POSTIMPRESIONISMUL

Post-impresionismul este termenul folosit prima data de criticul de arta britanic Roger Fry in 1910
care a organizat pentru Galeriile "Grafton" din Londra o expoziie cu opere ale pictorilor francezi
moderni intitulat "Manet and Post-Impressionism". n afar de tablouri ale lui Manet, mai erau expuse
opere ale lui Paul Czanne, Vincent van Gogh i Paul Gauguin. Printre postimpresioniti se mai numr
i Henri de Toulouse-Lautrec, Georges Seurat, Odilon Redon, Henri Rousseau "le Douanier", Georges
Dufrnoy, coala de la Pont-Aven (mile Bernard, Charles Filiger, Henry Moret, Ernest de
Chamaillard, la care se altur n 1885 i Paul Gauguin), precum i artitii aparinnd grupului Les
Nabis (Paul Srusier, Maurice Denis, Pierre Bonnard, Flix Vallotton, douard Vuillard). Istoricul de
art englez John Rewald distinge dou perioade: "De la Van Gogh la Gauguin" i "De la Gauguin la
Matisse". Nu exist o delimitare precis de pictura impresionist, termenul indic mai degrab o
perioad istoric, unii artiti, n special Czanne, fcnd trecerea insesizabil de la o perioad la alta.
Post-impresionistii au extins Impresionismul, negandu-i limitele: au continuat sa utilizeze culorile vii,
aplicarile groase cu vopsea, tusele distinctive si subiectele vii, dar au inclinat mai mult sa evidentieze
formele geometrice, deformand formele pentru efecte expresive si sa foloseasca culori artificiale sau
arbitrare.

Importanti pictori post-impresionisti

Vincent van Gogh (30 martie 1853 29 iulie 1890), unul dintre cei mai mari pictori, folosea
culorile si tusele spiralate vibrante pentru a-si exprima sentimentele si starea sa psihica . Ritmul
in care picta era unul aparte, furibund, imaginile create de el exprimand durerea si pasiunea care
ii topeau sufletul. Creaiile lui Van Gogh din perioada 1886-1890, n care culoarea ca mijloc de
comunicare se substituie vorbirii, au ceva din trsturile expresionismului de mai trziu.
Paul Gauguin (7 iunie 1848 8 mai 1903) red cu intensitate viziunea sa senzual asupra vieii,
preferand subiectele exotice si culorile pure, nemodulate. Gauguin dezvolt un stil decorativ cu
tonuri de culoare violent i forme simplificate, stil pe care el nsui l caracterizeaz cu
termenul "sintetism", o ncercare de reunire sintetic a aparenei exterioare a lucrurilor cu
sensibilitatea artistului. Henri de Toulouse-Lautrec (24 noiembrie 1864 9 septembrie 1901)
excela in captarea oamenilor in mediul lor de munca, cu miscarea si culorile vietii nocturne.
Deseori aplica vopseaua in tuse lungi si subtiri. Astfel, multe dintre lucrarile sale pot fi mai bine
descrise ca si desene in vopsea colorata. Toulouse-Lautrec, influenat de gravurile japoneze,
realizeaz litografii n culori reprezentnd viaa de noapte din cartierul Montmartre.
Paul Cezanne (19 ianuarie 1839 22 octombrie 1906) impreuna cu Van Gogh si cu Gauguin, a
fost un reprezentant important al postimpresionismului. Reducerea perspectivei la valorile
termice ale culorilor i directa sa referire la formele geometrice au fcut ca pictura lui Czanne
s reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism. Cezanne a delimitat un simt al
ordinii si structurii in pictura . Pictura analitic a lui Czanne transform motivele ntr-un sistem

de volume i obiecte i conduce, n special n redarea peisjelor, la structuri cristaline, n aa fel

nct, se poate prevedea trecerea spre cubism.

Georges Seurat accentueaz deasemenea elementul cromatic, totui fr exuberana lui Van
Gogh. Pe baza unor studii teoretice asupra tehnicii picturale, conform crora ntreptrunderea
culorilor realizeaz un efect optic de o deosebit intensitate, el creeaz tablouri dintr-un mozaic
de puncte colorate (Pointilism sau Divizionism).

Camille Pissarro ( 10 iulie 1830 - 13 noiembrie 1903), prin contribuia pe care a avut-o la
formarea artistic a lui Paul Czanne, Vincent Van Gogh, Paul Gauguin, Georges Seurat i alii,
a influenat, dei mai puin remarcat, apariia picturii moderne din secolul al XX-lea.Va cuta s
depeasc formele impresionismului. Personajele - siluete umane - care pn acum jucaser un
rol mai puin important n opera sa, devin din ce n ce mai prezente.
Sub influena lui Georges Seurat, Pissaro ncepe s aplice o alt tehnic n pictur, i anume
pointillismul, n care el vede o nou etap de dezvoltare logic a impresionismului.

Caracteristici comune
ncepnd cu anul 1870, operele pictorilor impresioniti au contribuit la formarea unei concepii noi
privind creaia artistic, un prim pas n direcia artei moderne. Postimpresionitii au mers n continuare
pe acest drum, dezvoltnd ns mai departe spontaneitatea i virtuozitatea predecesorilor lor. Tendina
predominant este realizarea unui tablou reprezentnd o construcie de sine stttoare, obiect al unei
combinaii pure ntre form i culoare, cu scopul provocrii unei emoii estetice i al transmiterii
nemijlocite a sensibilitii subiective a artistului. Tabloul este mprit ntr-un eafodaj de suprafee i
linii, care se ndeprteaz de reprezentarea obinuit a corpurilor i obiectelor. Petele de culoare pot
constitui suprafee de lumin sau umbr, uneori se reduc la puncte de culoare crud (pointilism), care
nu se regsesc n natura real.Bazndu-se pe concepii diferite, uneori divergente, pictorii
postimpresioniti au deschis calea artei moderne. Trstura lor comun const n faptul de a fi renunat
la imitarea naturii i de a fi creat opere cu existen de sine stttoare.

Pictori postimpresioniti

Camille Pissarro (1830-1903 Acoperisurile rosii, un colt de tara, efectul iernii

Paul Czanne (1839-1906) - Portretul lui Vallier ( marinarul)
Paul Gauguin (1848-1903) Te salut, Marie
mile Bernard (1868-1941)
Vincent van Gogh (1853-1890) - Noaptea instelata si Peisaj din Arles
Henri Edmond Cross (1856-1910)
Charles Filiger (1863-1928)
Henry Moret (1856-1913)
Ernest de Chamaillard (1862-1930)
Georges Seurat (1859-1891) O dupa-amiaza de duminica pe insula La Grande Jatte
Paul Signac (1863-1935)
Henri de Toulouse-Lautrec (1864-1901) Dans la Moulin Rouge
Paul Elie Ranson (1861-1909)
Georges Dufrnoy (1870-1943)

Odilon Redon (1840-1916)

Henri Rousseau "le Douanier" (1844-1910)

Paul Czanne Portretul lui Vallier ( marinarul )

Paul Gauguin Te salut,
Maria
Vincent van Gogh Peisaj
din Arles, Noapte instelata
Georges Seurat O dupa-

amiaza de duminica pe insula

La Grande Jatte

Camille Pissaro Acoperisurile rosii,un colt de tara, efectul iernii

Henri de Toulouse-Lautrec Dans la Moulin

Rouge