Calculul Terasamentelor. Metode Moderne de Determinare A Volumelor de Sapătură Şi Umputură.

Costin-Sebastian MANU, Ion Cosmin CIUCULESCU, Alexandru MODOVEANU
Calulul tersasamentelor. Metode moderne de determinare a volumelor de sptur i umplutur.
Calculul terasamentelor. Metode moderne de determinare a

volumelor de saptur i umputur.
Studiu de caz: Calculul terasamentului pistei Aeroportului
Internaional Sibiu
Costin-Sebastian MANU1, Ion Cosmin CIUCULESCU2, Alexandru MODOVEANU3
1
inginer geodez, S.C. CORNEL&CORNEL TOPOEXIM S.R.L.
2
inginer geodez, doctorand U.T.C.B., S.C. CORNEL&CORNEL TOPOEXIM S.R.L.
3
inginer geodez, Bilfinger Water Technologies GmbH
Calculul terasementelor, respectiv determinarea volumelor de saptur i umplutur
reprezint o component important a lucrrilor ce se efectueaz n cadrul unui antier de
construcii, avnd relevant din punct de vedere tehnic i economic n lucrrile specifice
realizate.
Prezentul studiu reprezint o analiz a metodelor topografice clasice folosite la
calculul terasamentelor precum i tehnicile moderne utilizate n realizarea acestui deziderat.
Pe lang aspectele teoretice indispensabile n soluionarea problemei enuntate, practica
curent a impus abordri noi, corelate cu evoluia tehnologic a echipamentelor de msurat
precum i a sistemelor de calcul, prezentarea acestor aspecte fiind scopul autorilor.
Rezultatul practic al lucrrii, exprimat prin studiul de caz, se materializeaz prin
determinarea volumelor de saptur i respectiv umplutur pentru o suprafat studiat de
n zona terminal a pistei Aeroportului Internaional Sibiu, rambleul prag 09,
10000
rezultnd dou seturi de date ce vor fi comparate; astfel fiind enuntate concluziile
corespunztoare.
Cuvinte cheie: topografie inginereasc, terasament, metoda prismelor, model
digital al terenului
1. Terasamente. Metode de calcul al volumelor de spaturi umplutur.

Terasamentele reprezint totalitatea lucrrilor utiliznd pamnt, precum i alte roci
dezagregate, executate cu scopul realizrii infrastructurii precum i celorlalte elemente
aferente lucrrii.
Lucrrile de terasamente se mpart n dou categorii:
o concentrate, reprezentate de ramblee i deblee mari, rampe de acces la poduri,
gropi mari de mprumut;
o lineare, continue n lungul cilor de comunicatie, pe spatii largi sau nguste.
Calculul terasamentelor presupune parcurgerea mai multor etape de lucru, prezentate
succinct n cele ce urmeaz.
1.1 Calculul suprafetelor profilurilor transversale
Pentru aceat etap exist trei metode de calcul, funcie de precizia dorit:
1.1.1
Metoda geometric
Metoda geometric este denumit i exact, fiind utilizat n lucrri avnd un cost de
execuie ridicat, n care este necesar o evaluare exact a suprafeelor. Metoda geometric
presupune mprirea suprafeei profilului transversal n suprafee elementare, avnd o form
-1-

geometric regulat, precum dreptunghiuri, trapeze, triunghiuri. Profilul transversal se

deseneaz cunoscnd cotele i distanele ce determin linia terenului, obinute din msurtori
topografice, diferena n ax, elementele geometrice ale platformei, limi, pante transversale.
1.1.2
Metoda algebric
Metoda aceast se foloseste uzual n cazul terenurilor cu nclinare redus n plan

transversal, fiind folosit n calculul suprafeelor profilurilor transversale aferente drumurilor.
Se consider faptul c att terenul natural ct i platforma sunt orizontale, deci profilurile
transversale vor fi simetrice.
1.1.3
Metode grafice
Metodele grafice de calcul al suprafetelor profilurilor transversale sunt aproximative,

putnd enumera metoda suprafeelor integrate, utiliznd procedeul acului, denumit dup
denumirea distanierului cu ajutorul cruia se face integrarea suprafetei, precum i metoda
mecanic, utiliznd planimetrul.
1.2 Calculul volumelor de terasamente
Cunoscnd suprafetele profilurilor transversale se calculeaz volumele de terasamente,
impunnd urmatoarele ipoteze simplificatoare:
o se consider faptul c pantele terenului natural variaz uniform ntre dou profiluri
transversale;
o se consider c volumul de terasamente din lungul unui traseu rezult din
nsumarea volumelor partiale care se afl ntre dou profiluri transversale
consecutive, asa numitele intreprofiluri.
Ca urmare calculul terasamentelor se va reduce la nsumarea intreprofilurilor ce l
compun.Pentru calculul volumelor se folosete metoda prismelor.Suprafata terenului natural
se asimileaz cu o suprafat stramb riglat, asa cum este evideniat n figura de mai jos.
Figura 1 Interprofil
Volumul unui intreprofil este dat de relatia urmtoare:
(1)
Unde:
SI, SJ sunt suprafetele profilurilor transversale I, J
VI, VJ volume partiale
-2-

Distanta aplicabil se consider egal cu suma jumtilor din distantele de la un profil

la altul; este distanta pe care se consider constante elementele unui profil transversal.
Un caz particular de cel al unei platforme ce trebuie trasat la o cota impus.
n acest caz suprafata platformei se mparte n patrate, numerotate ca o tabl de ah, cu
dimensiuni ntre 10 si 50 de metri, functie de relief, precizie i suprafata de lucru considerat.
Figura 2Metoda prismelor n calculul volumelor

Volumul de terasamente pentru platform este dat de suprafata de referint, de cota
proiectati suprafata terenului, pentru
prisme componente a n patrate.
(2)
Unde:
- suma cotelor punctelor ce materializeaz colturile ptratelor;
- suma cotelor punctelor de margine, apartinnd ptratelor exterioare, ce
mrginesc platfora;
suma cotelor punctelor aparinnd ptratelor interioare ale platformei.
Functie de frecventa de aparitie n calcul a valorilor cotelor punctelor, relaia
anterioar se poate scrie ponderat astfel:
(3)
Cota medie ponderat a platformei este dat de relaia:
(4)
Cotele de lucru se determin cu relatia:
(5)
Volumele de sapatur sau umplutur sunt determinate de urmatoarele relaii:
(6)
(7)
Precizia de calcul este determinat cu relatia urmtoare:
(8)
Unde:
- grosimea stratului de pamnt ce rezult n plus/minus astfel nct nivelarea
platformei s se execute la valoarea calculat;
volum umplutur;
volum sptur;
suprafata total a platformei de amenajat.
-3-

1.3 Miscarea pmnturilor

Terasamentele n lungul cii sunt alctuite din interprofiluri de sptur, denumite
deblee, dar i de umplutur, denumite ramblee. Pentru execuia acestora trebuie s se stie cum
se utilizeze pmntului utilizat din spturi, la ce distan i cu ce mijloace este transportat
pmntul. Ansamblul acestor probleme este studiat de inginerii civili n ceea ce se numeste a
fi miscarea pmntului.
2. Studiu de caz
Aeroportul internaional Sibiu a trecut printr-un amplu proces de modernizare, nceput
n anul 2005. Consiliul Judeean Sibiu, Primria Municipiului Sibiu i Regia Autonom
Aeroportul Sibiu, ca pri contractante au demerat mpreun un proiect de modernizare i
extindere a aeroportului local, aceasta fiind cea mai mare investiie a autoritilor judeene i
municipale de dup anul 1989, valoarea total preconizat a costurilor fiind de aproximativ 70
de milioane de euro, pentru ca-n final, n anul 2009, la terminarea lucrrilor s se ajung la un
cost de 115 milioane de euro, prin zece acte adiionale adugate la contractul iniial.
n anul 2006 a nceput proiectarea lucrrilor de modernizare i extindere a
aeropoertului din Sibiu, proiectare asigurat de un consoriu format din firma romneasc
IPTANA i firma german Obermeyer Planen+Beraten GmbH, pe baza unui contract semnat
la data de 24.02.2006. Dirigenia de antier a fost asigurat de firma Dornier Consulting
GmbH, aceast firm ocupndu-se i de managementul proiectului. Execuia lucrrilor, partea
cea mai dificil a proiectului, a fost asigurat de firma Max Boegl Bauuternehmung
GMBH&CoKG, prin contractul semnat la data de 25.08.2006; aceast firm, pentru a uura
efectuarea formalitilor fiscale, a nfinat firma Max Boegl Aeroport Sibiu SRL.
Dup o durat de desfsurare a lucrrilor de aproximativ trei ani, 2006-2009, n data
de 27.05.2009 s-a semnat procesul verbal de recepie a lucrrilor, noua pist avnd o lungime
de 3090 m pentru decolare.
Comisia de recepie a preluat lucrarea de la constructor cu cteva obieciuni, una
dintre acestea fiind aceea c orice deficiene ce pot aprea la rambleu prag 09 s fie remediate
de ctre constructor, acesta din urm neavnd nicio obiecie, argumentnd faptul c lucrrile
efectuate sadisfac exigenele de calitate i deasemenea c tasrile din zon sunt normale fa
de mrimea rambleului.
n luna august a anului 2010, la 15 luni de la inaugurare, rambleul prag 09 a alunecat
pe o deschidere de aproximativ 80 de m, sistemul de ghidaj n vederea aterizrii aeronavelor
n condiii de vizibilitate redus devenind nefuncional.
-4-

Figura 3 Surpri ale terasamentului la Aeroportul Internaional Sibiu

Cauzele dezastrului se pare c au fost, pmntul folosit pentru realizarea umpluturilor,
necorespunztor din punct de vedere geologic, conformarea necorespunztoare a formei
rambleului, panta prea marea a taluzurilor, n raport cu proprietile fizico-mecanice ale
pmntului utilizat, ct si avnd n vedere condiiile morfologice i hidrogeologice locale, dar
i un sistem de drenaj necorespunztor i subdimensionat pentru zona n care platforma s-a
realizat n profil mixt i rambleu.
Aceasta este situaia n care se afl Aeroportul Internaional Sibiu, n prezent Consiliul
Judeean a acionat n instant cele trei pri implicate n proiectul de modernizare a
aeroportului, respectiv consultantul, proiectantul i executantul lucrrii.
n cele ce urmeaz v propun prezentarea unor calcule de volume, aceste volume de
sptur i respectiv umplutur fiind determinate fa de un nou terasament, fictiv, creat n
scop didactic, fr a respecta rigorile i constrngerile impuse de procesul de proiectare, fr
-5-

un calcul prealabil, ce se impune, acesta fiind n sfera de competen a unor specialiti

calificai n proiectare.
Figura 4 Terasamentul proiectat vizualizare 3D cu programul Global Mapper v.13.00

Noul terasament proiectat are urmtoarele caracteristici:
Cota la baza terasamentului: 432 m;
Cota n partea superioar a terasamentului: 462 m;
Diferena de nivel sau nlimea terasamentului: 30 m;
Panta n zona rambleu prag 09: 33,33 %;
Aria: 18,9961 ha.
Figura 5Profil prin terasamentul proiectat vizualizare cu programul Global Mapper

v.13.00
-6-

Calulul volumelor cu ajutorul unui grid de puncte

n prim instan s-a creat un grid pe o suprafa de 10000
, n zona terminal a
pistei, rambleul prag 09, format din 21x21 puncte, adic 441 de puncte, la un interval de 5 m
ntre ele, puncte care s aproximeze zona studiat, s redea geometria suprafeei de teren
avute n vedere; n lipsa msurtorilor n teren cotele punctelor gridului au fost extrase de pe
MDT-ul procurat anterior.
Figura 6Grid de puncte n zona studiat

S-a creat o suprafa cu ajutorul celor 441 de puncte i s-a calculat volumul de
sptur respectiv umplutur fa de terasamentul proiectat cu ajutorul soft-ului Global
Mapper v.13.00.
Volumul rezultat de sptur este de 11614,154
de pmnt, pe o arie de lucru de
7220
, n timp ce volumul de umplutur este de 4412,673
, pe o zon de 2485
. De
menionat este faptul c volumele au fost determinate cu ajutorul soft-ului Global Mapper
v.13.00, divizndu-se zona de interes ntr-o infinitate de ptrate minime, apoi folosindu-se
formula urmtoare:
(9)
Figura 7Volumul caculat cu ajutorul unui grid de puncte

-7-

Calulul volumelor cu ajutorul MDT-ului

n zona de interes mentionat n paragraful anterior, avnd suprafaa de 10000
realizat un calcul de volum folosindu-se MDT-ul avut la dispoziie.
, s-a
Figura 8Suprafaa din zona de interes pe M.D.T vedere 3D n programul Global

Mapper v.13.00
Figura 9Suprafaa noului terasament creat n zona de interes vedere 3D n programul

Global Mapper v.13.00
-8-

7219
de pmnt, pe o arie de lucru de

Volumul calculat de sptur este de 11640,705
, n timp ce volumul de umplutur este de 4454,543
, pe o zon de 2516
.
Figura 10Volumul caculat cu ajutorul M.D.T-ului

Dup cum se poate observa n tabelul de mai jos volumele determinate n cele dou
metode sunt sensibil apropiate ca i valori.
Tabelul 1Valori i diferene pentru volumele calculate
Metoda
Grid
MDT
Diferenta[
Volum sptur
[
]
Volum umplutur
[
]
11614.154
11640.705
26.551
4412.673
4454.543
41.87
Grid
D.T.M.
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
Figura 11Volumele de spatur i umplutur rezultate prin cele dou abordri

-9-

3. Concluzii
Rezultatele obinute cu fost apropiate ca valoare, aparnd un plus att la volumul de
sapatur determinat din modelul digital al terenului, ct i la valoarea volumului de umplutur
determinat n acelai mod; acest lucru datorndu-se faptului c M.D.T.-ul aproximeaz mai
bine suprafaa real a terenului n comparaie cu gridul de puncte.
Dup cum se poate observa din tabelul anterior M.D.T.-ul poate fi folosit cu succes n
calculul volumelor, acesta prezentnd reale avantaje n comparaie cu metoda profilurilor
pentru terenurile cu pant accentuat. Metoda de realizare a calculelor de volume se alege n
funcie de datele avute la dispoziie, precizia dorit, anvergura lucrrii, folosirea pe scar larg
D.T.M-ului fiind limitat de costul relativ ridicat al acestuia.
4. Bibliografie
[1] Constantin COSARC Topografie inginereasc, pag.157pag.161, Bucureti, Matrix
Rom, 2003, ISBN 973-685-560
[2] Francisc GRUDNICKY, Ioan CIORNEI Amenajarea bazinelor hidrografice toreniale
prin lucrri specifice, 2007
[3] Costin-Sebastian MANU Disertaie, ,,Hart de obstacolare pentru Aeropoetul
Internaional Sibiu, pag73pag.80, 2013, U.T.C.B., Facultatea de Geodezie, specializarea
S.I.C.P.I.
[4] Normativ pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri C 182-77
[5] Steven STROM, Kurt NATHAN, Jake WOLAND Site Engineering for Landscape
ArchitectsSixth Edithion, pag. 126pag.141, John Wiley&Sons Inc., 2013, ISBN 978-1-11809086-2
Surse internet:
[6] http://www.turnulsfatului.ro/18248/alunecarile-de-teren-de-la-aeroport-refacute-pe-baniiproiectantilor-consultantului-si-constructorului.html
[7] http://www.sibiuairport.ro/istoric.html
[8] http://www.sibiul.ro/foto/aeroportul-sibiu-2010-alunecari-de-teren/15099/
- 10 -

Calculul Terasamentelor. Metode Moderne de Determinare A Volumelor de Sapătură Şi Umputură.

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calculul Terasamentelor. Metode Moderne de Determinare A Volumelor de Sapătură Şi Umputură.

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Costin-Sebastian MANU, Ion Cosmin CIUCULESCU, Alexandru MODOVEANU

Calulul tersasamentelor. Metode moderne de determinare a volumelor de sptur i umplutur.