 , e M3 + 1, a4 + 1 este e M3 + 1,
e M3 + 2, deci nu poate putere a lui 3 cu exponent nenul. Rezulta ca p este o
propozitie falsa.
Vom arata ca si q este tot falsa. Pentru aceasta sa presupunem, prin absurd, ca
exista a Z si n N pentru care a4 1 = (a 1)(a + 1)(a2 + 1) = 3n . Atunci
a 1 = 3 , a + 1 = 3 si a2 + 1 = 3 , unde 0 < si + + = n. Rezulta
ca 2 = (a + 1) (a 1) = 3 3 = 3 (3 1), deci = 0, = 1. Deducem ca
a = 2 si, cum 22 + 1 = 3 , ajungem la o contradictie.




3a + 4b
1 a + 2b
1 a
2 <
2 <
IX.107. Dac
a a, b N , atunci
2 .
2a + 3b
4 a+b
16 b
Mihail Bencze, Brasov
x+2
Solutie. Consideram functia f : [1, ) [1, ), f (x) =
. Deoarece
x+1

3x + 4
1
si f ( 2) = 2,
|f (x) f (y)| < |x y|, x, y [0, ), x = y, (f f )(x) =
4
2x + 3
58

1
1
rezulta ca |(f f )(x) (f f )(y)| < |f (x) f (y)| <
|x y|, pentru orice x, y
4
16

a
[1, ), x = y. Considerand x = , a > b si y = 2, obtinem inegalitatea ceruta.
b

1 1
4
4
IX.108. Dac
a a (0, 1), demonstrati c
a (a + b)
+

,
2
a b (a + 1)
(a + 1)2
pentru orice b (0, ).
Ovidiu Pop, Satu Mare
a b(a 1)2
1a
, care
Solutie. Inegalitatea din enunt este echivalenta cu +
2
2
b a(a + 1)
1+a

rezulta din inegalitatea mediilor x + y 2 xy, x, y (0, ).


h i
IX.109. Demonstrati c
a tg x > 4 sin x 2, oricare ar x 0, .
2
Ionut Iv
anescu, Craiova

Solutie. Pentru x = 0, inegalitatea se verica. Fie x (0, ) si triunghiul ABC


2
b = 90 , m(B)
= x, iar AD BC, D BC. Cu notatiile uzuale, avem:
cu m(A)
ha
bc
b
2c + b > 4 a2 (2c + b)2 > 16b2 c2
2 + tg x > 4 sin x 2 + > 4
c
c
a
(b2 + c2 )(2c + b)2 > 2bc 8bc.

Insa b2 + c2 2bc (cu egalitate cand b = c), iar (2c + b)2 (2 2cb)2 = 8bc
(cu egalitate cand b = 2c). Rezulta astfel inegalitatea stricta din enunt, ntrucat nu
putem avea simultan b = c si b = 2c.
b = 60 .
IX.110.
In ABC, cu notatiile uzuale, ar
atati c
a OI OIa m(A)
Temistocle Brsan, Iasi
Solutie. Utilizam relatiile lui Euler OI 2 = R2 2Rr si OIa2 = R2 + 2Rra si faptul
p
pa
a
ca IIa = AIa AI =

=
. Avem succesiv:
A
A
cos 2
cos 2
cos A2
a2
OI OIa OI 2 + OIa2 = IIa2 (R2 2Rr) + (R2 + 2Rra ) =

cos2 A2
a2
ra r
4 sin2 A
ra r
R2 Rr + Rra =
1+
=
1+
= 4(1 cos A).
1+ cos A
R
1
+
cos
A
R

aS
ra r
1
S
S
abcS
4RS 2
=
Cum
=

=
=
=
R
R pa
p
Rp(p a)
Rbcp(p a)
Rbcp(p a)
2
2
2
2
2
4(p b)(p c)
a (b c)
a b c + 2bc
=
=
= 2 cos A + 2, rezulta ca
bc
bc
bc
1
b = 60 .
OI OIa 1 2 cos A + 2 = 4(1 cos A) cos A = m(A)
2

Clasa a X-a
X.106. Cele m n p
atr
atele ale unui dreptunghi cu m linii si n coloane se
coloreaz
a cu p culori, unde m < p < n. Spunem c
a o colorare are o t
aietur
a dac
a,
pe una dintre cele n coloane, toate cele m p
atr
atele au aceeasi culoare. Determinati
leg
num
arul color
arilor care au k t
aieturi, unde 0 k n. (In
atur
a cu problema 2,
OJM 2006.)
Cecilia Deaconescu, Pitesti
59

Solutie. O coloana care este taietura poate colorata n p moduri, iar o coloana
care nu este taietur
a poate colorata n pm p moduri. Cum cele k taieturi pot alese
k
n Cn moduri, rezulta ca numarul colorarilor cu k taieturi este Cnk pk (pm p)nk ,
0 k n.

1 0
X.107. Se consider
a variabila aleatoare X :
, unde p, q (0, 1), p = q.
p q
Ar
atati c
a variabilele aleatoare |X M (X)| si (X M (X))2 sunt dependente.
sti
Laurent
iu Modan, Bucure
q p
Solutie. Cum M (X) = p, atunci X M (X) :
. Rezulta ca |X M (X)| :
p q

q 3 p3
q p2
q p
. Deducem ca M (|X
, iar |XM (X)|3 :
, (XM (X))2 :
p q
p q
p q
M (X)|) = 2pq, M ((X M (X))2 ) = pq(p + q) = pq si M (|X M (X)|3 ) = pq(p2 + q 2 ).
Daca, prin absurd, variabilele |X M (X)| si (X M (X))2 ar independente, atunci
M (|X M (X)|3 ) = M (|X M (X)|)M ((X M (X))2 ), adica pq(p2 + q 2 ) = 2p2 q 2 .
Cum p = 0 si q = 0, ar rezulta ca p2 + q 2 = 2pq, deci p = q, contradictie. Ramane ca
cele doua varibile aleatoare sunt dependente.
X.108. Dac
a a, b, c (1, ), demonstrati c
a are loc inegalitatea
(logb a + logc a) (loga b + logc b)(loga c + logb c) 8 log b+c a log c+a b log a+b c.
2

Lucian Tutescu, Craiova


Solutie. Vom arata ca logb a+logc a 2 log b+c a; scriind celelalte doua inegalitati
2

b+c
similare si nmultindu-le, vom obtine inegalitatea dorita. Cum
bc > 1,
2
rezulta ca log b+c a logbc a = 2 logbc a. Notand x = loga b, y = loga c, ar
2
4
1 1
, fapt care rezulta din inegalitatea mediilor
sucient sa demonstram ca +
x y
x+y
M H M A.
X.109. Se consider
a multimile nedisjuncte A si B si functiile f : A (0, ),
g : B (0, 1). Determinati num
arul a (0, 1) (1, ) pentru care af (x)g(x) +
f (x)
loga g(x) a
, x A B.
Mihai Haivas, Iasi
Solutie. Consider
am functia p : A B (0, ), p(x) = f (x) g(x). Adunand
n ambii membri ai inegalitatii din enunt termenul loga f (x), obtinem ca ap(x) +
loga p(x) af (x) + loga f (x), x A B. Functia h : (0, ) R, h(x) = at + loga t
este strict descrescatoare daca a (0, 1) si strict crescatoare daca a (1, ). Cum
f (x)(g(x) 1) 0, x A B, rezulta ca p(x) f (x), x A B. Avem si ca
h(p(x)) h(f (x)), prin urmare valorile cautate ale lui a sunt elementele intervalului
(0, 1).
X.110. Fie D = {z = x + iy|y > 0} multimea numerelor complexe din semiplanul
superior, iar D = {z = x + iy|x2 + y 2 < 1} discul unitate (f
ar
a frontier
a). Dac
a
z

z
0
este bijectiv
a.
z0 D este xat, ar
atati c
a functia f : D D , f (z) =
z z0
Adrian Corduneanu, Iasi
60

Solutie. Demonstr
am mai nt
ai ca f este bine denita. Pentru aceasta, observam
ca f (z) D |f (z)| < 1 |z z0 | < |z z 0 | (x x0 )2 + (y y0 )2 <
(x x0 )2 + (y + y0 )2 yy0 > 0, fapt adevarat cand z, z0 D. Daca presupunem
ca f (z1 ) = f (z2 ) obtinem, dupa calcule, ca (z1 z2 )(z0 z 0 ) = 0; cum z0 = z 0 ,
ntrucat y0 > 0, rezulta c
a z1 = z2 , deci f este functie injectiva. Sa demonstram si
ca f este surjectiva; e w D , adica |w| < 1. Din egalitatea f (z) = w gasim ca
(z 0 w z0 )(w 1)
z 0 w z0
z 0 |w|2 (z0 w + z 0 w) + z0
z =
=
=
, unde Im z =
w1
|w 1|2
|w 1|2
y0 (1 |w|2 )
> 0, prin urmare z D. Cu aceasta, solutia problemei este completa.
|w 1|2

Clasa a XI-a
3
.
2
Dan Nedeianu, Drobeta Tr. Severin
Solutia 1. Fie a = tr A, b = det A, iar f (X) = det(A XI2 ) = X 2 aX + b
polinomul caracteristic al matricei A. Atunci det(A2 + A + I2 ) = det(A I2 )(A
2 I2 ) = f () f (2 ) = (2 a + b)( a2 + b) = a2 + b2 + ab + a b + 1, unde este
radacina primitiva de ordin trei a unitatii. Analog, det(A2 A + I2 ) = a2 + b2 ab
a b + 1, prin urmare det(A2 +
A + I2 ) + det(A2 A + I2 ) = 2a2 + 2b2 2b + 2 =
1
3
2a2 + 2 + 2(b2 b) 0 + 2 + 2
= . Egalitatea se atinge cand tr A = 0 si
4
2
1
detA = .
2
Solutia 2. Cu notatiile anterioare, f (A2 + I2 ) = f (A + iI2 ) f (A iI2 ) =
f (i) f (i) = (i2 ai + b)(i2 + ai + b) = (b 1)2 + a2 . Se stie ca det(X + Y ) + det(X
Y ) = 2detX + 2detY, X, Y M2 (R). Pentru X = A2 + I2 , Y = A, obtinem ca
det(A2 + A + I2 ) + det(A2 A + I2 ) = 2det(A2 + I2 ) + 2detA = 2(b 1)2 + 2a2 + 2b =
3
3
1
2(b2 b + 1) + 2a2 2 + 0 = , cu egalitate cand a = 0, b = .
4
2
2
2

XI.107. Se d
a parabola y = ax (a > 0). In ecare punct P (x, y) al parabolei, se

consider
a vectorul tangent P P = i + 2axj si vectorul normal P Q , orientat spre

exterior, astfel nc
at |P Q | = |P P |. Apoi, se consider
a vectorul P Q = (x) P Q ,
unde (x) este o functie dat
a. Determinati locul geometric al punctului Q, atunci
c
and P descrie parabola, n ecare din cazurile:
1
1
a) (x) = a, x R; b) (x) = , x R; c) (x) =
, x R .
a
2ax
Adrian Corduneanu, Iasi



Solutie. Intruc
at OP = x i +ax2 j , P P = i +2ax j , P Q = 2ax i j , P Q =

(x)(2ax i j ), rezulta ca OQ = OP + P Q = (x + 2ax (x)) i + (ax2 (x)) j ,


prin urmare xQ = x + 2ax (x), iar yQ = ax2 (x).

1
a), b) Daca (x) = c, c R\
, atunci xQ = (1 + 2ac)x, cu 1 + 2ac = 0, deci
2a
a
xQ
, iar yQ =
x2 c. In cazul n care c = a, locul geometric al
x=
1 + 2ac
(1 + 2ac)2 Q
XI.106. Dac
a A M2 (R), ar
atati c
a det(A2 + A + I2 ) + det(A2 A + I2 )

61

lui Q este parabola y =

a
1
x2 a, iar cand c = , locul lui Q este parabola
2
2
(1 + 2a )
a

1
y = ax2 .
a
1
1
c) Daca (x) =
, x R , atunci xQ = x + 2ax
= x + 1, deci x = xQ 1,
2ax
2ax
1
1
iar yQ = ax2
= a(xQ 1)2
. Ecuatia locului geometric, n acest
2ax
2a(xQ 1)
1
caz, este y = a(x 1)2
, x = 1; invitam cititorul sa traseze efectiv aceasta
2a(x 1)
curba.

1
1
1
XI.108. Calculati lim ( n n)1+ ln 2 + ln 3 +...+ ln n .
n
Cezar Lupu, student, Bucuresti

1
1
1
+
+ ... +
, n N, n 2; atunci ( n n)xn =
Solutie. Fie xn = 1 +
ln 2
ln 3
ln n
ln n
e n xn . Pentru a calcula limita sirului de la exponent, folosim lema Stolz-Cesaro:
ln n
xn
xn+1 xn
xn = lim n = lim n+1
n =
n n
n
n
ln n
ln(n+1) ln n
lim

= lim

ln n
ln n
= 1.
= lim
(n + 1) ln n n ln(n + 1) n ln n ln(1 + n1 )n

Prin urmare, limita ceruta este egala cu e.

XI.109. Determinati a, b, c (0, ) pentru care limita lim

a
b+c

exist
a

si este nit
a.
Constantin Chiril
a, Iasi
Solut

ie.
Dac
a
a
<
c
+
1,
atunci
exist
a

>
0
pentru
care
a
<
c
+
1

.
Cum

lim n b = 1, pentru acest , exista n0 () astfel ncat n b > 1 , n n0 (). Cand

n
a
a
a
<
< 1 si atunci lim
= 0. Cu un
n
n
c + 1
b+c
b+c
n
a
rationament analog, obtinem ca lim
= +, daca a > c + 1. Vom arata
n
n
b+c

n
n
b+c
b+a1
1
a
ca, pentru a = c + 1, limita din enunt este b . Fie yn =
=
=
a
a

n
n
xn
n( b 1)
ln b
n( b 1)
= 1+
, unde xn =
este un sir cu limita
. Rezulta
1+
na
n
a
a

n
1
a
1
1
= ln b = b a . In concluzie, limita exista si
ca lim
= lim
n
n
n (1 + xn )n
a
b+c
e
n
este nita daca si numai daca a c + 1.
XI.110. Date functiile continue f, g : R R, sunt echivalente armatiile:
i) f = g;
ii) dac
a h : R R este continu
a, ecuatia f (x) = h(x) are solutii reale atunci si
numai atunci c
and ecuatia g(x) = h(x) are solutii reale.
Marian Tetiva, B
arlad

n n0 (), avem ca
n

62

Solutie. Implicatia i)ii) este evidenta. Pentru a demonstra reciproca, este


sucient sa arat
am ca: daca f, g sunt functii continue distincte, exista h continua
astfel nc
at una dintre ecuatiile f (x) = h(x) si g(x) = h(x) are solutii reale, iar
cealalta nu. Sa justicam aceasta armatie.
In ipoteza ca f = g, putem presupune ca f (p) > g(p), pentru un numar real p; e
[a, b] un interval care contine p n interior, iar h : R R,
8
>
max{f (x), g(x)} + 1,
>
>
px
>
<max{f (x), g(x)} +
,

h(x) =

x<a

ax<p
pa
.
xp
>
max{f
(x),
g(x)}
+
,
p

x
<
b
>
>
bp
>
:
max{f (x), g(x)} + 1,
bx

Se veric
a faptul ca h este continu
a. Cum h(x) > max{f (x), g(x)}, x = p, nseamna
ca niciuna dintre ecuatiile f (x) = h(x) si g(x) = h(x) nu poate avea solutii diferite
de p. Pe de alta parte, h(p) = f (p) > g(p), deci prima ecuatie are solutia p, iar cea
de-a doua nu are solutii, ceea ce trebuia demonstrat.
Nota autorului. Armatia problemei ramane adevarata pentru functii polinomiale pe portiuni.

Clasa a XII-a

ax + 2
dx, unde x (0, +)
x(a + x2 eax )
I.V. Maftei, Bucuresti si Mihai Haivas, Iasi
Solutie. Daca (x) = x2 eax , atunci (x) = xeax (ax + 2), deci
XII.106. Pentru a > 0 dat, calculati

(x)
(x)
f (x)dx =
dx
=
dx =
x2 eax (a + (x))
(x)(a + (x))
Z
Z

1
(x)
(x)
1
(x)
=
dx
dx = ln
+C =
a
(x)
a + (x)
a a + (x)
x2 eax
1
+ C.
= ln
a a + x2 eax
Z

sin(2n + 1)x
XII.107. Fie Un =
dx si Vn =
sin x
0

N . Ar
atati c
a Un = (1)n Vn = , n N .
2

cos(2n + 1)x
dx, unde n
cos x

Gheorghe Costovici, Iasi

Solutie. Demonstram prin inductie matematica faptul ca Un = , n N .


2
Pentru n = 1, avem:
Z

U1 =
0

sin 3x
dx =
sin x

(3 4 sin x)dx =
2

(1 + 2 cos 2x)dx =
0

63

.
2

Apoi, presupunem ca Un =
Z

Un+1 =
Z

=
0

si demonstram ca Un+1 = :
2
2

sin((2n + 1)x + 2x)


dx =
sin x
sin(2n + 1)x (1 2 sin2 x) + cos(2n + 1)x 2 sin x cos x
dx =
sin x
Z

= Un + 2
Z

(cos(2n + 1)x cos x sin(2n + 1)x sin x)dx =

.
2
0

Daca n Un facem schimbarea de variabila x = t, obtinem ca Un = (1)n Vn si


2
astfel solutia problemei este completa.
Z n
ln x
XII.108. Demonstrati c
a sirul (an )n1 denit prin an =
dx, n 1,
p
1 x +1
unde p (1, ) este xat, este convergent.
Rodica Luca Tudorache, Iasi
R n+1 ln x
dx > 0, n N , rezulta ca sirul
Solutie. Deoarece an+1 an = n
xp + 1
p1
este monoton crescator. Considerand functia g : [1, +) R, g(x) = ln x x 2 si
studiindu-i variatia, observam ca exista x0 1 astfel ncat g(x) 0, x [x0 , +)
2
2
(unde x0 = 1 cand p 1 + si x0 > 1 daca p (1, 1 + )). Atunci:
e
e
= Un + 2

x0

an =
1

cos(2n + 2)xdx = Un =

ln x
dx +
xp + 1
Z

<A+
x0

x0

ln x
dx A +
xp + 1
n

n
x0

p1

x 2
dx <
xp + 1

1p
1p
x 2
2
2
dx = A +
x 2 < A +
x0 2 = B,
p
x
1p
p1
x0
p1

x0

ln x
dx, pentru n [x0 ]+1. Rezulta astfel ca sirul dat este marginit
p+1
x
1
superior, iar concluzia urmeaza din teorema lui Weierstrass.
Not
a (Gheorghe Costovici). Se arata, cu metode ce dep
Z yasesc putin nivelul
ln x
matematicii de liceu, ca daca c > 0, p > 1, atunci exista lim
[0, +).
y 1 xp + c
De aici, problema rezulta ca un caz particular.
XII.109. Fie (G, ) un grup comuativ, cu proprietatea c
a exist
a n N astfel
n
n
nc
at din x = y , x, y G, rezult
a c
a x = y. Dac
a f, g sunt endomorsme ale lui G,
ar
atati c
a ecuatia f (x) = g(x1 ) are solutie unic
a n G, dac
a si numai dac
a functia
h : G G, h(x) = f (xn ) g(xn ) este injectiv
a.
D.M. B
atinetu-Giurgiu, Bucuresti
Not
a. Problema a fost publicata, cu numarul XII.74, n RecMat 2/2006, iar
solutia sa poate gasit
a n RecMat 2/2007, pg. 136. De aceasta situatie este vinovata
redactia, care si cere scuze.
unde A =

64

XII.110. Fie P, Q C[X] polinoame neconstante, astfel nc


at P si Q au aceleasi
r
ad
acini, iar P 1 si Q 1 au si ele aceleasi r
ad
acini. Ar
atati c
a P = Q.
Adrian Reisner, Paris
Solutie. Fie n = grP, m = grQ, 1 , . . . , p radacinile lui P , de multiplicitati
k1 , . . . , kp , iar 1 , . . . , r rad
acinile lui P 1, de multiplicitatile l1 , . . . , lr . Notam cu
D si cei mai mari divizori comuni ai perechilor de polinoame (P, P ), respectiv
(P 1, P ). Cum D si divid P si P 1, iar (P, P 1) = 1, atunci (D, ) = 1.
Insa D|P , |P , prin urmare D |P , deci gr(D ) n 1. Pe de alta parte,
gr D =

p
P

(ki 1) = n p, gr =

i=1

r
P

(li 1) = n r, asadar 2n p r n 1,

i=1

adica p + r n + 1. Procedand asemanator n cazul lui Q, obtinem ca p + r m + 1.


Observam ca P Q = (P 1) (Q 1) este un polinom care se anuleaza n
1 , . . . , p , 1 , . . . , r , iar aceste numere sunt distincte, ntrucat (P, P 1) = 1. Rezulta
ca P Q are cel putin p + r r
ad
acini, cu p + r max{m, n} + 1. Insa gr(P Q)
max{m, n}, prin urmare P Q = 0, deci P = Q.

Solutiile problemelor pentru preg


atirea
concursurilor propuse n nr. 1/2010
A. Nivel gimnazial
G156. Fie a1 , a2 , . . . , an R+ , cu
1
1
1
+ ... + 3
< .
a32 + a23
an + a21
2

1
1
1
1
+
+
+...+
= 1. Ar
atati c
a 3
a1 a2
an
a1 + a22

Angela T
ig
aeru, Suceava
Solutie. Din datele problemei rezulta ca ai (1, ), i = 1, n, prin urmare
1
1
1
<

. Procedand analog cu ceilalti termeni si sumand inegalitatile


a31 + a22
1 + a22
2a2
obtinute, rezulta cerinta problemei.
G177. Fie k > 0 si a, b, c [0, +) astfel nc
at a + b + c = 1. Demonstrati c
a
a
b
c
9
+
+

.
a2 + a + k b2 + b + k c2 + c + k
9k + 4
Titu Zvonaru, Com
anesti
Solutie (Gheorghe Iurea). Sensul inegalitatii din enunt, sa o numim (I), depinde de parametrul k > 0; pentru k = 0, 01, a = 0, 1, b = 0, 2, c = 0, 7 inegalix
tatea este falsa. Cu notatia f (x) = 2
, x > 0, si avand n vedere conditia
x +x+k

a+b+c
a + b + c = 1, (I) se scrie f (a) + f (b) + f (c) 3f
si va adevarata pen3
tru valorile lui k pentru care functia f este concava (inegalitatea lui Jensen). Cum
2(x3 3kx k)
, x > 0, problema revine la a gasi valorile lui k pentru care
f (x) =
(x2 + x + k)3
g(x) = x3 3kx k 0, x (0, 1). Ecuatia de gradul trei g(x) = 0 are discriminantul
65