Drosophila melanogaster (grecescul pentru Iubitorul de rou cu burt neagr = rou,

= iubitor, = colorat n negru, = burt ) este o specie de diptere din ordinul

mutelor, din familia Drosophilidae. Specia este tradiional cunoscut ca musculia de oet sau
simplu drosofila. ncepnd cu propunerea lui Charles W. Woodworth de a utiliza aceast specie
ca organism model, D. melanogaster a continuat s fie utilizat pe larg pentru cercetarea
biologic n studiul geneticii, fiziologiei, patgenezei microbiale i a istoriei apariiei vieii. Este
utilizat tipic pentru c este o specie care nu necesit mult mncare, se nmulete repede (o
generaie are 12 zile), este prolific (depune foarte multe ou) i larvele prezint cromozomi
politeni (uriai).

Drosophila melanogaster

Clasificare tiinific
Regn:

Animalia

ncrengtur: Arthropoda
Clas:

Insecta

Ordin:

Diptera

Familie:

Drosophilidae

Gen:

Drosophila

Subgen:

Sophophora

Specie:

''D. melanogaster''
Nume binomial

''Drosophila melanogaster''
Sinonime
Sophophora melanogaster
vdm

Familia Drosophilidae cuprinde aproximativ 2900 de specii de musculite drosofile care pot fi
intalnite pretutindeni, in apropierea vegetatiei, a ciupercilor, fructelor aflate in stare de
descompunere sau a lichidelor in fermentatie. Sunt cunoscute si sub denumirea de musculite de
otet sau musculitele fructelor si au dimensiuni cuprinse intre 1-6 mm.
Ciclul de viata:
Ciclul lor de viata este scurt, in medie doar de 10 zile de la stadiul de ou. In perioada de
reproducere femela isi depune ouale in apropierea surselor de apa, cate 15-25 de oua zilnic.

Masculii isi atrag in perioada de imperechere femelele prin zumzaitul produs de aripile lor.
Speciile difera intre ele atat prin dimensiunea corpului, cat si prin coloritul ce variaza de la
nuantele de galben si maroniu la maroniu-rosiatic si negru.

Cercetatorii au studiat aceste vietati mici la microscop si au observat prin intermediul unor
imagini tridimensionale cat de interesant este corpul lor, aripile sclipitoare, translucide si fine,
ochii extraordinar de frumos pozitionati, forma picioarelor, culoarea si aspectul toracelui si a
abdomenului cu numeroase pete.
Raspindirea
Cele mai multe specii drosofile sunt endemice pentru o anumita zona, multe se gasesc in
regiunile tropicale si subtropicale, in zonele de stepa, sau in cele impadurite. Majoritatea
speciilor nu apar in afara asezarilor umane. Exemplarele adulte se hranesc in general cu materie
vegetala, cu sucuri de plante si nectar de flori. Unele prefera sucul de pin, stejar si mesteacan,
altele se asaza pe flori, se hranesc cu polenul unor specii de plante, liane, Hibiscus, etc. Exista si
specii care zboara pe hoituri si cadavre, isi depun ouale in substratul de acest fel. Larvele isi
continua dezvoltarea hranindu-se cu materie vegetala, diferite plante in descompunere.
Insectele drosofile prefera locurile umbrite si umede, activitatea lor este strict legata de
temperatura, lumina si alti factori de mediu.
Caracteristica Drozofilei melanogaster:
Cea mai cunoscuta musculita de otet este specia Drosophila Melanogaster. Aceasta este folosita
de oamenii de stiinta in studiile genetice pentru capacitatea ei de a se inmulti rapid si
particularitatii de a detine cromozomi mari in glandele salivare. La aceasta specie dimorfismul
sexual este evident, femela este mai mare decat masculul cu cca. 3 mm sau mai mult. In varful
abdomenului ea are un ovipozitor cu ajutorului caruia depune ouale. Masculii cantaresc mai
putin decat femelele si au abdomenul rotunjit, iar partea lui superioara este de culoare inchisa,

chiar neagra. Coloritul corpului poate fi galben, negru, galben-gri, aripile sunt translucide si
interesant curbate, ochii sunt rosii, maronii, etc.
Raspindirea
Aceasta specie de drosofile prefera zonele cu podgorii, livezi de fructe si mai ales de mere, in
general habitatele oamenilor. Deseori apar in locurile unde sunt fabrici de converve de fructe sau
in care se prepara sucuri de fructe.
Reproducerea
In perioada de reproducere femela si masculul zboara impreuna mai ales dimineata si seara, iar
imperecherea se face pe planta gazda, din care aceste muste isi asigura si hrana. Aceste insecte
au o metamorfoza completa de ou, larva, pupa si adult. Numarul de oua depuse de o femela
poate varia foarte mult in functie de fiecare exemplar in parte si de temperatura, poate fi de 200600 de oua. Larvele se dezvolta pe plantele pe care au fost depuse ouale, pe legume, fructe
putrezite, in resturi de vin, lapte sau bere. In dezvoltarea lor larvele trec prin trei etape si doua
naparliri. Prima naparlire are loc la 25 de ore daca temperatura este de 25C, iar a doua naparlire
are loc dupa alte 23 de ore. Dupa ultima etapa de dezvoltare a larvelor se ajunge la forma de
pupa cand incepe o etapa de dezvoltare a musculitei. Toate organele larvale sunt inlocuite cu
altele caracteristice musculitei, iar acest proces de transformare tine cca. 84 de ore. Dupa aceasta
etapa din pupa iese musculita in forma de adult. Speranta de viata a musculitelor adulte depinde
in mare parte de temperatura, conform cercetatorilor aceasta poate varia intre 34-59 de zile.
Utilizarea
Majoritatea sunt folosite ca obiect de studiu in genetic , a fost folosita de T. Morgan pentru
determinarea legitatilor mostenirii inlantuite a caracterelor.Avantajele ei sunt: numarul
relative mic de cromozomi(2n=8);ciclul de dezvoltare relative mic(cca 14 zile);
Posibilitatea cultivarii in conditii de laborator; numarul mare de forme
mutante;dimorfismul sexual pronuntat ;prolificitatea fosrte inalta;