UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT SIMION BARNUTIU SIBIU

DREPT FINANCIAR
SEMESTRUL I

Bugetul de stat.Generalitati.Cheltuieli

SPECIALIZAREA :DREPT ID
PROFESOR INDRUMATOR:CONF. UNIV. DR. CRISTINA
ONET

STUDENT:KLEIN OVIDIU

-SIBIU 2011 1.Introducere

Formarea finanelor este rezultatul unui proces istoric ndelungat i complex, care
este determinat de evoluia vieii sociale, prin apariia i dezvoltarea comunitilor
umane, apariia proprietii private i mprirea n clase sociale, dezvoltarea forelor de
producie i a relaiilor marf-bani, apariia statului i crearea aparatului de constrngere
cu scopul de a asigura condiii pentru acumularea de mijloace bneti necesare ntreinerii
aparatului de stat i ndeplinirii funciilor sale.
Statul a aprut pe o anumit treapt de dezvoltate a societii cnd, datorit nivelului
forelor de producie i diviziunii sociale a muncii, s-a fcut simit tot mai mult
diferenierea social i material, au aprut clasele sociale, s-a modificat poziia
grupurilor sociale fa de mijloacele de producie. Odat cu apariia unei fore publice,
statul, au aprut i primele elemente de finane: impozitele, drile, tributurile, birurile,
cheltuielile statului.
n raport cu ornduirea social-politic n care s-au manifestat, finanele au avut un
coninut de clas determinat de condiiile economice, politice i sociale, precum i o
anumit sfer de cuprindere. Astfel, n sclavagism i feudalism, sfera finanelor a fost
limitat de slaba dezvoltare a produciei de mrfuri i a relaiilor bneti, precum i de
necesitile relativ reduse de mijloace pentru ntreinerea aparatului de constrngere. n
societatea capitalist, finanele au cunoscut o larg dezvoltare determinat de
generalizarea relaiilor marf-bani i de necesitile sporite de resurse bneti ale statului,
pentru ndeplinirea funciilor i sarcinilor sale.
Sarcinile finanelor sunt duse la ndeplinire, n mare msur, prin intermediul
bugetului de stat, ca principal plan financiar al statului. Bugetul de stat este format din
relaii financiare, prin intermediul crora au loc constituirea i repartizarea celui mai
important fond bnesc al societii fondul bugetar. Relaiile bugetare i gsesc expresia
n principalul plan financiar al statului, care poart denumirea de buget de stat.

In Romania , dreptul finanelor publice are urmtoarele izvoare:

- Constituia Romniei, n care sunt prevzute normele referitoare la structura finanelor
publice, buget, impozite, taxe, precum i la organele statului implicate n politica fiscal;
- Legea finanelor publice 500/2002, care cuprinde norme cu caracter general privind
finanele publice, instituii fundamentale, principii i concepte viznd acest domeniu;
- Hotrrile i Ordonanele Guvernului prin care sunt reglementate aspecte speciale din
anumite domenii care vizeaz finanele publice;
- Ordinele si instruciunile Ministerului de Finane care reglementeaz aspecte de
amnunt n domeniul finanelor publice;
- Norme metodologice prin intermediul crora sunt detaliate aspecte ce pot fi interpretate,
cuprinse n legi i alte acte normative.
2. Noiunea de buget i noiunea de buget public
Bugetul reprezint un procedeu economic-financiar, cu caracter evalutiv,
programatic i comparativ, compus din dou pri, respectiv din partea de venituri i
partea de cheltuieli, care se ntocmete pentru o perioad determinat, n legtur cu
resursele financiare ale oricrei persoane fizice sau juridice.
Se poate observa c ne referim la buget, n general, ca instrument de lucru n munca
financiar de evideniere a veniturilor ce se poate realiza i a cheltuielilor ce urmeaz a fi
efectuate ntr-o perioad determinat de timp de ctre orice persoan fizic sau juridic,
indiferent dac sunt persoane de drept public sau de drept privat.
Astfel, bugetul prezint o serie de caracteristici:
- este un instrument de lucru n domeniul economic-financiar;
- este un act de programare pentru viitor a anumitor activiti care presupune cheltuirea
unor resurse financiare i implicit constituirea acestor resurse;
- este un act de evideniere a datelor cuprinse n coninutul su pe masur ce activitile
programate se desfoar;
- este un act de urmrire a modului n care s-au realizat activitile programate;

- este format din dou pri, partea de venituri i partea de cheltuieli, fapt ce permite
programarea, evidenierea i urmrirea distinct i comparativ a acestora;
- se ntocmete pentru o perioad determinat de timp;
- se refer la resursele financiare, fie ale unei persoane fizice, fie ale unei persoane
juridice sau ale oricrei asocieri de persoane, chiar i fr personalitate juridic, dac
asocierea are ca scop ndeplinirea unor obiective concrete ce presupune efectuarea unor
cheltuieli (fapt ce implic i cutarea surselor de finanare pentru realizarea obiectivelor
propuse).
Pentru orice activitate cu caracter lucrativ ce urmeaz s se desfoare de-a lungul
unei perioade determinate se poate ntocmi un buget de venituri i de cheltuieli care s
permit programarea financiar a acelei activiti, evidenierea i urmrirea modului de
realizare (sub aspect financiar) a acelei activiti, i nu n ultimul rnd previzionarea
eficienei financiare a activitii respective (prin compararea veniturilor i a cheltuielilor).
Atunci cnd ntocmirea unui buget se refer la activitatea viitoare a unui corp public
avem de-a face cu un buget public. Cnd ne referim la corp public avem n vedere: statul
i unitile administrativ-teritoriale.
Noiunea de buget public a fost definit de lege ca fiind documentul prin care sunt
prevzute i aprobate n fiecare an veniturile i cheltuielile sau, dup caz, numai
cheltuielile, n funcie de sistemul de finanare a instituiilor publice. Dei legea arat c
se refer, n aceti termeni, la noiunea de buget, din cuprinsul acestei definiii rezult c,
de fapt, ea se refer la noiunea de buget public.
n literatura de specialitate este consacrat ideea c bugetul public reprezint actul
juridic necesar pentru stabilirea i autorizarea prealabil a veniturilor i cheltuielilor
publice . Este concluzia la care se poate ajunge analiznd ntreaga literatur de
specialitate, dei trebuie artat faptul c aceasta nu s-a concentrat prea mult asupra
noiunii de buget public, ci mai degrab asupra noiunii de buget de stat sau asupra celei
de buget public naional. Subliniem c cele dou concepte nu se confund, ntruct ntre
ele este diferen de la parte la ntreg ..
1.1.Bugetul de stat - definiie i caracteristici

Activitatea economic se desfoar n fiecare ar potrivit unui mecanism propriu,

numit mecanism economic. Acesta reprezint un sistem de metode de conducere
economic, de obiective ce determin conducerea i de structuri organizatorice
(instituionale, suprastructurale, juridice) prin care se efectueaz conducerea
n acest sistem de conducere se includ: principiile fundamentale de conducere,
organizarea economiei i conexiunile ntre componentele acesteia, sistemul pieei,
criteriile de eficien, prghiile economice, sistemul informaional.
Principala funcie a acestui mecanism este cea de conducere i reglare a proceselor
economice, condiionate de raporturile de interese. Un rol important n realizarea acestei
funcii revine pieei concureniale, pe care se regleaz raportul de interese prin
participarea agenilor economici la formularea cererii i ofertei, la nfptuirea lor i a
echilibrului economic. n acest context un rol nsemnat revine i statului, n dou
ipostaze: agent economic prin nimic deosebit de ceea ce reprezint (ca drepturi, atribuii
i obligaii) oricare alt agent economic, dar i ca autoritate public ce creaz i execut
cadrul legislativ i poate influena derularea mecanismului economic prin nsi fora sa
economic, precum i prin prghiile economico-financiare la care poate apela, ca de
exemplu: prghia fiscal, prghia vamal, prghia cheltuielilor publice. Aceste prghii se
adaug la cele generate de piaa nsi, respectiv preul, costul, profitul, dobnda .a.
Sistemul bugetar este cadrul organizatoric prin care se ncaseaz veniturile
bugetare, se repartizeaz i se cheltuie. Reprezint totalitatea relaiilor economice sub
forma bneasc, rezultat al repartiiei venitului naional, relaii ce apar cu prilejul
constituirii i repartizrii de fonduri centralizate la i de la dispoziia statului, precum i a
unitilor administrativ teritoriale, n scopul satisfacerii unor interese generale ale
societii ori colectivitilor publice. Principalele caracteristici ale acestor relaii
economice sunt: coninutul economic, exprimarea valoric, rezultatul repartiiei valorii
nou create, constituirea i repartizarea de fonduri centralizate, implicarea puterii de stat,
satisfacerea unor nevoi publice. Sistemul bugetar are asadar componente distincte, pentru
care se poate utiliza si expresia de subsisteme bugetare.
Bugetul public contribuie la realizarea echilibrului ntre nevoile colective i
mijloacele cu care se acoper. n acest scop, se stabilete un raport ntre resursele

financiare publice provenite, n principal, din impozite i taxe i nevoile sociale; n cadrul
acestui raport trebuie s se urmreasc respectarea echitii n repartiia sarcinii fiscale
asupra membrilor societii. Astfel, pe baza puterii de contribuie a subiecilor impozabili,
se stabilete capacitatea de satisfacere a nevoilor generale (utile, necesare sau
indispensabile).
Proiectul de buget confer Parlamentului i Guvernului posibilitatea de a avea o
imagine de ansamblu asupra raportului dintre valoarea bunurilor materiale i nemateriale
create n economia financiar public i valoarea eforturilor fcute pentru realizarea lor.
n mod similar, autoritile publice locale identific acest raport i modul n care se
realizeaz echilibrul dintre nevoi i resurse la nivel mezoeconomic.
Bugetul public este instrumentul de programare, de executare i de control asupra
rezultatelor execuiei resurselor bneti ale societii i a modului de repartizare i
utilizare a acestora prin cheltuieli publice
O opinie foarte interesant este aceea potrivit creia bugetul este programul prin care se
prevd i se aprob veniturile i cheltuielile destinate exercitrii funciilor statului i
satisfacerii altor nevoi publice pentru o perioad determinat (de obicei un an), program
ce mbrac forma legii
Cheltuielile publice exprim relaii economico-sociale n form bneasc , care se
manifest ntre stat , pe de o parte i persoane fizice i juridice pe de alt parte , cu ocazia
repartizrii i utilizrii resurselor financiare ale statului n scopul ndeplinirii funciilor
acestuia
Clasificatia functionala a cheltuielilor publice ale Romaniei, in conformitate cu
prevederile legii bugetare
Partea I - Servicii publice generale
Administratia Prezidentiala;
Autoritatile legislative;
Autoritatile judecatoresti;
Alte organe ale autoritatilor publice;
Autoritati executive.

Partea a II-a - Aparare, ordine publica si siguranta nationala

aparare nationala:
administratie centrala;

 aparare nationala si operatiuni de mentinere a pacii;

actiuni de integrare euro-atlantica si pentru constituirea fortei de reactie rapida;
parteneriat pentru pace;
plati efectuate in cadrul programului de redistribuire a fortei de munca (plati
compensatorii);
ordine publica si siguranta nationala:
administratie centrala;
politic;
protectie si paza contra incendiilor;
paza si supravegherea frontierei;
jandarmerie;
siguranta nationala;
penitenciare;
alte institutii si actiuni privind ordinea publica si siguranta nationala (plati
compensatorii).
Partea a III-a - Cheltuieli social culturale
Invatamant:
administratie centrala;
invatamant prescolar;
invatamant primar si gimnazial;
invatamant liceal, invatamant profesional;
invatamant postliceal, invatamant special;
invatamant superior;
biblioteci centrale, universitare si pedagogice;
internate, camine si cantine pentru elevi si studenti;
servicii publice descentralizate;
alte institutii si actiuni de invatamant.
Sanatate:
administratie centrala;
spitale;
sanatorii de recuperare si balneare;
crese;
centre de transfuzii sanguine;
centre de sanatate;
servicii publice descentralizate;
alte institutii si actiuni sanitare.
administratie centrala;
biblioteci publice nationale, muzee;
teatre si institutii profesioniste de spectacole si concerte;
culte religioase;
activitatea sportiva, activitatea de tineret;
servicii publice descentralizate;
alte institutii si actiuni privind cultura, religia, activitatea sportiva
-administratie centrala;

 alocatia de incredintare si plasament familial;

alocatia de stat pentru copii;
pensii, ajutoare, indemnizatii, sporuri IOVR, veterani de razboi si pe
categorii de beneficiari;
pensii militari;
ajutor social;
ajutoare speciale;
centre de primire a minorilor;
indemnizatii nevazatori salariati;
ajutoare pentru sotiile de militari in termen;
centre de primire, triere si cazare a persoanelor solicitante a statutului de refugiat;
alocatia suplimentara pentru familiile cu copii;
concediu platit pentru cresterea copilului pana la 2 ani;
servicii publice descentralizate;
programe de protectie sociala si integrare socioprofesionala a persoanelor cu handicap
sustinerea sistemului de protectie a drepturilor copilului;
sustinerea sistemului de protectie a persoanelor cu handicap;
alte ajutoare, actiuni privind asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si
indemizatii

Partea a IV-a - Servicii si dezvoltare publica, locuinte, mediu si ape

Servicii si dezvoltare publica si locuinte
administratie centrala;
locuinte;
alte actiuni privind dezvoltarea publica si locuintele.
Mediu si ape
dezvoltare surse de apa, acumulari si amenajari hidrotehnice;
supraveghere si protectie mediu, reducerea si controlul poluarii;
prospectiuni geologice privind sursele de apa;
controlul activitatilor nucleare.
Partea a V-a - Actiuni economice
Industrie:
administratie centrala;
prospectiuni si lucrari geologice pentru descoperirea de resurse minerale;
combustibili minerali solizi;
resurse minerale, altele decat combustibili;
industrie prelucratoare;
alte cheltuieli in domeniul industriei.
Agricultura si silvicultura:
administratie centrala;
amendare soluri acide si alcaline;
acoperire sume fixe la seminte;
combatere daunatori si boli in sectorul vegetal;

 reproductie si selectie animale;

programe pentru sustinerea preturilor la produsele agricole;
subventionare dobanzi aferente creditelor bancare acordate producatorilor
agricoli;
alte programe pentru sprijinirea producatorilor agricoli;
imbunatatiri funciare, irigatii, desecari si combatere a eroziunii solului;
prevenirea si combaterea bolilor la animale si combaterea epizootiilor;
silvicultura;
alte unitati si actiuni din domeniul agriculturii si silviculturii;
servicii publice descentralizate
Transporturi si comunicatii:
administratie centrala;
aviatie civila;
navigatie civila;
drumuri s_poduri;
transport feroviar;
transport in comun;
aeroporturi de interes local;
aviatie civila finantata din venituri cu destinatie speciala;
comunicatii;
alte cheltuieli.
Alte actiuni economice:
administratie centrala;
rezerve materiale nationale si de mobilizare;
prevenirea si combaterea inundatiilor si ingheturilor;
meteorologie si hidrologie;
stimulare productie de export si a exportului;
actiuni de cooperare economica intemationala;
stimulare intreprinderi mici si mijlocii;
sistemul national antigrindina;
promovarea si dezvoltarea turismului;
Fondul National de Preaderare;
alte cheltuieli pentru actiuni economice.
Partea a Vl-a - Alte actiuni
Cercetare stiintifica:
administrate centrala;
cercetare fundamentala;
cercetare aplicativa si experimentala;
alte institutii si actiuni pentru cercetarea stiintifica.
Alte actiuni:
administratia centrala vamala si unitati teritoriale;
sistemul national de decoratii;
cheltuieli pentru aplicarea tratatelor internationale;
protectie civila;

 executarea silita a creantelor bugetare;

despagubiri civile, precum si cheltuieli judiciare si extrajudiciare derivate din
actiuni in reprezentarea intereselor statului, conform dispozitiilor legale
onorarii pentru expertizele contabile dispuse in cadrul procesului penal;
dezvoltarea si modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei
precum si a celorlalte unitati vamale;
masuri active pentru combaterea somajului;
zboruri speciale;
Fondul Roman de Dezvoltare Sociala;
alte cheltuieli.
Partea a VII-a Transferuri
Transferuri din bugetul de transferuri din bugetul statului catre bugetul asigurarilor
sociale de stat
- transferuri din bugetul statului catre bugetele locale pentru investitii
partial din imprumuturi externe.
Partea a VIII-a - Imprumuturi acordate
imprumuturi acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin acorduri
bilaterale si acorduri interguvemamentale;
imprumuturi acordate persoanelor care beneficiaza de statutul de refugiati
lipsite de mijloace de existenta;
microcredite acordate persoanelor fizice care desfasoara activitati pe cont propriu
aducatoare de venituri, in vederea intretinerii materiale.
Partea a IX-a - Plati de dobanzi si alte cheltuieli
dobanzi aferente datoriei publice interne;
dobanzi aferente datoriei publice externe;
cheltuieli ocazionate de emisiunea si plasarea titlurilor de stat si de riscul
garantiilor acordate de stat, in conditiile legii;
diferente de curs aferente datoriei publice externe;
diferente de curs aferente datoriei publice interne;
rambursairi de credite externe pentru importul de combustibili;
dobanzi si comisioane aferente creditului extern pentru importul de combustibili.
Partea a X-a - Fonduri de rezerva
fond de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului;
fond de interventie la dispozitia Guvernului;
-fond la dispozitia Guvernului Romaniei pentru rclatiile cu Republica Moldova.

10

Bibliografie
1.Cristina One, Dreptul finanelor publice. Partea general, Editura Lumina Lex,
Bucureti, 2005.
2.Dan Drosu aguna, Dan ova, Drept financiar public, Editura All Beck, Bucureti,
2006.

11