Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Voicu Doina
Referat
Impactul Internetului asupra dezvoltrii personalitii n
epoca informaional
Conductor tiinific:
CONACU Vasile,
Autorul:
CHIINU, 2014
Cuprins :
Introducere
Ce este internetul?
Avantajele i dezavantajele folosirii Internetului.
Cum influeneaz computerul i internetul personalitatea omului.
Concluzie
Bibligrafie
INTRODUCERE
Astzi, cnd ne aflm la nceputul unui nou mileniu, societatea uman este caracterizat de trei
elemente aflate n plin proces de dezvoltare: informaia, tehnologia i tiina. Continua evoluie a
acestor elemente a marcat epoca ntr-un sens pozitiv ducnd-o pe o treapt de progres nebnuit n
trecut.
Civilizaia uman a cunoscut n decursul existenei sale o etap agricol i apoi una industrial, cea
prin care trece acum este epoca informaiei i a comunicrii, epoc ce "se nate din ciocnirea noilor
valori i tehnici, noilor stiluri de via i moduri de comunicare"[1]. n condiiile n care informaia a
devenit una din cele trei forme de manifestare a materiei, iar nevoia de informare i de comunicare este
mai acut ca niciodat, au fost puse la punct noi modaliti de comunicare ce ne ofer posibilitatea de a
emite sau recepiona, aproape instantaneu, mesaje din orice zon a mapamondului. Toate acestea se
bazeaz pe transmisiile fr fir (wireless), pe folosirea calculatorului i pe facilitile oferite de
Internet.
Valoarea informaiei este astzi imens: ea a devenit simbolul puterii celui ce o deine. Dei abia n
zilele noastre informaia este valorificat la potenialul ei maxim, valoarea ei dateaz de mii de ani, din
momentul n care Moise transmite poporului su Tbliele cu cele zece porunci[2]. Treptat informaia
devine din ce n ce mai important, se fac eforturi pentru ca s fie transmis i altora, i astfel apar
mesagerii i mai trziu curierii i factorii potali. n prezent, chiar dac curierii i factorii potali nu au
disprut, majoritatea informaiilor sunt transmise prin intermediul cablurilor i prin eter datorit
faptului c acestea ofer calitate i vitez mult mai bune i, datorit dezvoltrii lor, preuri mai mici.
Informaia a devenit pentru societatea contemporan o materie prim, ea este prezent peste tot,
devenind un potenial strategic. Astfel, rzboaiele militare au acum o dimensiune informaional din ce
n ce mai mare: rezultatul nu mai este decis de curajul, vitejia combatanilor, ci de informaiile pe care
prile implicate le dein. Se poate spune c pe lng rzboiul militar propriu-zis mai exist i un rzboi
informaional i implicit al tehnicii, tehnologiilor i comunicrii.
Acest rzboi informaional este prezent n toate domeniile existenei noastre sociale i se manifest
printr-o "lupt" continu n a obine cea mai bun informaie, cea mai nou, de a o folosi n modul cel
mai bun, adic de a-i valorifica potenialul la maxim.
Informaia a fost important n toate etapele existenei noastre pentru aportul adus la dezvoltarea
societii umane. n momentul n care oamenii au neles c anotimpurile se succed, acest fapt a
devenit o informaie foarte important pentru practicarea agriculturii i pentru procurarea hranei.
Astzi, pe lng acest tip de informaii pe care le deinem de mii de ani i n afara altora pe care le-am
dobndit pe parcursul existenei noastre, folosim informaii referitoare la construirea de calculatoare
mai performante sau superperformante, la crearea de programe care s-i ajute pe utilizatori n sensul
degrevrii de activiti prea dificile, care necesit un timp mai mult de munc sau care au caracter
repetitiv, la construirea de echipamente care s ne permit o comunicare mai rapid, mai bun din
punct de vedere calitativ.
[1] TOFFLER, Alvin. Al treilea val. Bucureti: Editura Antet, 1995.
[2] SCHMITT, J. P. Manuel d'organisation de l'entreprise. Paris: Presses Universitaires de France, 1994, p.383.
Ce este Internetul?
Multe persoane cred ca Internet-ul este un loc unde se dicuta numai despre informatica, unde se
intalnesc numai pasionatii de calculatoare si ca informatiile la care au acces sunt sub forma unor
abrevieri criptice pe care numai specialistii le pot intelege. Aceasta impresie este total gresita. Usurinta
cu care se pot distribui informatii, dar mai ales cu care orice utilizator, poate avea acces la
informatii, a facut din Internet un mediu preferat. Structura Internet-ului a facut posibila nu numai
distribuirea de informatii statice, ci si existenta serviciilor. De exemplu, pe baza unei carti de credit,
se pot face toate rezervarile pentru petrecerea concediului de odihna intr-o frumoasa tara din lume, si
se poate plati utilizand calculatorul de acasa.
Prin urmare Internet-ul este:
Oferta de toate pentru toti, remarcandu-se prin usurinta cu care orice utilizator, fie el si
novice in informatica, poate avea acces la informatie.
INTERNET este o retea de retele .O retea este un grup de calculatoare care au fost conectate astfel
incat sa poata comunica intre ele (sa faca schimb de informatii) Ele isi pot transmite mesaje unul altuia
si pot folosi in comun informatiile sub forma de fisiere.
Aprut ntr-un numr al revistei The Atlantic, un articol al lui Nicholas Carr prezint cteva dintre
criticile aduse n general reelei internet. Dup prerea lui, datorit faptului c prezint informaii n
continu schimbare, sub forma unui flux perpetuu, internetul mpiedic lectura aprofundat, condiie
fundamental a gndirii profunde. Cu alte cuvinte, ne obinuiete s ne concentrm mai puin asupra
textelor i s le abordm mai superficial.
Articolul lui Carr este interesant din mai multe puncte de vedere. n primul rnd, departe de a fi un
tehnofob refractar la orice inovaie tehnologic, N. Carr este chiar el un internaut activ i afirm c a
experimentat el nsui aceast scdere a capacitii de concentrare datorat internetului. Carr afirm c,
dei internetul promite prin alternativa la informaia tiprit pe care o ofer beneficii nemaipomenite i
nemaiauzite, trebuie totui s devenim contieni de faptul c n spaiile senine, deschise, pe care ni
le confer lectura susinut i fr distragere a unei cri sau un alt act de contemplare, putem face n
mod liber propriile noastre asociaii, putem s ne construim propriile inferene i analogii, putem s
ne hrnim propriile noastre idei.
Natura aparent prietenoas a mediului digital poate s ne nele. Douglas Rushkoff, n cartea
sa, Programeaz sau vei fi programat. Cele zece porunci ale erei digitale (OR Books, 2010), ne
explic faptul c revoluiile mediatice au avut i au, toate, o perioad de ntrziere. Astzi, internetul,
cu mijloacele sale facile de publicare, ar putea, teoretic, s fac din noi toi nite scriitori, doar c acum
este prea trziu pentru majoritatea. Pentru Rushkoff nu exist nicio ndoial: pentru a nelege corect
lumea contemporan i aciunile subversive de control al societii, ar trebui s putem trece n tabra
cealalt, s devenim programatori, pentru c alternativa pe care o avem este foarte clar: fie i
programm pe ceilali, fie suntem programai. Pn atunci, utilizatorii obinuii ai internetului, care
nu au deprinderi de programatori i nici nu tiu s realizeze cutri cu mult abilitate, nu pot fi dect
receptori ai informaiilor care le sunt accesibile prin citirea unor site-uri cunoscute i folosirea
motoarelor de cutare oficiale. Va fi nevoie de o adevrat revoluie spiritual pentru ca toi oamenii s
recupereze avansul tehnologic pe care l au fa de ei cei care dein monopolul banilor i al tehnologiei
pe aceast planet. Numai astfel se va echilibra ecuaia internetului.
Concluzie
n concluzie pot s zic c apariia internetului a produs schimbari importante in viaa noastr. Reuim
s comunicm cu persoane aflate peste mri si ri, s aflm tot felul de informaii in doar cateva
minute, fie ca este vorba despre o strad, un medic, o pies de teatru, un animal, un job sau orice
altceva. Motoarele de cautare muncesc pentru noi dndu-ne n cteva secunde pagini intregi cu adrese
unde putem gsi ceea ce cutam si, chiar, ce nu cautam sau nici nu stiam ca exista. Insa, cum in orice
lucru este si o parte mai putin buna asa este si cu internetul.
Adolescentii si tinerii sunt cei mai afectati de viata virtuala care ajunge sa o elimine total pe cea
reala. Este tentatia de a avea orice identitate, de a fi cine ai vrea in loc de cine esti. Adolescentii se
prezinta drept adulti, avand alta infatisare, alte ocupatii, alte trasaturi de personalitate. Este satisfacator
sa te descrii ca fiind puternic, dezinvolt, matur in loc de lipsit de incredere in sine sau timid. Insa, ei
ajung sa fie dependenti de internet, sa traiasca doar in acea viata virtuala. Cunosc multe cazuri in
care, copiii nici bine nu ajung de la scoala si primul lucru pe care il fac e sa intre pe mess, facebook
pentru a vedea daca nu au mesaje cat timp au fost plecati. Ori, am uitat sa iesim la o plimbare, sa
vizitam o prietena (in loc sa vorbim cu ea pe mess), sa mergem la un film (nu sa-l copiem de pe net).
Ei bine toate aceste lucruri ne schimba. Iata cateva consecinte ale utilizarii obsedante ale internetului:
izolare sociala, rezultate profesionale scazute, deficit comportamental, alterarea sanatatii, instrainarea
de institutii:familia, institutiile educationale si locul de munca. Desi camerele de chat de pe net ofera
aceeasi interactivitate ca si discutiile fata-in-fata, acestor discutii le lipseste contactul personal necesar
pentru dezvoltarea unor aptitudini de comunicare. Acest lucru va afecta de asemenea, modul in care
adolescentii comunica cu familia, prietenii si membrii societatii. Singurele entitati cu care intra in
contact sunt plasmuiri ale imaginatiei altor internauti care isi ascund adevarata identitate in spatele
unor ID-uri. In aceste conditii, minciuna pare a fi laitmotivul traiului lor zilnic.
Bibliografie
Ionel Enache ,,Planificarea i organizarea serviciilor
Stanislav Cebotari (articol din presa)
Radu si Elena Filat ,,Promovarea valorilor frumoase
http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7799
http://www.referatele.com/referate/informatica/online5/INTERNET-referatele-com.php