METODA SCUTULUI

A fost introdusa pentru prima data n 1836 de inginerul francez Brunel la executia
metroului londonez la o galerie sub Tamisa. Atunci a fost numit "Camer", ulterior a fost denumit
"scut".
Scutul este un utilaj pentru executia tunelurilor de forma circulara si structura metalica,
avand o forma cilindrica cu una din parti sau cu ambele parti deschise. n partea din fata se
realizeaza excavatia iar n partea din spate se monteaza cptueala definitiv.
Faze de execuie:
1. Realizarea excavatiei n front pe toata sectiunea si sprijinirea continua sau mobila a
conturului excavat.
2. Evacuarea sterilului excavat cu diverse mijloace.
3. Montarea captuselii exterioare alcatuita din boltari prefabricati, n partea din spate a
scutului numita "fusta".
4. Realizarea avansului scutului cu ajutorul unor prese care mping n inelul de boltari
montat. Scutul avanseaza astfel n golul creat prin excavare, iar inelul de boltar paraseste
fusta intrand n contact cu terenul natural.
5. Realizarea injectarii la intradosul captuselii exterioare pentru umplerea golului existent
ntre acesta si conturul excavatiei.
Avantajele metodei:
- Sprijinirea continua si mobila a conturului excavat (cu ajutorul utilajului se
elimina lemnul);
- Realizarea captuselii definitive din boltari prefabricati;
- Realizarea unor viteze de naintare considerabile datorita mecanizarii partiale sau
totale a lucrului n tunel.
Dezavantajele metodei:
- Costul ridicat al utilajului;
- Necesitatea unei capitalizari initiale;
- Costul scutului trebuie amortizat pe lungimea unui tunel. Aceasta metoda se
foloseste la tuneluri lungi.

1 - conturul canalului excavat

2 - montarea scutului (tola metalica circulara)
3 - cutitul
4 - inele de rigidizare (pentru ca tola sa nu se ovalizeze sub presiunea pamantului)
5 - presele hidraulice cu pilon care mpinge n 6
6 - inel de presare, culiseaza asupra inelului de boltar (8) care se monteaza pe (7)
7 - fusta scutului, partea din spate a mantalei (partea din spate ramane libera, nu se mai rigidizeza)
8 - inelul de boltar
9 - golul dintre extradosul captuselii si conturul excavatiei, umplut prin injectare cu material
granular si lapte de ciment
10 - constructie metalica n consola, pentru montarea boltarilor
11 - evazare cutit, cu rol de a crea un mic spatiu de teren afanat pentru a face manevre cu scutul`

Functiile scutului
La executia unui tunel trebuie realizata atit securitatea constructiei subterane, cit si a
mediului inconjurator, in special a constructiilor supraterane.
Pentru aceasta trebuie asigurata stabilitatea punctelor excavatiei atit pe contur, cit si in front,
pentru a evita la minim perturbarea eforturilor initiale in sol si decomprimarea acestuia si a limita
deformatiile in adincime si dezordinele la suprafata.
Toate aceste deziderate trebuie asigurate mentinind si un ritm de inaintare performant.
In aceste conditii un scut trebuie analizat ca un ansamblu de functii individuale si
interactive, care sa corespunda celor doua obiective majore: stabilizarea conturului si realizarea
avansului.
Un scut cu noroi bentonitic prezinta urmatoarele functii (fig.2.1 si 2.2): excavarea,
sustinerea, evacuarea, avansarea, montarea captuselii, injectare, dirijare, navigatie, separare noroi.
Functiile de avansare, dirijare si montare captuseala sint comune tuturor tipurilor de
scuturi.

Fig. Functiile scutului

Fig. Functiile scutului si legaturile lor.

Excavarea se realizeaza: manual, cu excavator, cu utilaj cu cap taietor, cu freze partiale sau
totale Fig. .

Fig. Faze: a) excavare;b) avans;c) montare boltari

Fig. Tipuri de realizare a excavatiei si sprijinire a frontului

Sprijinirea frontului se poate face: mecanic, cu aer comprimat, cu pamant si cu noroi bentonitic.

Sprijinirea frontului - este pentru scuturile presurizate o functie foarte importanta. Presiunea
noroiului din camera de abataj trebuie sa echilibreze presiunea hidraulica din front, dar sa si asigure
stabilitatea frontului pe termen scurt sau lung (cazul unei opriri), fara a uita ca prezenta noroiului
modifica caracteristicile geo-mecanice ale masivului:
- prin migrarea noroiului in porii terenului;
- prin introducerea unei presiuni intermediare in spatele frontului de lucru.

CALCULUL FORTEI TOTALE DE IMPINGERE

Calculul fortelor care intervin la naintarea scutului
F
orta de mpingere totala: Pt P1 + P2 + P3
P1 - rezistenta la frecare pe conturul mantalei scutului (cilindrului)

 P + Phm GS
f1
+
P1 = De L V
2
2
D
e

f 1 - coeficient de frecare otel - pamant

P2 - rezistenta pasiva a terenului pe cutit (se manifesta pe grosimea "")

P2 = DiPV K p

P3 - frecarea pe fusta data de greutatea inelului de boltar

P3 = GB f 2

f 2 - coeficient de frecare beton otel

INJECTAREA GOLULUI DINTRE EXTRADOSUL CAPTUSELII SI CONTURUL

EXCAVATIEI
a) injectarea primara: este o injectare cu material granular (margaritar). Se realizeaza in urma
scutului.
b) injectarea secundara: este o injectare de consolidare si etansare. Se realizeaza in spatele
scutului la o anumita distanta.
Realizarea injectarii este o operatie deosebit de importanta de care depinde marimea deplasarilor
terenului inconjurator si mai ales a tasarilor terenului la suprafata.

EVACUAREA STERILULUI
Functie de tipul de utiliaj folosit se poate face in mai multe moduri:
a) evacuarea in interiorul scutului
- normala
- mecanizata:
incarcator;
banda transportoare:
sistem de evacuare :pneumatic (ex. 4) sau melcat(ex.5) - scuturi presurizate
b) evacuarea in exteriorul scutului (transport propriu zis):
- mijloace auto
- vagoneti tractati de locomotiva Disel pe linie ingusta
- banda transportoare
- transport pneumatic prin conducte (scuturi presurizate).

MONTAREA CAPTUSELII SI REALIZAREA AVANSULUI

a) Montarea captuselii se realizeaza cu ajutorul unui dispozitiv numit erector

Clasificarea si alegerea tipului de scut

Criteriul cel mai general de clasificare a scuturilor este dupa modul de stabilizare al frontului
de lucru.
Avem, astfel, scuturi cu front deschis, nesprijinit si scuturi cu front inchis, sprijinit.
Fiecare fabricant propune alegerea masinii in functie de natura terenului ce trebuie strabatut.
In fig. 2.6 este prezentat un astfel de ghid de selectare dar si de clasificare a scuturilor.
Nu numai natura terenului si proprietatile sale mecanice si hidraulice conditioneaza
alegerea unei masini, ci si conditiile geometrice ale proiectului.
Alegerea uni masini este determinata, in primul rind, de modul de stabilizare a frontului
care este influentat de urmatoarele elemente:
datele geotehnice ale terenului (coeziunea, unghiul de frecare, presiunea hidrosattica,
etc.);
datele geometrice ale proiectului (inaltimea acoperirii si diametrul tunelului).
Alegerea sistemului de stabilizare a frontului determina stabilirea sistemului de excavare si
de evacuare, tinind cont de urmatoarele elemente: procentajul elementelor fine, eterogenitatea
solului, stratificare mixta in front si forabilitatea mediului.
Alte aspecte, cum ar fi uzura si incarcarea sculelor de taiere, colmatarea tubulaturii de evacuare,
consumul de energie, etc., au o mare influenta asupra randamentului si economiei unui proiect.
Prezentarea diverselor tipuri de scuturi.
Domeniu de utilizare.
Pe baza tabelului din fig. 2.6. si a elementelor furnizate de constructori sau culese din literatura de
specialitate, precum si a constatarilor facute pe santiere din tara, pentru metoda scutului cu front
deschis vor fi analizate in continuare diferite tipuri de scuturi si domeniile lor de utilizare.
Scuturi cu frontul nepresurizat
In acest grup intra scuturile prezentate in pozitiile 1-4 din Fig. 2.6, diferentiate prin modul
de realizare a excavatiei, manuala sau mecanizata.
Mecanizarea poate fi asigurata de utilaje cu actiune locala, gen excavator sau brat cu cap
rotitor, sau disc rotitor.
In cazul primelor doua, stabilitatea frontului poate fi imbunatatita prin cozoroace mobile, panouri
mobile plasate pe zona calotei sau prin fragmentarea frontului cu platforme de lucru.
Evacuarea sterilului se face in special cu benzi transportoare.
Statististici facute in Franta arata ca gama diametrelor cel mai utilizate sint cuprinse intre 6
si 7m. Cum se vede din fig. 2.6. scuturile din aceasta grupa sint utilizate in terenuri omogene,
coerente, cu frontul stabil si cu infiltratii reduse.

TIPUL
SCUTULUI

Scut manual

TEREN SLAB
Omogen
slab tare
slab

Complex Cu blocuri

TEREN TARE (ROCA)

Complex
slab tare

Aplicabil n combinatie
cu alte metode

Aplicabil

Scut cu excavator

Scut blindat

Scut mecanic

Scut cu
cap taietor
Scut EPB
(fara bentonita de
mare densitate)
Scut cu bentonita

Scut EPB
(cu bentonita de
mare densitate)
EPBS / bentonita
(cu disc t`ietor)
Scut TBM

TBM (fara manta)

Fig. 2.6 Gid selectie echipament de tunelire (Mitshubishi)

Omogen

In terenuri neomogene si in prezenta apei, aceste scuturi sint utilizate in combinatie cu

metode auxiliare (injectii, inghetare, asecare) care sint incomode si costisitoare.
Tot in acest grup ar intra si scutul blindat sau orb, care are o utilizare foarte limitata in
terenuri foarte plastice.
Scuturi cu aer comprimat
La inceput, pentru utilizarea aerului comprimat, se realiza un perete transversal etans in tunel,
prevazut cu sasuri pentru oameni si utilaje.
Dupa executia unei anumite lungimi de tunel se realiza un nou perete, operatiunea
repetindu-se pina la terminarea tunelului.
Procedeul era costisitor si dificil, muncitorii lucrind integral sub aer comprimat.
Realizarea excavarii si evacuarea sterilului sint identice cu cele de la scuturile nepresurizate.
Cu timpul, metoda a fost perfectionata prin realizarea unei camere presurizate in frontul de lucru,
care continea doar utilajele de excavare, muncitorii lucrind in conditii normale. Aerul comprimat
echilibreaza presiunea apei si a terenului din front.
Domeniul de utilizare a acestei metode este destul de restrins. Datorita pierderilor de aer, nu
se aplica in terenuri cu permeabilitate inferioara la 10m/s si in situatii in care acoperirea
deasupra terenului este mai mica de un diametru.
Pentru a imbunatati aceasta metoda unii constructori o folosesc in combinatie cu un film de
noroi betonitic aplicat in front care contribuie la reducerea pierderilor de aer.
Scutul cu noroi bentonitic (Slury Shield)
Scutul cu presiune de noroi este echipat cu o camera de presiune delimitata de frontul de lucru si un
perete etans realizat in spatele dispozitivului de excavare.
Aceasta camera se umple cu o suspensie pe baza de benitonita in Europa si pe baza de argila
in Japonia, care este pusa sub presiune, asigurind stabilitatea frontului prin formarea unei zone de
teren impregnat ("cake"). Noroiul serveste si la evacuarea sterilului excavat, printr-un sistem
hidraulic. Dupa separarea sterilului, noroiul este reciclat si reutilizat.
Domeniul de utilizare este destul de larg, de la argile la nisipuri si pietrisuri, cu permeabilitate K =
10-8 m/s la 10 -2m/s si chiar pina la 1 m/s pentru unele scuturi germane. Limitele utilizarii sint
date de intinderea si calitatea zonei impregnate. In aceasta zona noroiul mareste coeziunea dintre
agregate si formeaza o membrana etansa care permite transmiterea presiunii.
Rezultatele sint influentate de proprietatile noroiului si ale terenului traversat. Terenurile
cele mai favorabile sint nisipurile cu 20% - 30% argila sau praf. Daca procentajul de praf creste,
devine mai economica utilizarea aerului comprimat.
Daca procentajul de argila este mai mic, formarea "cake"-ului este dificila, necesitind un consum
mare de betonita pentru a evita un ebulment.
Cind procentajul de argila creste exista pericolul incarcarii cutitelor si al colmatarii
conductelor.
Elementele grosiere (>50 mm) trebuie sa fie stocate si eliminate manual, fie concasate,
pentru a putea fi evacuate hidraulic.
Pot fi evidentiate doua conceptii de realizare a scuturilor cu bentonita care difera atit prin
sistemul de excavare, cit si prin procedeul de punere a noroiului sub presiune.

Fig.
Conceptia germana (Fig.2.7) propune ca dispozitiv de taiere un platou deschis de forma
unei stele cu mai multe brate, iar contrabalansarea presiunii hidrostatice si a pamintului este
realizata numai de presiunea data de noroiul bentonitic.
Posibilele variatii de presiune la nivelul frontului sint preluate de o perna de aer comprimat,
realizata la partea superioara si care face legatura cu un sas de trecere pentru muncitori.
In cazul necesitatii unor interventii, noroiul din camera este inlocuit cu aer comprimat pe o
durata limitata.
Conceptia japoneza (Fig.2.8) propune un platou inchis, plat sau tranconic, decupat de
fante radiale, al caror numar este functie de diametrul scutului si marimea granulelor solului.
La stabilizarea frontului de lucru se tine cont si de presiunea mecanica exercitata de platoul
de taiere, intrucit utilizarea fluidului argilos este mai putin eficienta decit noroiul bentonitic.
Variatiile de presiune sint citite in permanenta in zonele de intrare si iesire din conducte si
comparate cu cele din camera.
Cind un anumit ecart este depasit, pompele se pun in actiune pentru a corija diferentele de presiune.
Miscarea rotii taietoare este caracterizata prin viteza de rotatie V , presiunea Pr si momentul
de antrenare sau cuplul de rotatie C. Cuplul de rotatie creste cu diametrul si cu presiunea.
Fiecare constructor de utilaje prezinta propriile caracteristici
Sterilul amestecat cu noroi este evacuat prin pompare in exterior, la o uzina de tratare, compusa
dintr-o unitate de separare a particulelor solide si o unitate de regenerare.
Avantajul acestui sistem de transport hidraulic este reducerea traficului si a aglomerarii in
galerie.

Fig. Scut cu bentonita (conceptia germana)

Fig. Scut cu bentonita (conceptia japoneza)

Scutul cu presiune de pamint (E.P.B.S.-Eart Pressure Balanced Shield

Firma japoneza Harima a fost cea care a conceput acest tip de scut si l-a experimentat intr-un tunel
din Tokio in 1974. Noutatea acestei metode consta in aceea ca stabilizarea frontului de lucru este
realizata cu ajutorul materialului excavat care exercita presiunea necesara contrabalansarii presiunii
hidrostatice si a terenului (Fig.2.9 ).
Terenul din front este excavat si malaxat de dispozitivul de taiere si stocat in camera de
abataj, impiedicind apa sa se scurga si sprijinid terenul natural prin ferestrele practicate in platou.
Pentru mentinerea echilibrului trebuie extrasa din camera de abataj o cantitate de pamint
egala cu cea excavata.
Aceasta operatie delicata este realizata prin sincronizarea vitezei de rotatie a surubului de
extractie cu viteza de avansare a scutului.
Compararea volumului de pamint extras cu cel excavat este dificila din cauza modificarii
densitatii si a continutului in apa. Pentru marimea exactitatii volumului de pamint extras s-au
introdus sisteme sofisticate de masurare ultrasonica a densitatii si pe baza de laser a volumelor.
Domeniul de utilizare este conditionat de existenta unui teren suficient de fluid si omogen,
care sa poata sustine frontul de lucru pe toata suprafata si in mod permanent.
Un asemenea teren este praful nisipos. In cazul argilei sau prafului argilos este necesar un
aport de apa pentru a creste fluiditatea materialului excavat.
Diverse imbunatatiri au fost aduse modelului initial de scut cu presiune de pamint, cum ar fi:
- injectarea de noroi cu inalta densitate;
- realizarea unei contra-presiuni hidraulice.
Scutul cu injectie de noroi de mare densitate este utilizat in nisipuri si pietrisuri mai
permeabile. Noroiul se injecteaza sub presiune la partea de sus a frontului de lucru, penetrind in sol
si formind un ecran asemanator celui descris la scutul cu bentonita. Pamintul amestecat cu noroi
are un comportament fluid, stopind apa si facind posibil controlul presiunii in camera.
Amestecul este evacuat cu un transportor cu surub cu viteza de rotatie controlata.
Scutul cu presiune de pamint si contrapresiune hidraulica, se utilizeaza cind terenul este
foarte permeabil (nisip grosier si pietris) si este supus unei presiuni hidrostatice ridicate.
Pentru echilibrarea variatiilor de presiune sint utilizate diverse dispozitive amplasate la
capatul surubului.
Sistemul de transport pentru scutul cu presiune de pamint este cel traditional (benzi sau
vagoneti), are un cost net mai mic decit transportul hidraulic si elimina statia de separare si reciclare
de la suprafata.
Una din problemele acestui tip de scut este eliminarea blocurilor. Exista sisteme de spargere
sau de eliminare cu un transportor separat.

Fig.2.9. Scut cu presiune de pamint (Licenta Mitsubishi)

Aceste inconveniente pot fi:
- cuplul de rotire trebuie sa invinga rezistenta terenului din front si a materialului din
camera de abataj;
- uzura sculelor de taiere este mai rapida;
- interventia in camera este delicata si oneroasa;
- transportul sterilului in tunel poate incetini viteza de avansare.
Scut pentru realizarea unei captuseli de beton presat.

TBM