Sunteți pe pagina 1din 12

3 Analiza statistica a cheltuielilor bugetului Munincipiului Ploiesti in perioada 20042008

Cheltuielile publice, prin dimensiunea dar si prin modul de repartizare a lor pe


destinatii, joaca un rol decisiv in cresterea calitatii vietii in cadrul colectivitatiilor locale,
constituind totodata si o premisa esentiala in asigurarea unei dezvoltari durabile. Totodata,
modul de repartizare a cheltuielilor evidentiaza politica consiliului local, prioritatile pe care
acesta le are in domeniul economic si social.
Din fericire, in cazul Municipiului Ploiesti, fiind si resedinta de judet dar mai ales un
puternic centru industrial, cheltuielile publice au constituit, in general, nu numai in perioada
analizata, un suport al dezvoltarii locale (Anexa 5).
La fel ca si veniturile, cheltuielile publice ale municipiului Ploiesti au avut in
perioada 2004 - 2008 o evolutie ascendenta, pe total, nivelul acestora crescand de la 189574
mii lei RON in anul 2004, la 432767 mii lei RON in anul 2008 (Tabelul nr. 4).
Tabelul 4
Evolutia cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008
(preturi curente ale fiecarui an )
-mii lei RON-

2004
Total cheltuieli
Autoritati publice si actiuni
externe
Invatamant
Sanatate
Cultura, recreere si religie
Asigurari si asistenta sociala
Locuinte, servicii si dezvoltare
publica
Protectia mediului
Combustibil si energie
Transporturi
Alte cheltuieli

2005

2006

2007

2008

189574

219903

233557

327803

432767

8111

13013

16061

22366

26280

57185
1846
5000
11233

69840
2532
6732
13873

79531
1410
11607
15360

102161
1245
22787
19100

122959
1460
25985
23075

22036

34871

33167

41410

46628

7400
31400
30120
15243

7020
29000
25752
17270

6914
31500
30963
7044

11751
22700
55959
28324

60044
38074
58624
29638

Sursa datelor: Hotararile Consiliului Local al municipiului Ploiesti privind bugetul local
nr. 199/2004, 191/2005, 242/2006, 263/2007 si 287/2008.
Tendinta de crestere a nivelului cheltuielilor, inregistrata pe total, nu s-a regasit in
aceeasi proportie sau chiar s-au inregistrat diminuari la unele categorii (Anexele 6 si 7).
Dinamica nominala a cheltuielilor publice totale ale municipiului Ploiesti indica o crestere a
acestora de 2,3 ori in anul 2008 comparativ cu anul 2004.

Tabelul 5
Dinamica cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008

2005
2006
2004
Dinamica nominala ( anul 2004 =100)
Total cheltuieli
100,0
116,0
123,2
Autoritati publice si actiuni externe
100,0
160,4
198,0
Invatamant
100,0
122,1
139,1
Sanatate
100,0
137,2
76,4
Cultura, recreere si religie
100,0
134,6
232,1
Asigurari si asistenta sociala
100,0
123,5
136,7
Locuinte, servicii si dezvoltare publica
100,0
158,2
150,5
Protectia mediului
100,0
94,9
93,4
Combustibil si energie
100,0
92,4
100,3
Transporturi
100,0
85,5
102,8
Dinamica reala (anul 2004=100)
Total cheltuieli
100,0
106,4
106,1
Autoritati publice si actiuni externe
100,0
147,2
170,5
Invatamant
100,0
112,0
119,7
Sanatate
100,0
125,8
65,7
Cultura, recreere si religie
100,0
123,5
199,8
Asigurari si asistenta sociala
100,0
113,3
117,7
Locuinte, servicii si dezvoltare publica
100,0
145,2
129,6
Protectia mediului
100,0
87,0
80,4
Combustibil si energie
100,0
84,7
86,4
Transporturi
100,0
78,4
88,5

2007

2008

172,9
275,7
178,6
67,4
455,7
170,0
187,9
158,8
72,3
185,8

228,3
324,0
215,0
79,1
519,7
205,4
211,6
811,4
121,3
194,6

142,1
226,6
146,8
55,4
374,5
139,7
154,4
130,5
59,4
152,7

173,8
246,7
163,7
60,2
395,7
156,4
161,1
617,8
92,3
148,2

Grafic nr.4
Dinamica cheltuielilor publice ale municipiuluiPloiesti, in perioada 2004-2008

In termeni reali insa - luand in considerare inflatia [5], cheltuielile publice din anul
2008 cresc comparativ cu anul 2004 de doar 1,7 ori (Tabelul nr. 5 si Graficul nr.4).
Asa cum mentionam anterior, nu toate categoriile de cheltuieli inregistreaza
aceeasi tendinta sau acelasi ritm cu cele totale. Astfel, in termeni reali, cea mai mare crestere
s-a inregistrat in cazul cheltuielilor pentru protectia mediului, nivelul acestora crescand de 6,1
ori in perioada analizata, urmate de cheltuielile pentru cultura, recreere si religie, al caror
volum a fost in anul 2008 de apropape 4 ori mai mare decat cel al anului 2004.
Exista si categorii de cheltuieli la care s-au inregistrat diminuari; astfel cheltuielile
reprezentand subventii acordate pentru energia termica livrata populatiei au scazut in perioada
analizata cu 7,7% iar cea mai drastica scadere a avut loc la cheltuielile pentru sanatate (39,8%).
Graficul nr.5 este foarte relevant pentru dinamica reala inregistrata de principalele
categorii de cheltuieli de la bugetul municipiului Ploiesti. Acesta pune in evidenta, asa cum de
altfel precizam si anterior, urmatoarele tendinte:
dinamica ascendenta, aproape exponentiala, a cheltuielilor pentru protectia
mediului;
tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura, recreere
si religie;
tendinta de usoara crestere, de tip liniara a celor pentru invatamant si a celor
pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica;
scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate.

Grafic nr.5
Dinamica principalelor categorii de cheltuieli publice ale municipiului Ploiesti,
in perioada 2004-2008

Dinamica rapida a nivelului cheltuielilor din domeniul protectiei mediului, in special


in anul 2008 este rezultanta sumelor impresionante alocate de catre municipalitate (49,4
milioane lei RON din totalul de 60,0 milioane lei RON destinate protectiei mediului) pentru
modernizarea sistemului de colectare si epurare a apelor uzate din municipiul Ploiesti. Un alt
capitol de cheltuieli al bugetului local, la care s-a inregistrat o crestere masiva, a fost cel al
cheltuielilor pentru cultura, recreere si religie, cheltuieli ce au reprezentat in principal
transferuri catre institutiile de cultura (Teatrul "Toma Caragiu", Filarmonia "Paul
Constantinescu", Clubul Sportiv Municipal si Administratia Parcului memorial "Constantin
Stere").
Structura cheltuielilor bugetului local
Modificari importante s-au produs in perioada 2004-2008 in structura pe destinatii
a cheltuielilor publice locale (Tabelul 6).
Cele mai semnificative dintre aceste modificari se refera la cresterea ponderii
cheltuielilor destinate protectiei mediului de aproape 4 ori, respectiv de la 3,9% in anul 2004,

la 13,9% in anul 2008, a celor pentru cultura, recreere si religie de la 2,6% la 6,0% si
reducerea ponderii cheltuielilor cu combustibilul si energia (subventii acordate pentru energia
termica livrata populatiei) de la 16,6% la 8,8%. Aceste modificari reflecta pe de o parte
politica economica, financiara, sociala etc., promovata de consiliul local iar pe de alta parte,
schimbarile intervenite in legislatia privind finantele publice locale.
Tabelul 6
Structura cheltuielilor publice, in perioada 2004-2008
-%-

Total cheltuieli
Autoritati publice si actiuni
externe
Invatamant
Sanatate
Cultura, recreere si religie
Asigurari si asistenta sociala
Locuinte, servicii si dezvoltare
publica
Protectia mediului
Combustibil si energie
Transporturi
Alte cheltuieli

2004
100,0

2005
100,0

2006
100,0

2007
100,0

2008
100,0

4,3
30,2
1,0
2,6
5,9

5,9
31,8
1,2
3,1
6,3

6,9
34,1
0,6
5,0
6,6

6,8
31,2
0,4
7,0
5,8

6,1
28,4
0,3
6,0
5,3

11,6
3,9
16,6
15,9
8,0

15,9
3,2
13,2
11,7
7,9

14,2
3,0
13,5
13,3
3,0

12,6
3,6
6,9
17,1
8,6

10,8
13,9
8,8
13,5
6,8

Ponderi importante in totalul cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti, detin si


cheltuielile din domeniul transporturilor si cel al locuintelor, serviciilor si dezvoltarii publice
(Grafic nr. 6).
Grafic nr.6
Structura cheltuielilor publice ale bugetului municipiului Ploiesti,
in anii 2004 si 2008

Un aspect important in ceea ce priveste repartizarea cheltuielilor publice ale municipiului


Ploiesti, il reprezinta acela ca cea mai mare parte a acestora (aproximativ 30%) sunt alocate
pentru invatamant (deoarece cea mai mare parte din finantarea de baza si complementara a
invatamantului preuniversitar provine de la bugetul local) si cea mai mica parte (sub 1% in
majoritatea cazurilor) pentru sanatate.
Graficul anterior pune in evidenta aspectele mentionate, reliefand foarte sugestiv
atat structura cheltuielilor publice ale municipiului Ploiesti cat si modificarile structurale ce au
avut loc in perioada analizata. Putem constata de asemenea din grafic o crestere importanta
(de la 23,1% in anul 2004 la 32,5% in anul 2008) a ponderii categoriei "alte cheltuieli ". La
aceasta categorie am cuprins - in afara de cheltuielile cu sanatatea, care dupa cum precizam
anterior, sunt nesemnificative - cheltuielile cu a utoritati publice si actiuni externe ,
cheltuieli cu alte servicii publice generale, cheltuieli reprezentand tranzactii privind datoria
publica si imprumuturi si cele pentru ordine publica si siguranta nationala. Dintre acestea cea
mai mare pondere o au cheltuielile cu autoritati publice si actiuni externe (Anexa 8), crescand
de la 4,3% in anul 2004 la 6,1% in anul 2008.
Un alt aspect important legat de cheltuielile publice este cel legat de nivelul mediu
al acestora pe un locuitor. Aproape in intreaga perioada analizata (exceptie facand anul
2006), nivelul mediu al cheltuielilor publice pe un locuitor, in municipiul Ploiesti a fost superior
nivelului mediu inregistrat la nivel national (Tabel nr. 7).
Tabelul 7
Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice, in municipiul Ploiesti, comparativ cu
cel la nivel national, in perioada 2004-2008

-lei RON/locuitor

Total Tara
Municipiul Ploiesti

2005
2006
2007
2004
2008
717,0 868,3 1176,4 1179,0 1580,2
807,7 941,0 1008,4 1423,7 1887,7

Sursa datelor: Calcule efectuate pe baza datelor de populatie si bugete locale la nivel
national din Anuarului Statistic al Romaniei 2008, INS Bucuresti si a
datelor privind bugetul local din Hotararile Consiliului Local al municipiului
Ploiesti
Nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice din municipiului Ploiesti comparativ
cu nivelul mediu pe tara nu numai ca a fost superior dar a inregistrat si o evolutie ascendenta;
astfel, in anul 2004 acest indicator era in municipiul Ploiesti cu 12,6% mai mare decit cel la
nivel national iar in anul 2008 ajunsese sa depasesca nivelul pe tara cu aproape 20%.
In perioada 2004-2008, dinamica veniturilor publice -atat in termeni nominali cat
si reali - a devansat usor dinamica cheltuielilor publice (Grafic nr.7), bugetul local al
municipiului Ploiesti, incheindu-se aproape in fiecare an cu excedent, ceea ce nu constituie un
fapt negativ, dar ar fi fost de preferat ca sumele disponibile sa se cheltuie in totalitate.
Grafic nr.7

%
Dinamica in preturi comparabile, a veniturilor si cheltuielilor publice in perioada
2004-2008

Avand in vedere insa ca in unii ani dinamica este egala iar depasirile din ceilalti ani
sunt foarte mici, putem vorbi totusi, in cazul municipiului Ploiesti, despre un buget echilibrat.

Concluzii
In vederea diminuarii si eliminarii treptate a neajunsurilor din activitatea
autoritatilor locale va trebui reformulat cadrul legislativ, pentru reducerea redundantelor in ce
priveste responsabilitatile autoritatii publice centrale versus autoritati publice locale, astfel
incat sarcinile acestora din urma sa fie exclusive, accentuarea descentralizarii
responsabilitatilor autoritatilor publice locale in domeniul furnizarii serviciilor sociale de baza si
desemnarea clara a sarcinilor autoritatilor publice locale si limitele in care acestea trebuie
exercitate,
evitand
o
lista
foarte
larga
si
imprecisa,
care
ar
conduce
la
ineficacitate.
Autoritatile locale trebuie sa stabileasca standarde clare privind serviciile publice
furnizate, in concordanta cu resursele materiale, financiare si umane disponibile la nivel local.
O conditie de baza a unei descentralizari eficiente este asigurarea, prin lege, ca
intregul patrimoniu necesar furnizarii serviciilor descentralizate este transferat autoritatilor
publice locale responsabile cu gestionarea acestora.
Trebuie realizata marirea ponderii cheltuielilor publice ale bugetelor locale in
bugetul general consolidat, in concordanta cu responsabilitatile ce revin autoritatilor publice
locale, in special, prin imbunatatirea sistemului fiscalitatii locale, mai ales in ceea ce priveste
impozitarea proprietatii, cladiri si terenuri, astfel incat aceasta sa devina punctul de sprijin al
intregului sistem.
Pentru crearea unor conditii propice derularii unui management eficient al
resurselor la nivel local este recomandabil sa se introduca, oriunde este posibil, regula ca
transferurile directionate de la autoritatea publica centrala catre autoritatile publice locale sa
fie in sume globale care sa fie gestionate pe plan local in functie de situatiile concrete
existente.
Lipsurile in implementarea legislatiei relative la descentralizare pot sa produca
disfunctionalitati importante la nivel local si sa faca ineficiente actiunile acestora de furnizare a
serviciilor publice descentralizate si asigurarea conditiilor pentru corecta si eficienta
implementare a acestor prevederi.
Pentru a intreprinde o implementare corespunzatoare si cu bune rezultate, trebuie
actionat in vederea imbunatatirii continue a statutului profesional al functionarilor publici de la
nivel local, stabilind programe si standarde de recrutare, formare si promovare.
In stransa corelatie cu acest aspect, prin reformularea cadrului legislativ si
institutional trebuie clarificate relatiile dintre structura deconcentrata a autoritatilor publice
centrale cu autoritati publice locale si aparatul acestora, deoarece supervizarea administrativa
excesiva a autoritatilor centrale conduce la ineficienta initiativelor locale privind perfectionarea
gestionarii economice si financiare a serviciilor publice descentralizate.

Pentru a realiza acest deziderat trebuie sa se redefineasca rolul autoritatii publice


centrale, in vederea stimularii procesului de descentralizare; sa se realizeze mecanismele si
procedurile de supervizare rationale si in conformitate cu legislatia reformulata si sa se
diminueze, corespunzator, controlul exercitat asupra deciziilor locale, care nu afecteaza
interesul national, dar care genereaza costuri.
De asemenea, un proces performant de descentralizare a serviciilor publice
presupune implementate standardele de transparenta, contabilitate si de etica aplicate in
Uniunea Europeana, care sunt considerate punctul central in descentralizarea gestiunii si
finantarii serviciilor publice.
In acest sens, va trebui sa se determine un set minimal de legi prin care sa se
defineasca standarde de transparenta, comunicare si contabilitate, cu si intre comunitatile
locale.
Acest efort de transparenta se refera inclusiv la alocarea fondurilor catre
autoritatile publice locale de la bugetul de stat, alocare ce trebuie realizata pe baza unui
numar limitat si clar de criterii, definite prin legislatie nationala si la stabilirea unor standarde
de etica privind eligibilitatea beneficiarilor de servicii publice si a unor metodologii de
implementare.
Tot atat de important este sa se elaboreze mecanismele de participare a populatiei
in problemele de interes ale comunitatii locale si sa se dezvolte procesul de audit la nivel local
si national.
Instrumentele si mijloacele de atingere a obiectivelor propuse, de gasire a unor
modele de perfectionare a finantelor publice locale in scopul intaririi autonomiei locale si a
dezvoltarii economico-sociale durabile la nivel local, atat in plan teoretic, cat si metodologic definitii, clarificari conceptuale, reflectii asupra problematicii finantelor locale in gandirea
economica universala, prezentarea unor indicatori semnificativi si a continutului si modului de
functionare a unor modele, conduc spre observatia ca in lume nu s-a prefigurat un model unic,
ci exista o multitudine de moduri in care sunt concepute responsabilitatile autoritatilor locale in
diferite tari ale lumii, alaturi de o mare diversitate de sisteme financiare locale delimitate de
caracteristicile fizice, conditiile economice si, nu in ultimul rand, de filozofiile politice ale
diferitelor comunitati nationale.
O actiune generala in directia de perfectionare a procesului bugetar in general si,
in special, la nivelul colectivitatilor locale ce trebuie avuta in vedere, este de a trece la un
instrument pentru promovarea imbunatatirii manageriale si programului de eficientizare in
sectorul public.
In proiectia bugetara de acest tip se va pune accent asupra iesirilor si rezultatelor,
fara insa a se renunta la cerinta cea mai puternica a finantelor publice, si anume legalitatea in
domeniul cheltuielilor publice. Pentru transformarea bugetului intr-un instrument managerial
trebuie admise unele schimbari in practica administrativa a finantelor publice locale, care sa
ofere posibilitatea si stimularea efectuarii cheltuielilor autorizate in vederea realizarii
obiectivelor propuse in conditii de performanta. Astfel, cresterea gradului de permisiune a

ordonatorului de credite care efectueaza cheltuieli de a pastra economiile realizate, indiferent


de sursa de finantare a acestora; cresterea puterii de decizie a acestora cu respectarea
combinarii intrarilor si periodicizarea cheltuielilor, acordarea unei mai mari libertati in
realocarea fondurilor intre programe si activitati si, nu in ultimul rand, trecerea de la o
conformare stricta, limitata a cheltuielilor la indicatori de performanta sunt stimulente
manageriale in masura sa conduca la reducerea cheltuielilor, pe de o parte, si marirea
eficientei, pe de alta parte.
Legat de transformarea bugetului local intr-un instrument managerial, o alta
coordonata a politicii bugetare in urmatoare perioada o poate constitui proiectia bugetara
multianuala, care este esentiala deoarece aceasta procedura va pune in concordanta bugetele
locale cu obiective din politica fiscala, care necesita mai multe etape si cu procesele bugetare
anuale pentru atingerea obiectivelor formulate. Proiectia bugetara multianuala va fi puntea de
legatura dintre obiectivele pe termen mediu si bugetele anuale, devenind un instrument de
reforma si eficientizare a sectorului public, de a cunoaste tendintele de cheltuieli viitoare, in
sensul constrangerilor financiare legate de obiectivele asumate prin programele de dezvoltare
locala, la care bugetele anuale locale trebuie apoi adaptate.
Programele multianuale vor reflecta estimarile de venituri si cheltuieli, in procesul
derularii lor, odata cu proiectiile anuale ale bugetelor locale, realizandu-se modificarile
necesare in vederea indeplinirii prioritatilor propuse si a strategiei pe termen mediu adoptate.
Strategia pe termen mediu va cuprinde pentru fiecare an resursele pentru operatiunile cu
caracter continuu, rezervele de finantare a prioritatilor, sarcinile datoriei publice locale.
Necesitatea unor programe multianuale rezida din cresterea dimensiunii sectorului
public local si a influentei sale asupra economiei locale, precum si implicatiile pe termen lung
ale deciziilor curente, cum ar fi cheltuielile pentru investitii, care survin adesea dupa mai multi
ani de la prevederea lor in buget.
In noua complexitate a vietii economice si social-umane ce caracterizeaza evolutia
societatii in secolul in care am intrat, autoguvernarea inteligenta a fiintei umane si
comunitatilor in care, aceasta isi implineste imperativele vietii constituie raspunsul adecvat la
criza institutional-spirituala ce s-a instalat la nivel international-global si national-regional-local
in lumea noastra.
Autoguvernarea democratica a comunitatilor nu inseamna descentralizarea
managementului institutional, ci forma viabila de existenta si functionare a acestuia in
conditiile impuse de societatea actuala.
Strategiile manageriale ale institutiilor publice nu trebuie doar sa respecte toata
legislatia, dar trebuie sa-si dovedeasca viabilitatea pe o piata concurentiala. De regula, pietele
sunt abordate de multi participanti puternici care ofera servicii similare ca pret si calitate.
In concluzie, se poate aprecia ca institutiile publice trebuie sa-si creeze politici
manageriale specifice pentru a putea supravietui pe o piata deschisa confruntata cu
provocarile globalizarii. Limitarile de ordin legislativ constituie adesea puncte slabe, dar aceste
aspecte negative sunt compensate de pozitii privilegiate pe piata.

In ceea ce priveste managementul resurselor financiare publice, in cazul


municipiului Ploiesti, principalele concluzii care se desprind, sunt:
Venituri
resursele financiare publice au avut in perioada 2004-2008, pe total, o evolutie
ascendenta, nivelul acestora crescand in termeni reali de 1,7;
veniturile fiscale au inregistrat o crestere pe perioada analizata de 1,67 ori in
tim ce veniturile nefiscale au scazut cu 55%;
cea mai mare crestere s-a inregistrat in cazul subventiilor de la bugetul de stat,
care au crescut in anul 2008 comparativ cu 2004 de 7 ori;
cresterea ponderii veniturilor proprii in total venituri, de la 61,2% in anul 2004,
la 65,6% in anul 2008, pune in evidenta cresterea autonomiei locale;
scaderea ponderii veniturilor curente (venituri fiscale si venituri nefiscale) de la
95,4% in anul 2004 la 87,4% in anul 2008, proces insotit de cresterea ponderii
sunbventiilor de la 2,8% la 11,3%;
in anul 2008 peste 90% din veniturile curente au fost de mnatura fiscala;
mai mult de jumatate din veniturile fiscale sunt reprezentate de Cote defalcate
din impozitul pe venit si aproape o treime din Sume defalcate din TVA;
veniturile provenite din impozite si taxe locale au reprezentat mai putin de 20%
din veniturile fiscale;
Cheltuieli
cheltuielile publice au inregistrat de asemenea o crestere in termeni reali de 1,7
ori in perioada analizata;
cea mai mare crestere s-a inregistrat in cazul cheltuielilor pentru protectia
mediului, nivelu acestora crescand de 6,1ori in perioada 2004-2008;
tendinta de crestere destul de accentuata a cheltuielilor pentru cultura, recreere
si religie (de 4 ori);
tendinta de usoara crestere, de tip liniara a celor pentru invatamant si a celor
pentru locuinte, servicii si dezvoltare publica;
scaderea cheltuielilor alocate pentru sanatate in perioada analizata, cu aproape
40%.

nivelul mediu pe locuitor al cheltuielilor publice din municipiului Ploiesti


comparativ cu nivelul mediu pe tara a fost superior in intrega perioada analizata
(+20% in anul 2008), inregistrand si o evolutie ascendenta;
in perioada 2004-2008, desi dinamica veniturilor publice -atat in termeni
nominali cat si reali - a devansat usor dinamica cheltuielilor publice, se poate
afirma ca bugetul local al municipiului Ploiesti este unul echlibrat.