APARATUL DIGESTIV

Aparatul digestiv este alctuit din:

tubul digestiv - dou segmente:
- tubul digestiv supradiafragmatic
- tubul digestiv subdiafragmatic,
glandele anexe tubului digestiv

CAVITATEA BUCALA
Prima poriune a tubului digestiv - delimitat:
anterior buze;
lateral obraij;
comunic posterior cu faringele prin istmul
buco-faringian.
Are forma cubica, este submprit de ctre masivul gingival n
dou compatimente:
1. vestibulul bucal : ntre buze, obraji i masivul gingival,
2. gura propriu-zis : napoia masivilor gingivali.

Cavitatea bucal contine:

structuri dure : dinii i alveolele dentare sapate in osul mandibular
/maxilar,
structuri moi : buza, limba, lueta, amigdale, glande salivare majore
i minore.

ntreaga cavitate bucal este tapetat de o mucoas = mucoasa bucal.

MUCOASA BUCALA.
Este constituit dintr-un
1. Epiteliul bucal este un epiteliu pavimentos stratificat de tip
malpighian fr keratinizare;
2. Corionul mucoasei bucale are dou componente:

Corionul superficial (papilar) : esut conjunctiv tnr:

Corionul prezint nspre epiteliu o serie de ridicturi = papile.
La nivelul papilelor, esutul conjunctiv este uneori infiltrat i cu
limfocite (extrem de rar chiar foliculi limfoizi).
Corionul profund : tesut conjunctiv dens, neordonat.
Submucoas esut conjunctiv lax

Mucoasa bucal este de trei tipuri:

1. - obinuit,
2. - masticatorie,
3. - senzorial.

1. Mucoasa bucal obinuit acoper

- faa intern a obrajilor,
- faa inferioar a limbii,
- vestibulul cavitii bucale,
- partea posterioar a cavitii bucale.
Este format dintr-un:
epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat ,
corion conjunctiv cu formaiuni vasculo-nervoase, glande salivare minore
sero-mucoase ale cror ducte excretorii se deschid la suprafaa epiteliului.
!! Din corion pornesc fibre colagene ce se inser pe muchii obrajilor
scop: de a trage n afar mucoasa n timpul masticaiei, pentru a nu fi
strivit ntre arcadele dentare.

2. Mucoasa bucal masticatorie

Reprezentat prin mucoasa gingiei i mucoasa palatului dur.
Alctuit dintr-un:
epiteliu stratificat pavimentos cu grade diferite de keratinizare =
parakeratoz sau keratinizare incomplet asigur o anumit
rezisten mucoasei n timpul masticaiei.
Corionul este bogat n fibre colagene groase ce fixeaz :
- gingia - cement - poriunea inferioar a smalului,
- mucoasa palatului dur - oasele bolii palatine.

3. Mucoasa bucal senzorial este reprezentat prin mugurii gustativi

localizai n papilele linguale i n epiglot.

DINII
Sunt formatiuni dure rol in - masticaie,
- vorbirea articulat.

Sunt situati in cavitati speciale la nivelul maxilarului

superior/inferior, numite alveole dentare.

Dintele este constituit din 3 portiuni:

coroana = portiunea vizibila a dintelui ,
- este acoperita in totalitate de smalt;
gatul (coletul) = portiune ingusta intre radacina si coroana,
- la nivelul lui se insera gingia;
radacina = portiunea dintelui inclusa in alveola dentara;
- partea cea mai profunda a radacinii = apex
orificiul apical prin care patrund si ies vasele
pulpei ,intra nervii.
In interiorul dintelui exista
- o cavitate mai larga la nivelul coronei = camera pulpara,
- mai ingusta la nivelul radacinii = canal pulpar.

DINTE - SCHEM
Reprezentare schematic
n seciune sagital a
structurii unui incisiv
inserat n osul mandibular

Dintele este format din - dentina (ivoriu),

- smalt (email, adamantina),
- cement.

DENTINA
Culoare: alb glbuie.
Se gsete la nivelul coroanei i rdcinii dintelui .
Delimiteaz n centrul dintelui cavitatea pulpar conine pulpa
dentar.
Organizare chimica:
Dentina conine aproximativ:
70% partea anorganica (sruri de calciu ) ,
30% parte organica (matricea dentinala).

SMALUL
Exista numai la nivelul coroanei pana in dreptul locului de intalnire
intre coroana si radacina = colet.
Exista 3 situatii de intalnire smalt-cement:
smaltul acopera pe o mica distanta cementul (situatia cea mai
frecventa) cand coletul este protejat;
smaltul se termina langa cement - coletul este aparat;
smaltul se termina la o oarecare distanta de cement, situatie in care
cementul ramane descoperit si apar frecvent cariile dentare.

Organizare chimica:
Smaltul contine:
96 % parte anorganica= cel mai dur tesut din organism.
Predomina - sarurile de calciu
- fluorurile,
care dau rezistenta acestui tesut
4 % parte organica = matrice contine
- cheratine (proteine caracteristice tesuturilor epiteliale),
- apa.

CEMENTUL
Acopera dentina radiculara de la colet pana la nivelul apexului.
Organizare chimica:
Cementul este asemanator tesutului osos format din:
50% parte organica,
50% parte anorganica.

Organizare structurala:
Cementul este o structura celulara si contine:
- cementoblaste,
- cementocite localizate in cementoplaste ,
- cementoclaste .
In cele 2/3 externe apare ca cement celular,
in 1/3 interna, langa dentina apare ca cement acelular.

In partea externa sunt incluse fibrele colagene (fibrele Sharpey) ale

ligamentului alveolo-dentar fixeaza dintele de alveola dentara.

PULPA DENTARA
Se gaseste in cavitatea pulpara, delimitata de dentina.
Se descrie o pulpa coronara si o pulpa radiculara.
Este formata din tesut conjunctiv cu vase si nervi :
- celule ( odontoblaste),
- fibre ( fibre de reticulina cu varsta se inmultesc fibrele de
colagen=> fibrozarea pulpei dentare),
- substanta fundamentala .

ALVEOLELE DENTARE.
Se gasesc atat la nivelul - mandibulei (arcada inferioara)
- maxilarului (arcada superioara).

Ligamentul alveolodentar
- Fixeaza dintele in alveola dentara.
- Se intinde de la coletul dintelui pana la orificul apical.
- Format din tesut conjunctiv in care se gasesc in numar mare fibre
de colagen groase

BUZA
Prezinta pe sectiune urmatoarele elemente:
versantul intern : delimitat de o mucoas, dublat de submucoas.
Mucoasa - alcatuita :
epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat,
corion conjunctiv bine vascularizat i inervat ;
n corionul profund se gsete muchiul orbicular al buzelor cu
fibre musculare striate dispuse circular.
Submucoasa - format : tesut conjunctiv
- contine glandele labiale (seroase, mucoase i mixte)
+ canalele lor de excreie.

BUZ - VERSANTUL INTERN. Col.Szekely

Mucoas :
epiteliu stratificat
pavimentos nekeratinizat,
corion cu
glande sero-mucoase +
canale excretorii.

 roul buzelor :
- zona de trecere de la mucoasa bucala la tegument,
- zona de tranzitie caracteristica speciei umane , lipsita de glande.

versantul extern
- format din epiderm i derm,
- conine - fire de pr subiri + glande sebacee anexate
- mici glande sudoripare.

BUZA VERSANTUL EXTERN.Col. Szekely

Versantul extern:
- epiderm,
- derm : - foliculi piloi,
- glande sebacee.

 planul muscular = muchi striai aciune dilatatoare i

constrictoare.

SECIUNE TRANSVSRSAL LA NIVELUL PTURII MUSCULARE LABIALE.

Col. Szekely

LIMBA
Organ musculo-membranos acoperit la suprafa de mucoasa
linguala (epiteliu stratificat pavimentos necheratinizat, corion).
Mucoasa linguala.
pe fata ventrala a limbii = neteda, de tip corio-papilar cu un corion
putin dens si o vascularizatie bogata;
pe fata dorsala = groasa, prezinta ridicaturi = papile linguale la
formarea lor participa epiteliul si corionul .
Papilele ofera limbii aspect catifelat.
Se disting patru tipuri de papile: filiforme, fungiforme, circumvalate
si foliate (rudimentare la om).

LIMB FAA VENTRAL. COL HE

LIMBA - SCHEM
Faa dorsala din apropierea
liniei n V,
ntre poriunile anterioar
i posterioar ale limbii.
Se observ prezena
foliculilor limfoizi
(amigdalele linguale), a
glandelor i a papilelor
linguale.

 Papilele filiforme.
- Forma conica simpla, uneori bifida;
- Cele mai numeroase raspandite pe toata suprafata limbii.
Papilele fungiforme.
- Forma unei ciuperci
- Raspandite pe toata suprafata limbii, dar mai ales la varful si
marginile ei;
- Pot prezenta in grosimea epiteliului , muguri gustativi.

LIMB. Col. HE
Papil filiform acoperit de o
pelicul de cheratin

Papil fungiform: epiteliu cu

muguri gustativi i corion

 Papilele circumvalate sau caliciforme

- varietate de papile fungiforme;
- numar: 6-14, prin asezarea lor speciala in partea posterioara a fetei
superioare a limbii, alcatuiesc V-ul lingual.
- sunt inconjurate de un sant, in grosimea epiteliului, care
delimiteaza santul se gasesc muguri gustativi.
Papilele foliate
- rudimentare la om,
- mai dezvoltate la nastere cu varsta se atrofiaza.
- forma unor foi de carte
- in grosimea lor pot apare muguri gustativi.

PAPILE CIRCUMVALATE.COL. HE

6.
7.
8.

Epiteliu stratificat
nekeratinizat
Muguri gustativi
Glande de la rdcina limbii

PAPILE FOLIATE. Col.HE

3.

Epiteliu stratificat
pavimentos
nekeratinizat
4. Muguri gustativi
5. Glande seroase

In corionul de sub epiteliu se gasesc:

glande salivare seroase pure ( glandele lui Ebner),
glande salivare mucoase pure ( glandele lui Weber),
mici glande salivare mixte.

LIMB. COL.HE
Glande seroase
von Ebner +
canalele lor de
excreie
de la baza papilei
circumvalate.

Musculatura limbii este constituita din muschi striati in interstitiile

carora se pot gasi grupari de mici glande salivare mixte si
microganglioni nervosi.
Limba are rol in :
- alimentatie,
- fonatie
- reprezinta un organ de simt.

LIMBA. COL.HE
Seciune
la nivelul
musculaturii striate;
esut adipos abundent.

FARINGELE
Faringelui i se disting dou poriuni:
bucofaringele si nasofaringele.

Peretele faringelui este format dintr-o:

mucoas,
membrana fibroas,
musculara
adventicea.

1. Mucoasa.
La nivelul nasofaringelui : epiteliul este de tip respirator
La nivelul bucofaringelui : epiteliul este pavimentos stratificat
malpighian fara keratinizare.
Corionul este un tesut conjunctiv dens, bogat in fibre colagene si
elastice,
La nivelul - bucofaringelui prezinta papile
- nasofaringelui este apapilar.
Contine - glande salivare mixte, - infiltratii limfoide, - foliculi limfoizi
izolati sau agminati => amigdalele faringiana.

2. Fibroasa = scheletul faringelui alcatuita din fibre elastice si

fibre colagene.
3. Musculara - alcatuita din doua planuri de fibre musculare
striate:
intern cu fibre orientate longitudinal - ridicatorii faringelui
extern cu fibre oblice si transversale - constrictorii faringelui.

4. Adventicea la exterior formata din tesut conjunctiv lax bine

vascularizat si inervat.

Caracteristici structurale ale peretelui tubului

digestiv
Cu exceptia cavitatii bucale si a farignelui, tubul digestiv prezint
urmtorul plan general de organizare a peretelui, structurat cu
patru tunici concentrice:
- mucoasa,
- submucoasa,
- musculara,
adventicea sau seroasa.

1.

Mucoasa : epiteliu, corion, musculara mucoasei.

Epiteliul
-supradiafragmatic - pavimentos stratificat de tip malpighian fara
keratinizare
- subdiafragmatic -cilindric simplu.

Corionul contine :
- glande (slab reprezentate la esofag), situate intr-o atmosfera de
tesut conjunctiv ( macrofage, limfocite, eozinofile, plasmocite);
- foliculi limfatici ;
- vase sanguine i limfatice de calibru redus.
Musculara mucoasei este formata din fibre musculare netede
dispuse in doua planuri:- intern = circular
- extern = longitudinal.

2. Submucoasa
- tesut conjunctiv lax , bogat n fibre elastice;
- n anumite segmente (esofag, duoden) poate contine glande de
tip mucos.
- bine vascularizat i inervat (plexul nervos Meissner).
3. Musculara
- formata din doua planuri de fibre: intern (circular), extern
(longitudinal).
- stomac: trei straturi musculare .
- intre cele dou pturi musculare se gsete plexul mienteric
Auerbach.
- cu exceptia esofagului (unde se gasesc si fibre striate),
musculatura tubului digestiv este formata din fibre musculare
netede.

4. Adventicea
- in segmentele supradiafragmatice
- tesut conjunctiv lax leaga tubul digestiv la organele din jur.
Seroasa
- inlocuieste adventicea la nivelul tubului digestiv subdiafragmatic.
- tesut conjunctiv lax si mezoteliu.

TUB DIGESTIV - SCHEM

COMPONENTELE HISTOLOGICE I ROLURILE ACESTORA

ESOFAGUL
Esofagul este un organ tubular situat in continuarea faringelui;
Peretele cuprinde cele patru tunici concentrice:
- mucoasa,
- submucoasa,
- musculara
- adventicea.

1.

Mucoasa.

Epiteliul esofagian - de tip malpighian fara keratinizare.

Corion - glandele cardiale, tubulare ramificate cu secretie de tip

mucos .
Musculatura mucoasei - fibre musculare netede orientate
longitudinal si circular.

ESOFAG.
Col. Szekely
Mucoas esofagian
alctuit din
epiteliu stratificat
pavimentos
nekeratinizat
corion cu glande
cardiale
musculara
mucoasei.

2. Submucoasa.
- este un tesut conjunctiv lax, bogat in fibre elastice.
- conine glande tubulare ramificate de tip mucos =
glande esofagiene ;
- mucusul secretat rol de lubrifiant, faciliteaza transportul
alimentelor spre stomac.
- bine vascularizata si inervata (fibre nervoase si microganglioni
nervosi - plexul Meissner).

ESOFAG SUBMUCOAS
COL. HE

3. Musculara
- constituita din doua planuri de fibre musculare:
- intern = circular (mai gros),
- extern = longitudinal (mai subtire).
- in 1/3 superioara a esofagului patura musculara :
fibre musculare striate;
- 1/3 mijlocie : fibre musculare striate + netede;
- in 1/3 inferioara: fibre musculare netede.
- in interstitiul conjunctiv dintre cele doua planuri de fibre
musculare se gasesc microganglioni nervosi (plexul Auerbach).

4. Adventicea
- formata din tesut conjunctiv lax cu vase, nervi .
In zona de trecere de la esofag la stomac :
- substituire brusca a epiteliului stratificat pavimentos esofagian cu
epiteliul gastric simplu columnar.
- adventicea este inlocuita de seroasa.