Sunteți pe pagina 1din 46

Lectii de chitara

Oricine poate contribuii cu propriile lectii si cunostiinte de chitara dupa ce seinregistreaza.

|<

2 >|

Data postarii

Titlu

Nivel

2009-01-21
00:56:20

Pentru inceput cateva


cuvinte

incepatori

8427

2009-01-21
01:04:33

Descriere chitara

incepatori

6213

2009-01-21
01:06:42

Acordarea chitarii

incepatori

8272

2009-01-21
01:07:49

Ordinea notelor pe grif

incepatori

9143

2009-01-21
01:08:48

Cum se citeste o
tabulatura

incepatori

9008

2009-01-21
01:35:59

Acordarea chitarii

incepatori

4681

2009-01-21
10:12:18

incepatori

5533

2009-01-31
12:44:16

Putina teorie de inceput

incepatori

5053

2009-01-31
12:45:38

Pozitia de cantat

incepatori

4658

10

2009-01-31
13:08:34

Gama Do Major

incepatori

8072

11

2009-01-31
13:09:19

Majorul armonic

incepatori

3553

12

2009-01-31
13:10:56

Intervalele

incepatori

3046

13

2009-01-31
13:13:01

Tonalitatea

mediu

2466

14

2009-01-31
13:13:57

Formarea acordurilor de 3
sunete

mediu

4669

15

2009-01-31
13:20:13

Acorduri minore

incepatori

3841

Cum citim o tabulatura cu


Guitar Pro

Vizualizari

16

2009-01-31
13:24:18

Gama La minor

incepatori

2603

17

2009-01-31
13:25:03

Perechile de acorduri
relative

mediu

2431

18

2009-01-31
13:26:14

Minorul armonic

mediu

1519

19

2009-01-31
13:28:54

Minorul melodic

mediu

1380

20

2009-01-31
13:30:30

Numerotarea corzilor si a
grifului

incepatori

2504

21

2009-01-31
13:33:49

Ce acorduri folosim

incepatori

4156

22

2009-01-31
13:41:29

Invatarea acordurilor

incepatori

5720

23

2009-01-31
13:43:20

Ce este bareul

incepatori

2608

24

2009-01-31
13:44:13

Gama cromatica

mediu

2535

25

2009-01-31
13:45:17

Modurile clasice

incepatori

4463

|<

2 >|

26

2009-01-31
13:48:09

Relatia acord-mod

mediu

1194

27

2009-01-31
13:50:02

Acordurile de 4 si 5 sunete

avansat

1447

28

2009-01-31
13:51:00

Notarea acordurilor

mediu

1437

29

2009-01-31
13:52:28

Miscarea vocilor in acord

avansat

1163

30

2009-01-31
13:53:49

Exercitii de individualizare a
degetelor

incepatori

2616

31

2009-01-31
13:54:37

Rasturnari

avansat

858

32

2009-01-31
13:58:49

Modurile minorului armonic

avansat

470

33

2009-01-31
14:23:14

Studiul gamelor

mediu

989

34

2009-01-31
14:24:00

Modurile neoclasice

avansat

535

35

2009-01-31
14:27:07

Pentatonic

avansat

837

36

2009-01-31
14:27:47

Game simetrice

avansat

523

37

2009-01-31
14:30:05

Relatii acord-mod 2

mediu

472

38

2009-01-31
14:31:13

Acorduri micsorate

avansat

640

39

2009-01-31
14:32:20

Invatarea modurilor

mediu

761

40

2009-01-31
14:34:11

Polisemie intervalistica

avansat

518

41

2009-01-31
14:35:50

Modurile

mediu

644

42

2009-01-31
14:36:21

Note unice

mediu

1205

43

2010-04-03
16:15:28

Rosu aprins

avansat

1198

44

2010-04-03
17:04:13

Folclor

mediu

1022

Pentru inceput cateva cuvinte


nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-21 00:56:20
vizualizari 8427
Cateva sfaturi pentru incepatori :
- asezati-va pe un scaun intr-o pozitie foarte comoda (trebuie sa fiti complet relaxati)
- asezati chitara pe unul din genunchi (de obicei chitara este asezata pe coapsa
dreapta; pentru chitara clasica pozitia este cu chitara pe coapsa stanga si gatul
chitarei ajunge undeva la nivelul umarului stang)
- cel mai important este sa NU sprijiniti chitara cu mana stanga(aceasta trebuie sa se
poate misca liber pe grif) !!!!!!!! Chitara trebuie astfel tinuta intr-o pozitie
echilibrata indiferent ca este pe piciorul stang sau drept)
- cotul drept il sprijiniti pe corpul chitarei astfel incat mana sa poata sa
fie relaxata si sa ajunga la toate corzile
- daca folositi o pana ca sa loviti corzile aceasta trebuie tinuta intre degetul mare si
index (degetul aratator). Nu foarte strans ci doar atat cat sa nu va cada din mana.
- cand loviti corzile este fffff. important sa miscati mana dreapta paralel cu
corzile fara sa faceti miscari de rotatie din incheietura mainii. !!!!!!!!! (trebuie sa
evitati acest lucru mai ales daca veti dori sa faceti si parti de solo pentru care aveti
nevoie de viteza)
- in timp ce cantati trebuie ca ambele maini sa fie foarte relaxate !!!!! Nu trebuie sa
depuneti nici un pic de efort pentru miscari. Daca mana stanga va oboseste si
simtiti dureri in articulatii opriti-va imediat si scuturati mana. Este extrem de
important sa va relaxati.
- la inceput unele acorduri vi se vor parea imposibil de atacat dar veti vedea ca pe
parcurs si prin exercitiu veti reusi. Nu trebuie sa renuntati la pasiunea voastra!!!!!
Veti fi foarte fericiti mai tarziu.
- la inceput varfurile degetelor de la mana stanga o sa va doara. Este foarte normal. In
timp acestea se vor intari si nu veti mai simti nici o durere. Totul este exercitiul!!!!
- INCEPETI-VA STUDIUL LA CHITARA CU MELODII USOARE (ACORDURI PE CARE LE PUTETI LUA) SI
CARE VA PLAC. DACA INCEPETI CU CEVA CARE NU VA PLACE VA VETI PLICTISI.
- LA INCEPUT NU TREBUIE SA INCERCATI SA CANTATI LA FEL CUM ESTE PE CD !! INVATATI MAI
INTAI ACORDURILE PIESELOR. Loviti fiecare coarda in parte (pe acel acord) pana ele suna
bine, adica fara sa atingeti mai multe corzi decat este nevoie. Dupa ce ati invatat
acordurile incercati sa le schimbati (sa treceti dintr-un acord in altul cat mai corect
si abia apoi cat mai repede).

- NU VA ASTEPTATI SA CANTATI DE PRIMA DATA FOARTE BINE. STUDIUL LA CHITARA CERE FOARTE
MULT EXERCITIU (IN FIECARE ZI).
- INCEPETI SA CANTATI LA VITEZA MICA SI NUMAI DUPA CE REUSITI SA FACETI CA TOATE NOTELE
SA SUNE CLAR SA TRECETI LA CRESTEREA VITEZE.

Descriere chitara
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-21 01:04:33
vizualizari 6213
Indiferent de tipul chitarei, se pot deosebi trei parti componente care alcatuiesc acest
instrument.
1. Corpul chitarei
2. Griful
3. Corzile
Principalul mod de clasificare tinand cont numai de corpul chitarei.
Daca corpul este de tip cutie de rezonanta, atunci chitara se va numi "rece", iar daca
corpul este masiv si sunetele sunt amplificate electric, se va numi "electrica".

Chitara rece
1. Corpul chitarei : este de tip cutie de rezonanta, avand forme si marimi variabile.
Este realizata din placaj sau lemn si are forma armonioasa. Cutia de rezonanta are o
gaura la mijloc, care se numeste rozeta . Prin rozeta intra si ies vibratiile pe care le
emit corzile. Mai jos se afla cordarul , care are o serie de orificii mici prin care se
fixeaza coarzile (variaza de la o chitara la alta). Pe cordar exista un inaltator
(uneori reglabil), care asigura o distanta convenabila intre corzi si grif.
Cutia de rezonanta este acoperita cu un lac special, care asigura o rezonanta
superioara. De aceea trebuie sa avem mare grija unde pastram chitara, pentru ca
oscilatiile de temperatura rece-cald sau cald-rece produc crapaturi ale lacului.
Temperatura optima de pastrare este cea a camerei de locuit.
2. Griful : este construit din lemn. El este impartit in mai multe parti prin niste bare
metalica care se numesc taste ; distanta dintre doua taste se numeste tastiera . De
obicei la chitara "rece" sunt 18-19 tastiere pe grif. Pentru a fi mai usor celui care
canta, pe unele grifuri sunt marcate mici punctulete albeindicand pozitiile 3, 5, 7 ,9
si 12. In momentul cand cumparati o chitara priviti griful dintr-un capat in celalalt.
El trebuie sa fie cat mai drept cu putinta. Daca griful este stramb este o greseala de
fabricatie. In capatul superior al grifului se gaseste sistemul mecanic de intindere al
corzilor . Acestea se intind cu ajutorul unor chei. Intre sistemul mecanic si prima
tastiera se afla pragusul , care are rolul de a tine fiecare coarda la o anumita
distanta fata de celelalte.
3. Corzile : Sunt in numar de 6. Exista si chitara cu 7 corzi (chitara ruseasca).
Corzile sunt confectionate din plastic, primele trei, iar ultimele trei din matase
infasurata in fibre de otel. Sau toate 6 din otel.

Chitara electrica
1. Corpul chitarei electrice poate avea o diversitate de forme si aceasta datorita
faptului ca nu trebuie sa mai indeplineasca rolul de amplificator al vibratiei,
amplificarea facandu-se cu ajutorul componentelor electrice. In acest caz se pune mare
accent pe doze, componentele care capteaza vibratiile coardelor. Corpul chitarei este
confectionat din lemn. Este prevazut ca si chitara "rece" cu cordar si inaltator
(reglabil). Pe corp mai sunt montate dozele electromagnetice. Instalatia electrica se
afla in interiorul corpului, iar butoanele de reglaj sunt in afara. Tot pe corp mai
exista si o mufa cu ajutorul careia se face legatura intre instalatia chitarei si
amplificator (mufa mama jack mono, mare).
2. Griful chitarei electrice este acelasi ca si la chitara "rece", singura diferenta
fiind ca acesta este mai subtire si are cel putin 21 de tastiere.
3. Corzile sunt tot in numar de 6 si sunt confectionate din otel.

Acordarea chitarii
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-21 01:06:42
vizualizari 8271

Cea mai simpla metoda de acordare a unei chitare este folosirea unui acordor electronic
sau a unui program de acordare (in cazul in care aveti un calculator acasa). Soft pentru
acordare gasiti in sectiunea soft chitara a cestui site. Acolo veti gasi si informatiile
care va ajuta sa folositi acele programe.
Acum o sa prezint metoda clasica de acordare a unei chitare.
Acordajul standard pentru o chitara cu 6 corzi este urmatorul:
Coarda 1 - MI (e) 329.6 Hz (coarda cea mai subtire)
Coarda 2 - SI (b) 246.9 Hz
Coarda 3 - Sol (g) 196.0 Hz
Coarda 4 - RE (d) 146.8 Hz
Coarda 5 - LA (a) 110.0 Hz
Coarda 6 - MI (e) 82.4 Hz (coarda cea mai groasa)

Pentru a acorda chitara aveti nevoie de un camerton sau de un diapazon sau in caz ca nu
aveti nici unul dintre acestea doua este bun chiar si "tonul de telefon".

Camertonul - este un instrument folosit pentru acordat, construit din tuburi cu


gauri (se gaseste la majoritatea magazinelor de muzica la fel si diapazonul).
Exista camerton cu 4 tuburi si cu 6 tuburi. Pentru acordajul chitarei se foloseste
cel cu 6 tuburi. Fiecare tub prin care se sufla da o frecventa specifica unei
note.
Diapazonul - este un alt instrument pentru acordat. El vibreaza la frecventa care
da nota folosita in limbaj muzical international , LA.
Daca avem camerton , se sufla in primul tub care da nota MI . Se intinde prima
coarda MI (1) pana suna la unison cu camertonul. Se sufla in al doilea tub care da
nota SI . Se intinde a doua coarda SI pana suna la unison cu camertonul. In acest fel se
sufla pe rand in fiecare tub corespunzator coardei cu care trebuie sa sune la unison.
Reglajul se face din chei. Daca nu reusiti de prima data nu va enervati reluati cu
rabdare tot procedeul . Numai asa o sa invatati!!! Cu foarte multa rabdare si
perseverenta !!!
Daca avem diapazon acordajul se face astfel : Coarda MI (1) - Diapazonul se loveste de
un obiect si se pune bratul mai lung pe cutia de rezonanta a chitarei. Datorita
rezonantei se aude sunetul LA.Pastram sunetul in memorie. Imediat punem degetul aratator
de la mana stanga pe prima coarda MI (cea subtire), in pozitia 5 (tastiera 5) si apasam.
Cu degetul mare de la mana dreapta ciupim coarda. Cu ajutorul cheilor reglam coarda pana
suna la unison cu diapazonul. Efectuam aceasta operatie (lovirea diapazonului - ciupirea
coardei - reglajul cu cheia ) de cate ori este nevoie. Astfel se acordeaza coarda MI .
Dupa ce am treminat de acordat prima coarda nu mai avem nevoie de diapazon.
Coarda SI (2) - Apasam in pozitia 5 (tastiera 5) cu ajutorul degetului mijlociu 2 de la
mana stanga pe coarda SI . Cu degetul mare de la mana dreapta ciupim coarda MI
(1) (libera, fara sa apasam in vreo pozitie). Memoram sunetul. Apoi imediat ciupim
coarda SI (care este dinainte apasata cum am spus) tot cu degetul mare de la mana
dreapta. Reglam cu ajutorul cheii coarda SI pana cand suna la unison cu prima, obtinand
sunetul MI. Efectuam aceasta operatiune de cate ori este nevoie.
Coarda Sol (3) - Apasati cu indexul pe coarda 3 in pozitia 4 . Cu degetul mare de la
mana dreapta lovim coarda SI (2) (libera). Memoram sunetul. Apoi imediat lovim coarda 3
care deja este apasata. Reglam cu ajutorul cheii coarda Sol pana cand suna la unison cu
coarda SI (2).
Coarda RE (4) - Apasati cu indexul coarda 4 in pozitia 5. Loviti coarda Sol (3) libera.
Memorati sunetul. Apoi imediat loviti coarda 4. Reglam cu ajutorul cheii coarda Re (4)
pana cand suna la unison cu coarda Sol (3).
Coarda LA (5) - Apasati cu indexul coarda 5 in pozitia 5. Loviti coarda RE (4) libera.
Memorati sunetul. Apoi imediat loviti coarda 5. Reglam cu ajutorul cheii coarda LA (5)
pana cand suna la unison cu coarda REl (4).
Coarda MI (6) - Apasati cu indexul coarda 6 in pozitia 5. Loviti coarda LA (5) libera.
Memorati sunetul. Apoi imediat loviti coarda 6. Reglam cu ajutorul cheii coarda MI (6)
pana cand suna la unison cu coarda LA (5).

Daca avem doar un telefon cu ton....


Tonul telefonului reprezinta de fapt nota LA. Tot ce aveti de facut este sa acordati
coarda MI (1) a chitarei dumnevoastra. Acest lucru se face ca si cu diapazonul singura

diferenta fiind ca nota LA va este data acum de tonul telefonului. Urmati astfel toate
instructiunile de la acordajul cu diapazonul.
Cu multa rabdare si perseverenta veti reusi!!

Ordinea notelor pe grif


nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-21 01:07:49
vizualizari 9143
Aceasta este asezarea notelor pe griful chitarei !
Spre ex. pe coarda Mi avem urmatoarea ordine:
MI-FA-FA#-Sol-Sol#-La-La#-Si-Do-Do#-Re-Re#-Mi......
0..1..2....3...4...5..6...7..8..9..........12
Pentru bemoli:
Mi-Fa-Solb-Sol-LAb-LA-SIb-Si-Do-REb-RE-Mib-Mi......
0..1...2....3...4..5.......................12
E||-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|
B||-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|
G||---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|---|-A-|---|
D||---|-E-|-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|
A||---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|
E||-F-|---|-G-|---|-A-|---|-B-|-C-|---|-D-|---|-E-|-F-|---|-G-|
...........III......V......VII.....IX..........XII..........XV

Cum se citeste o tabulatura


nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-21 01:08:48
vizualizari 9008
Cum citim si ce este o tabulatura !!!
Tabulatura este o metoda simpla de a nota un cantec cu ajutorul a 6 linii
paralele care reprezinta corzile chitarei. Pe aceste linii se reprezinta cinci
numere si anume 0,1,2,3,4 care reprezinta locul in care vom aseza degetele.
E|-------------------------------------------------------------B|-------------------------------------------------------------G|-------------------------------------------------------------D|-------------------------------------------------------------A|-------------------------------------------------------------E|-------------------------------------------------------------Acest tab nu este un tab standard. Este reprezentat in acest mod pentru a
intelege mai usor cum sunt reprezentate corzile cu ajutorul unui tab.
Prima coarda cea de sus este coarda MI (subtire) urmeaza apoi SI SOL RE LA MI
(graosa).
E = MI
B = SI
G = SOL
D = RE
A = LA
E = MI
Aceasta este o notatie internationala a notelor care o veti gasi si pentru
reprezentarea acordurilor (dar asta in lectii urmatoare).
....ex.1.......ex.2..........ex.3.............ex.4
E|----------------------------0-----------------------------------------B|----------------------------2-----------------------------------------G|----------------------------2-----------------------------------------D|--------------2-------------2------------------------2--3-------------A|----3---------3-------------0------------------1--3-------------------E|-----------------------------------------1--2--------------------------

Ex.1 - reprezinta nota DO si se executa prin apasarea corzii LA in pozitia 3


(tastiera 3) si lovirea corzii.
Ex.2 - se apasa coarda RE (D) in pozitia 2 si coarda LA (A) in poazitia 3 si
se lovesc ambele corzi odata.
Ex.3 - reprezinta acordul LA major se apasa corzile SI,SOL,RE in pozitia 2
si se lovesc corzile inclusiv Coarda LA si MI (subtire). Acolo unde
intalniti "0" in seamna ca aceasta coarda trebuie lovita fara a fi
nevoie sa o apasam, ea da nota corzii respective (aici LA si MI).
Ex.4 - este o succesiune de mai multe note pe diferite corzi. Se apasa
fiecare coarda in pozitia indicata in ordine de la stanga la dreapta.
Adica mai intai coarda MI (E) in poz 1 apoi in pozitia 2. Apoi coarda
LA (A) in pozitia 1 apoi in pozitia 2 si tot asa cu urmatoarele.
NB : Este important de stiut ca nu se poate canta un tab decat daca cunoastem
dinainte piesa. Adica trebuie neaparat sa ascultam piesa sa ne dam seama
de durata notelor care nu se poate nota cu ajutorul tabulaturii.
Pe unele tabulaturi puteti intalni si o notatie a degetelor de la mana stanga
cu care veti apasa corzile.
E|-------------------------------------------------------------B|-------------------------------------------------------------G|-------------------------------------------------------------D|-----------1--2--3-------------------------------------------A|--------------------4--5--7----------------------------------E|--1--3--5----------------------------------------------------....1..2..4..1..2..3..1..2..4
Explicatie: degetele de la mana stanga au asociat cate un numar astfel:
1 - degetul aratator
2 - degetul mijlociu
3 - degetul inelar
4 - degetul mic
Alte notatii:
h - hammer on
p - pull off
b - bend string up
r - release bend
/ - slide up
\ - slide down
v - vibrato (sometimes written as ~)
t - right hand tap
x - play 'note' with heavy damping

Hammer on
Luam ca exemplu corda Mi (subtire). Asta e valabil pentru toate exemplele care
vor urma.
E|-------1h2-------Cum se executa ! Apasati cu indexul de la mana stanga coarda in pozitia 1.
Loviti coarda cu mana dreapta (cu pana sau cu unghia). In acest moment
coarda scoate sunetul notei Fa. Cu degetul mijlociu de la mana stanga
apasati coarda in pozitia 2 (fara sa-l ridicati pe cel din pozitia 1 ).
(degetul il lasati sa cada brusc si cu putere pe coarda in pozitia 2 fara
sa mai loviti coarda cu mana dreapta). Puteti incerca pe orice coarda si
cu orice interval doriti !
Pull off
E|-----2p1------Asezati indexul de la mana stanga in pozitia 1 si degetul mijlociu in
pozitia 2 (le tineti pe amandoua apasate). Loviti coarda cu mana deapta.

Imediat dupa ce coarda a inceput sa scoata sunetul trageti degetul mijlociu


de pe coarda agatand usor coarda. (indexul din pozitia 1 nemiscandu-l ).
Bend string up
Spre exemplu apasati coarda Mi in pozitia 5 : sunetul scos este LA. In timp
ce coarda scoate sunetul impingeti coarda cu degetul cu care o tineti apasata
inspre in sus atat incat sa scoata sunetul cu un ton sau un semiton mai sus,
in functie de cum va cere o anumita melodie !
Release bend
Este exact continuarea lui bend string up . In pozitia cea mai de sus a lui
bend up dati drumul corzii. De obicei cele doua pot sa se succeada.
Slide up, slide down
E|----1/6--------.........slide up
E|-----6\1-------.........slide down
Slide up : apasati coarda in pozitia 1 si loviti coarda. Apoi plimbati repede
degetul pe coarda pana in pozitia 6 unde va opriti. Trebuie executat destul
de repede ca sa sune.
Slide down este acelasi lucru numai ca incepeti din pozitia 6 inspre pozitia 1 .
Vibrato
Apesati coarda spre ex. in pozitia 5 si loviti coarda. Cu degetul cu care ati
apasat coarda tinand-o apasata miscati degetul stanga-dreapta repede
(dar numai in interiorul tastierei 5 si fara sa ridicati degetul de pe coarda).
Right hand tap !
In principiu este folosit la chitara electrica. La una clasica nu cred ca o
sa reusiti ! La ce se refera exact ! Spre ex. apasati coarda in pozitia 1 si in
loc sa loviti coarda cu mana deapta unde o loviti de obicei (in dreptul dozelor)
loviti cu degetul ca un ciocanel in pozitia indicata de respectiva partitura spre
exemplu in spatiul 11 apoi 12 apoi 10. Degetul de la mana stanga ramanand in
pozitia indicata la inceput adica in spatiul 1.
x - play note with heavy dumping
In loc sa apasati coarda in pozitia 1 si sa o loviti . Trebuie doar sa tineti
degetul deasupra corzii fara sa o lasati sa sune si loviti coarda cu mana dreapta.
Si aceasta tehnica se foloseste mai mult la chitara electrica.

Putina teorie de inceput


nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 12:44:16
vizualizari 5053
Portativul
Muzica este scrisa pe un portativ(eng. staff), construit din 5 linii orizontale paralele
si cele 4 spatii dintre ele.
Liniile si spatiile sunt numerotate de jos in sus.

Masura
Pentru a face muzica mai usor de citit, portativul este impartit in sectiuni prin linii
verticale, care delimiteaza masurile.

Notele in sistem international


A, B, C, D, E , F, G, apoi se repeta, A, B, C, D, E, F, G, A, s.a.m.d
Do - C
Re - D
Mi - F
Sol - G
La - A
Si - B
Notele pe chitara
Corzile de la chitara se numeroteaza de jos in sus, coarda 1 fiind coarda cea mai
subtire, iar coarda 6 cea mai groasa.

Cel mai intalnit tuning este EADGBE( Mi, La, Re, Sol, Si, Mi):
Coarda
Coarda
Coarda
Coarda
Coarda
Coarda

1:
2:
3:
4:
5:
6:

Mi(Mi subtire)
Si
Sol
Re
La
Mi(Mi gros)

Tonuri, semitonuri si game


Intre 2 note este un interval de un ton(2 semitonuri).
Astfel, gama Do este compusa din 13 semitonuri:
Do Do#, Re, Re#, Mi, Fa, Fa#, Sol, Sol#, La, La#, Si, Do.
A se observa ca intre Mi - Fa si Si - Do nu este decat un semiton, acestea fiind
singurele exceptii.
# - urca nota cu un semiton (diez)
b - coboara nota cu un semiton (bemol)
Do# este acelasi lucru cu Re bemol.

Pozitia de cantat
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 12:45:38
vizualizari 4658
Sunt 2 modalitati de a tine chitara: pozitia clasica si pozitia standard, folosita cel
mai frecvent.
1.
2.
3.
4.

Corpul chitarei trebuie sa fie sprijinit pe picior.


Pozitioneaza-te pe jumatatea din fata a scaunului
Asigura-te ca stai cu spatele drept si ai o pozitie confortabila.
Inclina usor chitara inspre tine.

Fig. 1 ilustreaza pozitia clasica, Fig. 2 pozitia standard.


Pozitia din picioare
1. Pune cureaua peste umeri si ajusteaza-o astfel incat chitara sa fie la jumatatea
corpului.
2. Cu mana stanga se sustine gatul chitarei.
3. Mana dreapta se tine deasupra dozelor.

Pozitia mainilor
Este important ca incheieturile sa fie relaxate pentru a se evita supra-solicitarea lor.

Cum se tine pana


1. Pana se tine intre degetul mare si aratator, ca in figura de mai jos

Gama Do Major
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:08:34
vizualizari 8071

GAMA MAJORA reprezinta succesiunea sunetelor in ordinea lor naturala, ascendent sau
descendent, de la un sunet pana la aparitia lui intr-o octava superioara sau inferioara.
De ex., incepem cu sunetul DO si avem:
DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI, DO
Descoperim un sablon al gamei major, o succesiune de tonuri si semitonuri:
T-T-ST-T-T-T-ST, dupa care se vor construi toate gamele majore.

Din aceasta insiruire a sunetelor in gama DO Major, observam ca intre MI-FA si SI-DO
exista o distanta mai mica, acestea fiind SEMITONURILE NATURALE.
Distanta mai mare intre doua sunete alaturate se numeste TON. Semitonul(ST) reprezinta
jumatate dintr-un ton(T).

Gama majora mai are 2 variante: Majorul armonic si majorul melodic.


In cazul majorului armonic, treapta a VI-a este coborata cu un semiton (DO, RE, MI,
FA,SOL, LAb, SI, DO) iar in cazul majorului melodic, treptele a VI-a si a VII-a vor fi
coborate cu un semiton(DO, RE, MI, FA, SOL, LAb, SIb, DO)
Pt a modifica starea naturala a sunetelor folosim ALTERATIILE:
diezul, bemolul si becarul.
Diezul(#) urca inaltimea sunetului cu un ST
Bemolul(b) coboara inaltimea sunetului cu un ST
Becarul anuleaza alteratiile de mai sus.

Majorul armonic
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:09:19
vizualizari 3553

Majorul armonic are treapta a VI-a coborata cu un ST.


In imaginea de mai jos, pe unele buline apare scris un "T" de culoare rosie. "T" este
sunetul care da numele gamei, sunetul cu care incepe si se termina gama.

Apar semitomuri intre treptele III-IV, V-VI si VII-VIII si un interval mai mare de un
ton intre treptele VI-VII (T+ST).

Intervalele
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:10:56
vizualizari 3046
INTERVALELE reprezinta distanta de inaltime dintre doua sunete.
Astfel avem urmatoarele intervale:
PRIMA(1) sau UNISONUL - DO1-DO1
SECUNDA(2) - DO-RE
TERTA(3) - DO-MI
CVARTA(4) - DO-FA
CVINTA(5) - DO-SOL
SEXTA(6) - DO-LA
SEPTIMA(7) - DO-SI
OCTAVA(8) - DO1-DO2
-------------------NONA(9) - DO1-RE2
DECIMA(10) - DO1-MI2
UNDECIMA(11) - DO1-FA2
DUODECIMA(12) DO1-SOL2
TERTIADECIMA(13) DO1-LA2

Intervalele pot fi, in functie de cantitatea de T si ST : perfecte(p), mari(M), mici(m)


, marite(+) sau micsorate(-).
De pe sunetul DO, voi construi ascendent toate intervalele.
DO-DO este unison si se numeste PRIMA PERFECTA si se noteaza "1p"
DO-DO# se numeste PRIMA MARITA (1+) - 1ST
DO-REb este SECUNDA MICA (2m) - 1ST
DO-RE este SECUNDA MARE (2M) 1T
DO-RE# este SECUNDA MARITA (2+) T+ST
DO-MIb este TERTA MICA (3m) T+ST
DO-MI este TERTA MARE (3M) 2T
DO-FA este CVARTA PERFECTA (4p)2T+1ST
DO-FA# este CVARTA MARITA (4+) 3T
DO-SOL este CVINTA PERFECTA (5p) 3T+1ST
DO-SOLb este CVINTA MICSORATA (5-) 2T+2ST
DO-SOL# este CVINTA MARITA (5+) 4T
DO-LAb este SEXTA MICA (6m) 3T+2ST
DO-LA este SEXTA MARE (6M) 4T+1ST
DO-SIb este SEPTIMA MICA (7m) 4T+2ST
DO-SI este SEPTIMA MARE (7M) 5T+1ST
DO-DO2 este OCTAVA PERFECTA (8p) 5T+2ST
DO-DO#2 este OCTAVA MARITA (8+) 6T+1ST
Asadar: 1, 4, 5, 8 pot fi perfecte, marite sau micsorate
2, 3, 6, 7 pot fi mici sau mari
Exceptie secunda marita (2+).
Denumirea intervalului este data de distanta dintre sunete, deci, DO-DO# este prima
marita(1+), iar DO-REb este secunda mica(2m). Desi aceste intervale sonor sunt identice,
ele au denumiri diferite, deoarece distanta intre DO si DO este de prima iar intre DO si
RE este de secunda. Oricare ar fi alteratia sunetului, intervalele se numesc dupa
distanta dintre numele sunetelor, nu dupa distanta dintre ele in functie de cantitatea
de tonuri si semitonuri.
ex: DOb-RE#, DO#-RE, DO-RE#, DOb-REb, DO-RE - toate sunt secunde, deoarece distanta
dintre DO si RE este de doua sunete, urmand sa se stabileasca ce fel de secunde sunt (in
orine: secunda dublumarita 2++, 2m, 2+, 2M, 2M)

Tonalitatea
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:13:01
vizualizari 2466
TONALITATEA reprezinta un centru gravitational sonor, in jurul caruia graviteaza toate
sunetele tonalitatii.
TREPTELE TONALE sunt functiile pe care le detin fiecare din treptele tonalitatii DO
Major.
Treapta I (DO) - TONICA (ea da numele tonalitatii si reprezinta centrul gravitational,
care va atrage inspre ea toate celelalte sunete)
Treapta a II-a (RE) - CONTRADOMINANTA sau DOMINANTA DOMINANTEI
Treapta a III-a (MI) - MEDIANTA SUPERIOARA
Treapta a IV-a (FA) - SUBDOMINANTA
Treapta a V-a (SOL) - DOMINANTA
Treapta a VI-a (LA) - MEDIANTA INFERIOARA
Treapta a VII-a (SI) - SENSIBILA
Sa ne imaginam incinta unei incaperi.

Podeaua reprezinta TONICA. Toate celelalte sunete se afla in incapere, undeva in aer,
avand tendinta sa cada pe podea. Unele se afla intr-o instabilitate mai mare, altele
intr-una mai mica. Linistea(rezolvarea) si-o vor gasi doar in momentul in care vor
ajunge la tonica(podeaua) .
Daca analizam majoritatea pieselor, observam ca incep si se termina cu TONICA.

Formarea acordurilor de 3 sunete


nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:13:57
vizualizari 4669

ACORDURILE sunt rezultatul intonarii simultane a cel putin trei sunete.


Ele se formeaza pe fiecare din treptele tonalitatii prin suprapunere de terte.

Avem patru tipuri de acorduri: majore, minore, marite si micsorate.

Acorduri minore
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:20:13
vizualizari 3839
Fiecare acord major are o relativa minora, aflata la o terta mica(3m) descendenta fata
de tonica. Asadar, DO Major are relativa minora pe LA minor. LA fata de DO se afla la
interval de 3m. La randul lui acordul LA minor are relativa majora pe DO Major.
De unde apare relativitatea asta?
DO Major este format din DO, MI si SOL
LA minor este format din LA, DO si MI
Observam ca ambele acorduri au 2 sunete comune(DO si MI), ceea ce le face sa se
inrudeasca si sa le numim relative.
Avem urmatoarele perechi de acorduri relative:
(Acordurile majore le notez cu majuscula iar acordurile minore cu minuscula)
DO - la
RE - si
MI - do#
FA - re
SOL - mi
LA - fa#
SI - sol#

Gama La minor
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:24:18
vizualizari 2602

In cazul gamei minore, observam ca are acelasi material sonor cu gama DO major, doar ca

incepe de pe treapta a VI-a a majorului, respectiv LA. DO major si la minor sunt


tonalitati relative.
Structura de tonuri si semitonuri este T-ST-T-T-ST-T-T
Semitonurile naturale sunt intre treptele II-III si V-VI, tot MI-FA si SI-DO, la fel ca
la DO Major.

Perechile de acorduri relative


nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:25:03
vizualizari 2430
Diagramele acordurilor relative din tonalitatea DO Major
DO-la

Cifra romana I reprezinta pozitia pe grif a acordului.


Fa-re

Sol-mi

Acestea sunt acordurile care se formeaza in tonalitatea DO Major. Lipseste acordul


format pe treapta a VII-a, SI micsorat, care se foloseste mai rar, datorita sonoritatii
neplacute, aceasta treapta fiind reprezentata de acordul de dominanta de pe treapta a Va, respectiv SOL Major.
Cu aceste acorduri se pot construi diferite progresii:
DO-la-FA-SOL
DO-mi-la-SOL
la-SOL-FA-re
DO-FA-SOL etc.

Minorul armonic
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:26:14
vizualizari 1518
Diferit de minorul natural, minorul armonic are treapta a VII-a urcata cu un ST.
Structura de T si ST este:T-ST-T-T-ST-(T+ST)-ST

Incepand cu sunetul LA de pe coarda MI (cea mai groasa) avem:

Minorul melodic
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:28:54
vizualizari 1380
Comparativ cu minorul natural, minorul melodic are treptele a VI-a si a VII-a urcate cu
cate un semiton fiecare.

Incepand de la sunetul LA de pe coarda MI (coarda a VI-a), in pozitia a V-a, avem :

Numerotarea corzilor si a grifului


nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:30:30
vizualizari 2504

Ce acorduri folosim
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:33:49
vizualizari 4156
Imi aduc aminte cum aveam in fata niste liste intregi cu acorduri, dar nu stiam unde sa
le pun, multe nu sunau bine inlantuite, era un mare semn de intrebare in privinta lor.
Treaba este foarte simpla. Fiecare tonalitate are 7 acorduri care se formeaza pe fiecare
treapta a acesteia. Nu trebuie decat sa vedem cum seformeaza acordurile si in mod
firesc, folosind materialul sonor al tonalitatii, sa vedem ce acorduri se formeaza.

Aceste sunt acordurile ce se formeaza dupa regula suprapunerii de terte petreptele


tonale. Aceleasi functii tonale o sa le indeplineasca si acordurile formate pe fiecare
din treptele tonalitatii.
Dupa sablonul M m m M M m m-, unde "M" inseamna Major, "m" inseamna minor, "m-" inseamna
micsorat, putem afla acordurile din orice tonalitate.

Invatarea acordurilor
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:41:29
vizualizari 5720
Cea mai rapida tehnica de invatare a acordurilor este invatarea lor logica.
Pt inceput se invata un set de acorduri din primele pozitii, cuprinzand DO, RE, MI, FA,
SOL, LA, SI majore,

...apoi do, re, mi, fa, sol, la, si minore.

Dupa ce am invatat acordurile din prima pozitie, le luam drept reper si le mutam pozitia
pe grif folosind BAREUL, o tehnica prin care mutam capatul chitarii, pozitia 0, in
oricare alta pozitie de pe grif.
Luam de exemplu si mutam pozitia acordului MI, din pozitia 0, pe rand in pozitiile 1, 2,
3, 4, 5, 6, 7...12.

Observam ca in urcarea CROMATICA(din ST in ST), daca in pozitia 0 am avut MI, in poz. I


avem FA, in poz. a II-a avem FA#, in poz. a III-a avem SOL, poz. a IV-a SOL#, poz. a V-a
LA, poz. a VI-a LA# etc.
La fel se intampla cu oricare din acordurile din pozitia 0.

Ce este bareul
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:43:20
vizualizari 2608
Bareul este tehnica prin care degetul 1 de la mana care prinde acordurile muta pozitia 0
(pragusul chitarii) in pozitia dorita. In acest caz, acordurile din pozitia 0 vor fi
prinse cu degetele 2, 3, 4, degetul 1 fiind ocupat sa prinda toate corzile ca intr-o
menghina.

Gama cromatica
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:44:13
vizualizari 2535
Gama cromatica este formata din 12 sunete si reprezinta intonarea succesiva a tuturor
sunetelor din ST in ST de la un sunet pana la aparitia acestuia in octava imediat
superioara.

Modurile clasice
nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:45:17
vizualizari 4463
Modurile reprezinta intonarea unei game(7 sunete) de pe fiecare treapta a tonalitatii,
folosind materialul sonor al tonalitatii(in exclusivitate sunetele tonalitatii, de ex.
in Do major avem sunetele DO, RE, MI, FA, SOL, LA, SI), cu scopul de a crea o altfel de
sonoritate.
Astfel in tonalitatea DO major avem urmatoarele moduri:
de pe treapta I : ionian(major)

de pe treapta a II-a : dorian

de pe treapta a III-a : frigian

de pe treapta a IV-a : lidian

de pe treapta a V-a : mixolidian

de pe treapta a VI-a : eolian(minor natural)

de pe treapta a VII-a : locrian

Relatia acord-mod
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:48:09
vizualizari 1194
Am vazut ce acorduri se formeaza pe treptele tonalitatii DO major si deasemenea
ce moduri avem intonate de pe fiecare treapta a tonalitatii majore.
Nu trebuie decat sa asociem acordul de pe fiecare treapta tonala cu modul care se
formeaza de pe acea treapta tonala.
Vom analiza relatiile acord-mod in tonalitatea Do major.

Asadar, in stanga e mentionat acordul, iar in dreptul lui, modul cu care relationeaza
Do - ionian
re - dorian
mi - frigian
Fa - lidian
Sol - mixolidian
la - eolian
si- - locrian
Observam ca modurile ionian, lidian si mixolidian sunt majore, deoarece relationeaza cu
acorduri majore, iar modurile dorian, frigian, eolian si locrian sun minore, deoarece
relationeaza cu acorduri minore.
In improvizatie, chitaristul va tine cont de urmatoarele aspecte:
-analiza acordurilor pe care improvizeaza, pt a stii cu ce sunete poate incepe fraza
melodica si cu ce sunete se poate termina.
de ex. daca fraza melodica va fi construita pe acordul Do, care contine sunetele DO, MI,
SOL, melodia va incepe si se va termina pe aceste sunete. In interiorul frazei ramane la
libera alegere a instrumentistului ce sunete va folosi, deoarece sunt niste sunete
pasagere, care coloreaza melodia intr-un fel sau altul.

Acordurile de 4 si 5 sunete
nivel: avansat
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:50:02
vizualizari 1446
Am vazut cum acordurile in stare directa se formeaza prin suprapunere de terte.
In acelasi mod descoperim acordurile de 4 sau 5 sunete. Cand spunem acord din trei
sunete , ne referim la tonica, terta si cvinta, distanta intre ele fiind de terta mica
sau mare, in functie de acord. Acordul de patru sunete va mai avea o terta peste cvinta,
reprezentand septima.

Din imagine trebuie sa intelegem ca :


-acordurile de 3 sunete sunt formate din tonica, terta si cvinta si reprezinta
trisonul(acordul format din 3 sunete)) in stare directa.
-acordurile de 4 sunete sunt formate din tonica, terta, cvinta si septima si
reprezinta acordul de septima , notate cu 7
-acordurile de 5 sunete sunt formate din tonica, terta, cvinta, septima si nona si
reprezinta acordurile de nona notate cu 7,9

Notarea acordurilor
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:51:00
vizualizari 1436
Notarea acordurilor sau cifrajul, se face astfel:
-in stare directa, acordurile pot fi majore, minore, marite sau micsorate. Cele majore
se noteaza cu majuscula(Do), cele minore cu minuscula (do), maritele cu majuscula urmata

de "+" (Do+), iar micsoratele cu minuscula urmata de "-" (do-)


In cifraj international insiruirea gamei "la minor" LA, SI, DO, RE, MI, FA, SOL, este
echivalenta cu literele A, B, C, D, E, F, G.
ex. Do=C si inseamna Do major, Am=la si inseamna la minor
- acordurile de 4 sunete se noteaza astfel:
acord major cu septima mare se noteaza M7 (ex. DoM7)
acord major cu septima mica se noteaza 7 (ex. Do7)
acord minor cu septima mare se noteaza M7, dar cu minuscula (ex. doM7)
acord minor cu septima mica se noteaza 7, dar cu minuscula (ex. do7)
acord marit cu septima mare se noteaza M7+5 sau M7#5 (ex. DoM7+5, DoM7#5)
acord marit cu septima mica se noteaza 7+5 (ex. Do7+5)
acord micsorat cu septima mica se noteaza 7-5 sau 7b5 (ex. do7(b5), do7-5)
acord micsorat cu septima micsorata se noteaza cu 0 (ex. do0)
- acordurile de nona se noteaza astfel:
pe langa acordurile de septima pe care le-am amintit mai sus adaugam la cifraj si nona
astfel: 9 este nona mare, #9 este nona marita, b9 este nona mica
de ex. acordul DO major cu septima mica si nona mare se noteaza Do7,9. Daca nona va fi
marita, acelasi acord o sa se noteze Do7(#9)
Acordurile de sexta sunt acordurile in stare directa care au adaugata si sexta, deci nu
se construiesc prin suprapuneri de terte, ci prin adaugarea peste cvinta a sextei la
distanta de secunda.

Acordurile de suspensie sunt acordurile in care este inlocuita terta cu secunda (sus2)
sau cu cvarta(sus4).

In cazul acordurilor care contin "add", acel sunet este adaugat. De ex. Do9 este acordul

de nona, format din 5 sunete(1, 3, 5, 7, 9) ceea ce presupune si prezenta septimei, pe


cand Doadd9 este acordul Do major la care se adauga si nona.

Miscarea vocilor in acord


nivel: avansat
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:52:28
vizualizari 1163

De aici ne formam o imagine de ansamblu in legatura cu cata libertate au vocile sa se


deplaseze intre ele in cadrul acordului.
astfel:
-tonica poate avea un mers descendent cromatic(din ST in ST) formand progresii de
acorduri. De la DO coboara un ST si avem acord major cu septima mare, inca un semiton
descendent si avem acord major cu septima mica, apoi acord major cu sexta mare. Se
formeaza progresia: Do, DoM7, Do7, Do6

Bulinele rosii ne arata miscarea cromatica descendenta a tonicii.


-intr-o miscare ascendenta, tonica merge la treapta a II-a formand un acord major cu
secunda adaugata Doadd2 sau Doadd9 daca urcam tonica de la octava un ton.

-terta poate cobori la secunda si daca aceasta din urma o inlocuieste avem acord major
de suspensie Dosus2
-daca terta urca un ST si ajunge la cvarta avem Dosus4

-cvinta coboara un ST si obtinem acordul micsorat do-cvinta urca un ST si obtinem acordul marit Do+

In acest fel am obtinut noi culori in interpretarea aceluiasi acord, doar prin simpla
"plimbare" a vocilor in acord: Do, DoM7, Do7, Do6, Do+, do-, Doadd2 sau Doadd9, Dosus2,
Dosus4
Noua acorduri obtinute doar din miscarea vocilor in acordul major de 3 sunete. De aici
fiecare poate experimenta cu fiecare tip de acord, cat si cu acorduri de 4 sau 5 sunete.
Amintesc faptul ca aceste aspecte nu trebuie invatate mecanic, ele avand un caracter
logic, tot timpul trebuie experimentat, cercetat, acesta il numesc eu studiu.

Exercitii de individualizare a degetelor


nivel: incepatori
postat de Cristi A. la 2009-01-31 13:53:49
vizualizari 2616
Cand am inceput sa cant la chitara, ma gandeam asa: "daca o sa invat toate piesele ce-mi
plac si voi invata toate solourile unora sau daca voi invata strict dupa metodele de
chitara ale chitaristilor nu va fi bine". Bineinteles ca am inceput cu piese cunoscute,
precum "Nothing Else Matters"-Metallica, "Don't Cry"-Guns'n Roses, "Under The Bridge"Red Hot Chili Peppers, apoi am dat de Malmsteen, Vinnie Moore, am primit metode video cu
Paul Gilbert, timp in care studiam chitara clasica, unde tehnicile sunt total diferite,
dar dupa putin timp mi-am dat seama ca e mult mai bine sa inventez eu exercitii si sa
dezvolt eu ideile ce se prezentau vag in metode. Nimeni nu spunea nimic acolo in metode,
iti aratau doar niste fraze melodice la viteze mari si asta iti furau ochii, fara a-ti
spune nimeni unde sa le folosesti, cum sa le construiesti tu singur.
De aceea voi prezenta niste exercitii de individualizare, care sunt ghid in a le inventa
tu pe ale tale. Unele sunt preluate, altele inventate.
Formam grupe de cate 1, 2, 3, respectiv 4 degete.

exercitii pt 1 deget:
-salturi pe diferite pozitii si corzi pe grif, de la salturi de semiton pana la salturi
de octava sau 2 octave.
-cu un metronom setat la un BPM comod (75-80BPM), salturi pe acelasi sunet, dar in
pozitii diferite, pe corzi diferite
-alunecari dintr-o pozitie in alta in mare viteza, pozitii stabilite dinainte, incepand
cu semiton, pana la 2 octave, ascendent si descendent. Aceasta alunecare se face
prinzand un sunet de ex in pozitia a II-a pe coarda RE si mutam mana pe grif in pozitia
a IX-a pe aceeasi coarda , fara a ridica degetul cu care am prins sunetul.
-schimbarea degetului in aceeasi pozitie pe aceeasi coarda. de ex. vom apasa coarda SI
cu degetul 1 in pozitia a V-a , ridicam degetul 1 si il punem pe 2 in acelasi loc, apoi
pe 3 si apoi pe 4 , dupa care 3, 2, 1, 2, 3, 4, 3, 2 etc.

exercitii pt 2 degete (1 si 2, 1 si 3, 1 si 4, 2 si 3, 2 si 4, 3 si 4)
-intonarea de secunde terte, cvarte cu diferite grupe de cate 2 degete cu salt de coarde
si salt de inaltime pe aceeasi coarda, in urcare (ex 1,2) si in coborare(ex 2,1).
exercitii pt 3 degete (1,2,3 sau 2,3,4 sau 1,3,4 sau 1,2,4)
-mers cromatic ascendent sau descendent (1,2,3 pe coarda MI, apoi 1,2,3 pe coarda LA,
1,2,3 pe coarda RE etc in aceeasi pozitie.
exercitii pt 4 degete (1,2,3,4)
-mers cromatic ascendent si descendent (1,2,3,4,3,2,1) pe fiecare coarda in aceeasi si
in diferite pozitii
-salt de pe coarda Mi groasa pe coarda MI subtire (ex. 1,2,3,4 pe Mi gros in pozitia a
III-a apoi in acelasi tempo, fara a intrerupe 1,2,3,4 pe coarda Mi subtire)
De aici incolo e simplu : am inventat digitatii "ciudate" cum ar fi: "hai sa fac pe
coarda LA incepand cu pozitia a III-a urmatorul joc de degete: 132412412. Intentionat am
ales un nr. impar. Incearca-l si inventeaza si tu alte exercitii care sa-ti fie de
folos.
Pana la urma ideea invatarii unui instrument e aceea ca va trebui sa fim capabili sa
transpunem pe grif ceea ce avem in minte. Asa ca degetele trebuie pregatite pt tot ce ne
sopteste imaginatia ca putem face mai greu, in tempo si intr-o stare de relaxare a
mainilor.
NU OBOSITI MUSCHII MAINILOR! Muzica se face cu placere, nu cu chin.

Studiul gamelor
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:23:14
vizualizari 989

Daca gandim gamele/modurile pe trepte, fiecare dintre ele au 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 trepte


care se repeta in alta octava.
Astfel, avem urmatoarele exercitii de studiu al gamelor/modurilor in urcare si coborare.
1,2,3,4,5,6,7
1,2,1,2,3,2,3,4,3,4,5,4,5,6,5,6,7
1,3,2,4,3,5,4,6,5,7
1,4,2,5,3,6,4,7
1,5,2,6,3,7
1,6,2,7,3,8
1,7,2,8(se continua dupa model in octavele urmatoare)

Modurile neoclasice
nivel: avansat
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:24:00
vizualizari 535
Modurile neoclasice reprezinta modurile intonate de pe fiecare treapta a minorului
melodic.
De pe treapta I:

Acorduri cu care relationeaza: m, m/M7, m6, m7


De pe treapta a II-a:

Acorduri cu care relationeaza: m6, 7b9


De pe treapta a III-a:

Acorduri cu care relationeaza: M7#5


De pe treapta a IV-a:

Acorduri cu care relationeaza: 9


De pe treapta a V-a:

Acorduri cu care relationeaza: 7(b13)


De pe treapta a VI-a:

Acorduri cu care relationeaza: m/M7, 7(#11)


De pe treapta a VII-a:
Poate fi considerat un locrian cu treapta a IV-a coborata cu un ST( locrian b4)

Acorduri cu care relationeaza: 7(#5 b9), 7(#5 #9), 7(b9 13), 7 (b9 #11 13), 7(#5), 7(b5)

Pentatonic
nivel: avansat
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:27:07
vizualizari 837
Pentatonic major

Relationeaza cu acordurile majore

Pentatonic minor

Relationeaza cu acordurile de tip minor.


Pentatonic dominant

Relationeaza cu acordurile de septima de dominanta 7, 9


Pentatonic alterat

Relationeaza cu m7.
Lidian major pentatonic

Relationeaza cu urmatoarele acorduri: 13, 6 9, m6

Game simetrice
nivel: avansat
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:27:47
vizualizari 523
Cromatic

Relationeaza cu orice tip de acord. Se evita folosirea ei in exces, deoarece creeaza


monotonie in linia melodica.
T-T

Relationeaza cu acordul 7#5.

T-ST

Relationeaza cu acordul o.
ST-T

Relationeaza cu acordul 7, 7(b9), 7(b5)


Simetric marit, format dintr-o succesiune 3m-2m-3m-2m etc.

Relationeaza cu M7#5

Relatii acord-mod 2

nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:30:05
vizualizari 472
In ceea ce urmeaza voi enumera modurile pe care putem construi linia melodica in functie
de acordurile care stau la baza piesei.
Major: ionian, lidian, mixolidian, major armonic, major melodic, major pentatonic
minor: eolian, minor armonic, minor melodic, minor pentatonic, dorian, frigian
m7: eolian, minor armonic, minor melodic, pentatonic alterat, dorian #4
M7: ionian, lidian, lidian #2, major pentatonic, major armonic
m/M7: eolian, minor armonic, minor melodic, lidian minor pentatonic, locrian #2
7: mixolidian, pentatonic dominant, lidian dominant(b7), mixolidian b6, ST-T
9: lidian dominant, mixolidian, major pentatonic
M9: ionian, lidian, major pentatonic
m9: eolian, minor pentatonic, dorian,
7(#9): locrian 6M, alterat bb7, super locrian
7(b9): frigian, frigian 3M, alterat bb7, dorian b2, ST-T, super locrian(locrian b4)
7(#5): T-T, frigian 3M, super locrian
m7(b5): locrian, locrian 6M, locrian #2, frigian 3M, ST-T, super locrian
M7(#5): ionian #5, lidian marit, simetric marit
7(#11): locrian 6M, lidian #2, locrian #2, lidian dominant(b7)
M7(#11): lidian
7(b13): mixolidian b6
6/9: lidian major pentatonic
13: lidian major pentatonic
6: ionian, lidian, major pentatonic
m6: dorian, minor melodic, pentatonic minor,lidian major pentatonic, dorian b2
sus4: ionian #5, mixolidian, frigian
m11: eolian, dorian, minor pentatonic
7sus(b9): frigian, dorian b2(frigian#6), frigian 3M(spaniol), super locrian
o: locrian, locrian 6M, lidian #2, dorian #4, alterat, T-ST
Orice acord 7 care are langa el b9, #9, b5, #5 este alterat.
Constructia melodiei pe acest tip de acord se face tinand cont de urmatoarele moduri:
super locrian, ST-T, frigian 3M(spaniol).
Bineinteles ca nu aici se opresc relatiile acord-mod, dar sunt cateva repere de unde se
poate incepe.
Tocmai asta e frumos in domeniul muzical, ca nu se termina niciodata studiul, este un
taram al cercetarii, al experimentarii.
Muzica mediatizata din zilele noastre este foarte superficiala, dar asta nu inseamna ca
cei pasionati de muzica trebuie sa se limiteze la acesta muzica.

Acorduri micsorate
nivel: avansat
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:31:13
vizualizari 640
Aceste acorduri sunt cele mai instabile si disonante acorduri. Ele nu pot fi utilizate
de sine statator, ci trebuie puse in relatie cu alte acorduri, de regula cu acordul
major aflat la un ST mai sus.
Ex: do# dim va fi precedat de Re major
Avem trei tipuri de acorduri diminuate:
-acordul micsorat( treptele tonale: I- bIII- bV)
-acordul semidiminuat(I- bIII- bV- b7)
-acordul diminuat(I- bIII- bV- bb7)
*bb7 este identic sonor(enarmonic) cu 6
Acordurile diminuate relationeaza cu urmatoarele moduri:
T-ST, locrian, super locrian natural 6(alterat bb7)

Invatarea modurilor

nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:32:20
vizualizari 760
Prezint aici o tehnica de invatare a modurilor.

Din aceasta imagine observam ca intr-o pozitie noi putem invata 5 moduri.
Daca exersam sablonul asta in pozitia a III-a pe grif, am avea SOL ionian, incepand cu
coarda 6 - rosu, DO lidian, incepand cu coarda 5 - galben, FA#locrian, incepand cu
coarda 4 - verde, frigian, incepand cu coarda 3 - albastru si eolian, incepand cu coarda
2 - maro

Polisemie intervalistica
nivel: avansat
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:34:11
vizualizari 518
Un exercitiu bun pt stapanirea intervalelor, e polisemia intervalistica, adica
descoperirea locatiei unui anumit interval in toate tonalitatile din care face parte si
de pe ce treapta a fost construit. De asemenea polisemia acordica este foarte utila,
acelasi lucru facut cu acordurile.
de ex: Intrebarea e: in care tonalitati intalnim secunda mica LA-SIb?
mod de rezolvare:
pe treapta I nu se afla in nici o tonalitate
pe tr. a II-a se afla in SOL minor natural, in SOL minor armonic, in SOL minor melodic.
pe tr. a III-a se afla in FA major
pe tr. a IV-a nu se afla in nicio tonalitate
pe tr. a V-a se afla in RE minor natural, RE minor armonic
pe tr. a VI-a nu se afla in nicio tonalitate
pe tr. a VII-a se afla in Bb major, SIb minor armonic, SIb minor melodic.
Tonalitatile in care s-a facut analiza sunt: majorul sau minorul cu cele 3 variante:
natural, armonis si melodic.
Cam asa fel de analize trebuie facute pt fiecare interval. la un momendat se
generalizeaza pozitiile intervalelor, dar pana la constientizarea lor, trebuie cautate.
explicatie: pe tr. I nu se afla in nici o tonalitate , deoarece nicio tonalitate nu
incepe cu secunda mica,in succesiunea de tonuri si semitonuri.

Modurile
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:35:50
vizualizari 644
"Ce mi s-ar parea foarte interesant... Niste descutiuni despre modul in care legi
diferitele fingerings ale unui mod intr-o piesa. Adica, ai 5 moduri in care poti face
pentatonicul pe chitara, dar cum le legi in contextul unei piese frumos si civilizat?"
Gama pentatonica are 5 sunete, ele se repeta la octava, deci numai libertatea de creatie

ne indruma spre alegerea "frumoasa si civilizata" a digitatiei, ceea ce da si o nota


personala instrumentistului. Important e sa respectam o anumita regula de frazare. Daca
de exemplu acordul folosit este re7, linia melodica va tine cont de pilonii armonici:
RE, FA, LA, DO si acestia o sa incheie frazarea.
E mai mult vorba despre moduri aici si confuziile pe care le genereaza.
Modurile nu se fac simtite decat atunci cand construim toata piesa modal.
De exemplu:
progresie in DO ionian: Do, Fa, la, Sol, cadenta finala fiind DO
progresie in RE dorian: re, la, mi, Sol, cadenta finala fiind re
progresie in frigian: mi, Fa, mi, Fa cadenta finala fiind mi etc.
Acordurile de septima ce se formeaza pe treptele modale in fiecare mod ne vor indruma
spre armonizarea modala - functiile tonale raman aceleasi pt fiecare treapta, se schimba
doar tipul de acord:
ionian: Maj7, m7, m7, Maj7, 7, m7, m7(b5)
dorian: m7, m7, Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7
frigian: m7, Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7, m7
lidian: Maj7, 7, m7, m7(b5), Maj7, m7, m7
mixolidian: 7, m7, m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7
eolian: m7, m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7, 7
locrian: m7(b5), Maj7, m7, m7, Maj7, 7, m7
Cum construim progresiile?
Inainte de a incepe, trebuie amintit faptul ca in constructia modala, folosirea mai
multor acorduri, complica intelegerea clara a noului centru tonal. De aceea se recomanda
folosirea unui numar redus de acorduri.
Eu folosesc 4 metode de a crea progresii:
1. Folosesc acordurile de pe treptele I, III si V (arpegiul) ale acordului care este
tonica modului.
de ex: frigian de pe re: voi folosi acordurile re, Fa, la
exemple de progresii:
re, Fa, re, la
re7, la7, Famaj, Fa
re9, Famaj7, re7, la7
pt frigian de pe re7(RE, FA, LA, DO), voi introduce in progresie si acordul Domaj7 pe
langa re7, Famaj7, la7
pt frigian de pe re 9(RE, FA, LA, DO, MI) voi introduce in progresie si acordul mi7
2. Folosesc orice progresie din ionian (major), transpusa in acordurile care se afla pe
treptele tonale ale modului.
de exemplu: progresia Do, la, Fa, Sol, care este in major, transpusa in dorian va fi:
re, si7(b5), Sol, la
In acest caz insa centrul tonal al modului nu este simtit foarte bine, sonoritatea fiind
ambigua, insa este un start in crearea progresiilor modale.
3. Alegerea minutioasa a acordurilor prin analiza lor in functie de moduri:
Acordurile "personale" ale fiecarui mod vor scoate in evidenta cel mai bine modul. Cum
facem asta?
Analizam structura modului in functie de similitudinile dintre trepte. Observam ca doar
pe treptele I si V avem acorduri majore urmate de acorduri minore pe treptele imediat
urmatoare, observam ca pe treptele II si III avem acorduri minore si dupa metoda
explicata la punctul 1 am avea aceleasi relatii de acorduri intre tonica si treapta a

III-a, respectiv de pe treapta a II-a avem relatia re-Fa si de pe treapta a III-a avem
relatia mi-Sol. Sa vedem cum le facem "personale" pt modul respectiv, astfel incat sa
fie incadrate perfect in sonoritatea modului.
De exemplu:
- analizam raportul dintre acordul de pe tonica si acordurile de pe celelate trepte:
Relatia de pe treapta I, Do-re este similara cu relatia de pe treapta a V-a, Sol-la, dar
putem sa o facem "personala" pt modul ionian folosind acordul de septima mare (Domaj7).
La fel, pt modul mixolidian de pe treapta a V, ca sa fie diferit de ionian , vom folosi
septima mica (Sol7)
- relatia de pe treapta a II-a, re-Fa este identica cu relatia de pe treapta a III-a,
mi-Sol, deci nu ar avea nimic personal daca nu am adauga septima mare pt Fa si septima
mica pt Sol. Progresia caracteristica in acest caz numai dorianului ar fi re-Famaj7 iar
pt frigian mi-Sol7
4. Pastrarea tonicii in bass. O metoda care functioneaza oricand. Sunetul de dupa "/"
este bassul care se pastreaza.
de ex: in dorian, progresia re-Do/RE(Do cu sunetul RE in bass)
in frigian: mi-La7/MI
in ionian: Do-Sol/DO

Note unice
nivel: mediu
postat de Cristi A. la 2009-01-31 14:36:21
vizualizari 1204
Pt a crea progresii concrete care sa sustina armonic un mod, trebuie sa tinem cont de
notele unice(treptele IV si VII ale majorului) ale fiecarui mod clasic, care fac parte
din acordurile caracteristice progresiilor fiecarui mod. Cu alte cuvinte, ce acorduri
mai folosim in afara de cel al treptei I a modului.
Daca facem o paralela cu pentatonicul, observam ca in majorul pentatonic s-au eliminat
chiar aceste trepte, ceea ce il face usor de abordat.
Astfel in modurile tonalitatii Do Major avem aceste note unice (FA si SI) pozitionate pe
treptele:
-in ionian IV si VII
-in dorian VI
-in frigian II
-in lidian IV
-in mixolidian VII
-in eolian II si VI
-in locrian V
Acordurile ce contin aceste note unice sunt:
-in
-in
-in
-in
-in
-in
-in

ionian: re7, Fa, Sol7


dorian: mi7, Sol7
frigian: Famaj7
lidian: Sol7, si7(b5), mi7
mixolidian: Famaj7, re7
eolian: Sol7, mi7, Famaj7, re7
locrian: Famaj7

Rosu aprins
nivel: avansat
postat de anonim la 2010-04-03 16:15:28
vizualizari 1198
Masura 4/4
Intro: G D Dsus4 D D5 Em Em7 Emadd13Em C
Cadd9 Em/5+
Cadd9
G D Dsus4 D D5 Em Em7 Emadd13Em C =pauza de o masura 4/4

GN-ai cum sa lasi cum sa uiti totul in DnoapteDsus4 D D5


Emoricat Em7ti-ar parEmass13-ea Emde usoCr Cadd9
Em/5+

Cadd9

Gstinge o stea - si ramai pe sub DpleoapeDsus4 D D5


Emstinge si Em7luna amEmass13-ara Emcu un noCr Cadd9 Em/5+ Cadd9
Bridge: C Am Em D
C Am Em D Em C
Grosu aprins - coloreaza-mi taCcerea
rosu aEmprins - pe un suras ce s-a stinCs
Grosu aprins - sa-mi ascunda dureCrea
in Fnoapte ma piAmerd - cu Fnoaptea te ieAmrt C[il executi cu barem]
Am[barem poz.2] - C barem BbM poz.1barem Am[din baza]
te ascund intre coaste ce dor
cu luna amara
cand tot ce-mi doresc e rosu aprins
nu vreau sa te pierd in lumea de-afara
Ramai neschimbata - rosu nestins!
rosu aprins - coloreaza-mi tacerea
rosu aprins - pe un suras ce s-a stins
rosu aprins - sa-m ascunda durerea

Folclor
nivel: mediu
postat de negrusubunghie la 2010-04-03 17:04:13
vizualizari 1022
Intro: Gm F F# x4
Cm
Bb B x2
Gm F F# x2
Bb
Cm
Gm F
Sunt masochist -

F#

Gm
F
F#
traiesc in Romania

Gm
F
F# Cm
Bb B
Nu stiu cum de mai rezist
Cm
Bb
B
Gm F F# Gm F F#
In toata nebunia
Bb
Cm
Politica-ca-ca imi face greata
Gm F F#
Statul este o paiata!
intro
Sunt piroman
Mi-aprind televizorul
Ca sa vad cum pentru bani
Manipulati poporul
Totul e de decor
Sa traiesc e sa mor!
Gm F F#(canti formula pana la ''ce-ai votat ...'')
Decat sa stai sa bei o bere in vreun pub
Mai bine mergi si organizezi si tu
un Fight Club
Sa intri si tu in ilegalitate
S-arunci in aer institutii si palate
Sa-i faci pe prostii de sus sa se gandeasca

Gm F

F#

BbM[barem poz.2]

De ce-a ajuns poporul sa ii urasca


Gandeste-te bine cand vezi o arma
Gandeste-te bine la cei ce te indeamna
La cei ce te obliga sa mergi in armata
Sa-ti aperi tara prea sfanta si curata
Care de fapt e condusa de oameni murdari
Ce se tin foarte mandri si foarte tari
Dar nu pentru ca asa ar fi
Ci pentru ca au bani mii si
milioane si miliarde
...facute fluturand stindarde!
Gm
F
F#
Ce-ai votat? Ce-ai votat?
Gm
F
F#
Gm
Cum se face c-ai uitat?
F F# Gm
F
F#
Ai uitat!
Cm
Bb
De cei ce au murit
B
Cm Bb
Gm
Ca sa-ti fie bine tie
F F#Gm F
F#
Sa-ti fie bine tie
Bb
Si miroase a prostie

Cm
Gm

F F#

In intreaga Romanie !
Piesa este foarte usoara, am incercat sa o fac cu acorduri simple fara
Se canta din masura 4/4.

niciun +sau- .