Articole

Educatie
Planuri de Lectie
Sanatate

Referate
Istorie si Civilizatie
Arhitectura Navala
Stiinta si Tehnica
Filozofie
Viata Religioasa
Psihologie
Afaceri
Astrologie
Muzica
Cinematografie
Celebritati
Sfaturi Utile
Sport
Dragoste si Sex
Lumea Femeilor
Moda
Gastronomie
Calculatoare
Internet
Turism
Lumea Barbatilor
Auto Moto

Jocuri
Animale
Eseuri
Diverse
- arhiva articole

Tag-uri Faimoase

comunitate egalitate

educatie

copii

dizabilitati

comportament

familie

scoala

prescolari

educare elevi

parinti

integrare

dezvoltare incluziune discriminare nevoi speciale

rromi invatamant profesori democratie societate educatoare gradinita

Toate Tag-urile

<>

Acum in Forum :
- Anca_stelista4ever (by Anca_stelista4ever)
- Chat (by Vali Ilfoveanu)
- Pentru Ca Nu Ma Cunoasteti (by Vali Ilfoveanu)
- Semnul Crucii (by Jewels)
- Despre Biblie (by Jewels)

- Pupici (by Anca_stelista4ever)

- Cate Ceva Despre Mine.. (by waltzu')
- Cea Mai Dorita Facultate Din Romania (by Harken)
- Spune-mi Ce Faci Acum (by Anca_stelista4ever)
- Am Si Eu Ciudatenile Mele (by waltzu')
- Hai S Vedem Cum Artm. (by Joy)
- Ce 355;i Place La Cel De Sus? (by Anca_stelista4ever)
- Cea Mai Putin Placuta Zodie (by Anca_stelista4ever)
- Ce Asculi Acum? (by Anca_stelista4ever)
- Cum Sunt Platiti Artistii Din Romania? (by Darby)
- Smaili (by Darby)
- Ce Culoare Are Starea Ta De Acum? (by Anca_stelista4ever)
- Poze Facute De Noi (by rushy)
- Darby (by Darby)
- Adi Barbu (by waltzu')
- Pune-ti O Dorinta... (by waltzu')
- Chiar Acum (by waltzu')
- La Ce Varsta Umbla Copiii Pentru Prima Oara? (by waltzu')
- Pierderi/gasiri (by waltzu')

Copii cu dificultati de invatare

Acasa / Articole / Educatie

Dificultile n nvarea colar reprezint

manifestri ale dereglrii procesului de nvare; ele reflect nu numai perturbarea
activitii, ci a ntregului sistem. Cauzele instalrii unei astfel de impas sunt de ordin
personal, colar, familial i social.
Caracteristicile elevilor cu dificulti n nvare :
Ceea ce i deosebete pe toi elevii cu dificulti de nvare este caracterul unic al
deficienei. Dac este adevrat c aceti elevi pot fi grupai dup caracteristici comune,
bazate pe cerinele educative speciale, este la fel de adevrat c fiecare elev nu se
ncadreaz perfect ntr-o anumit categorie. De exemplu, elevii care au o deficien
mintal nu au cu toii aceleai aptitudini intelectuale, deficieni
i auditiv nu au cu toii aceleai incapacitate, la fel ca i deficienii de vedere, cei
handicapaii psihic, iar elevii surzi nu au toi aceleai aptitudini i cerine educative
speciale. n afar de asta, diferenele ce se remarc de obicei la majoritatea elevilor cu
C.E.S. sunt att de mari nct profesorii nu pot stabilii criterii ferme pentru fiecare
categorie de dificulti clasice.
Alte caracteristici ale elevilor cu C.E.S.:
- le lipsete deseori maturitatea i au un comportament narcisist i egocentric. Din aceast
cauz, indiferent de vrsta lor, adulii i trateaz ca pe nite copii;
- deseori, ei sunt speriai de coal, dar colegii i pot ajuta s depeasc aceast fric;
- este posibil s neleag informaiile, dar sunt incapabili s rspund la ntrebri. Ei au
capacitatea de a nelege, dar le lipsete posibilitatea de a reda cele tiute;
- uneori sunt copleii de sarcinile pe care trebuie s le execute. Ei pot ti s rezolve o
problem, dar nu o pot rezolva practic.
Depistarea elevilor cu dificulti de nvare :
Exist dou orientri principale pentru depistarea dificultilor de nvare. Primul este
criteriul excluziunii. Cu ajutorul lui se determin dac un elev are o anumit dificultate de
nvare sau dac dificultile sunt asociate altor afeciuni (de exemplu, deficien
mintal, fizic, vizual, auditiv sau afectiv, o nelegere greoaie sau un handicap
cultural). Va trebui deci s studiem continuu toate aspectele dezvoltrii elevului, inclusiv
acuitatea vizual i auditiv, precum i diveri factori afectivi.

Unul dintre inconvenientele acestui demers este acela c dificultile de nvare nu au

ntotdeauna cauze bine determinate. De exemplu, unii elevi cu dificulti de nvare
prezint deseori simptomele unui comportament ce indic tulburri afective (agitaie,
impulsivitate, etc.). Sau, aceleai simptome descriu n egal msur o dificultate de
nvare, numit de Asociaia psihiatrilor americani tulburri de atenie nsoite sau nu de
hiperactivitate.
O caracteristic comun a elevilor cu dificulti de nvare este prpastia ce exist ntre
aptitudini i realizrile lor. De exemplu, un elev poate avea aptitudini superioare la
nivelul limbajului vorbit, dar s prezinte grave deficiene n limbajul scris. Aceast
diferen este al doilea criteriu tradiional de depistare a dificultilor de nvare. n
general, se ia n considerare aceast abatere pentru stabilirea profilului elevului, cum sunt
diferenele cele mai importante dintre elevii ce prezint dificulti de nvare i cei care
au alte probleme. De exemplu, elevii cu deficiene mintale au n general aptitudini
sczute n aproape toate domeniile; n schimb, cei cu dificulti de nvare nu au
dificulti dect n anumite domenii.
Dac un elev corespunde acestor dou criterii generale, profesorului i revine sarcina de a
studia mai profund dificultile de nvare i de a determina modificrile programului
elevului, pentru ca acesta s corespund cerinelor sale.
Indicatori ai dificultilor de nvare :
a) caracteristicile generale ce pot indica o dificultate de nvare:hiperactivitate; slab
capacitate de a fi atent; orientare confuz n spaiu i timp; incapacitate de a urmri
indicaiile orale; poft necontrolat de dulce; hipoglicemie;
este anhidextru (dup vrsta de 8 ani); inverseaz literele sau cuvintele; face constant
greeli ortografice; prinde greu o minge i o lovete greu cu piciorul; nu poate sri
coarda;dificulti la nchiderea nasturilor; dificulti la legarea ireturilor; mod defectuos
de a ine creionul n mn; caligrafie mediocr; mers dificil; incapacitate de a sri;
stngcie; eecuri frecvente; dificulti de a sta ntr-un picior; dificulti n a merge cu
bicicleta sau de-a lungul unei linii.
b) Caracteristici ce pot indica dificulti vizuale la elevi:
- capul foarte aplecat;
- simptome de tensiune vizual, de exemplu: strabism, clipete des, i freac des ochii, i
fug ochii, sare cuvinte sau rnduri cnd citete, i apropie foarte mult capul de pagin
cnd scrie sau citete, etc.
c) Simptome ce indic tulburri afective sau de comportament: imagine greit despre
sine; accese colerice sau de ostilitate; impulsivitate excesiv; nchidere n sine sau
dezorientare.
d) Dificulti ce pot fi asociate cu unele de ordin social: tendina de a se juca cu copii
mult mai mici dect el; dificultatea de a stabili raporturi cu colegii; evitarea situaiilor
sociale noi.

Dificultile n nvarea colar sunt cauzate de mai muli factori

Factorii primari care influeneaz procesul nvrii sunt factorii personali ce in de rata
dezvoltrii individuale: nlime, greutate, for de strngere, vrst mental, vrsta
lecturii, vrsta educaional, vrsta pentru matematic, nivelul maturitii sociale, nivelul
maturitii emoionale.
a) determinri anatomo-fiziologice malformaii corporale sau deficiene senzoriale sunt
susceptibile de a da natere unor complexe de inferioritate sau inhibiii accentuate cu
efect de diminuare a energiei psiho-nervoase i a potenialului intelectual.
b) factori psihologici individuali de origine endogen cum ar fi: nivelul redus al
inteligenei individuale, autismul infantil, hiperexcitabilitatea, fcndu-i pe elevi s
acorde situaiilor i evenimentelor colare curente valene afective exagerate, punndu-se
frecvent n situaii de conflict cu profesorii i colegii.
c) factorii psihologici individuali de origine exogen pun elevul n situaii severe de
conflict i frustrare, elevul fiind astfel expus realizrii unor stri depresive i de
insecuritate (anxietate).
n aceast categorie intr i factorii colari :
- volumul sarcinilor colare (dimensionarea/subdimensionarea lor accentuat);
- lipsa de obiectivitate n apreciere;
- timpul afectat altor preocupri obligatorii;
- sprijinul insuficient acordat pentru mbuntirea stadiului individual (planificarea i
organizarea nvrii);
- obiectivitatea calificativelor;
- rigiditatea ritmurilor de nvare, copiii cu ritmuri lente ntmpinnd dificulti n
nvare;
- diferenele semnificative existente ntre profesori i chiar coli n ceea ce privete
nivelul exigenelor cognitive manifestate fa de elevi;
- abordrile educative de tip exclusiv frontal, acord prioritate clasei sau obiectivelor
generale ale predrii, dar nu acord importan particularitilor psihologice ale elevilor,
care individualizeaz actul perceperii i predrii informaiilor;
- mrimea clasei de elevi: - numrul mare de elevi frneaz obinerea capacitii elevilor
la procesul predrii;
- eterogenitatea clasei de elevi din punctul de vedere al vrstei nfrneaz elevii cu
aptitudini sau ritmuri intelectuale superioare n dezvoltarea lor intelectual;
- diferene privind resursele colare i managementul general al nvmntului;
Factorii familiali favorizeaz/defavorizeaz copilul prin climatul din familie, relaiile
dintre prini, relaiile copilului care nva cu ceilali membrii ai familiei, atitudinea
acestora fa de activitatea lui, dar i fa de problemele lui personale, stilul de educaie i
situaiile i evenimentele ce se ivesc n familie.

La acetia se adaug starea de alert i hiperprotecie din partea unuia sau altuia dintre
prini precum i situaii cnd apar mbolnviri sau decese care produc frmntri de
durat n familia copilului.
Factorii sociali atrag atenia asupra rolului contextului social n care se face educaia,
respectiv asupra valorii i importanei pe care statul i diferite alte instituii o acord
nvmntului n ceea ce privete integrarea, succesul profesional i social al elevilor.
FORME DE MANIFESTARE A DEFICIENEI DE NVARE
1. Tulburari n domeniul cognitiv:
*Experiena perceptiv redus
-acuitatea discriminativ sczut a analizatorului;
- spirit de observaie redus;
- capacitate selectiv redus;
- nestpnirea raporturilor spaiale;
- incapacitatea de a percepe cu exactitate configuraiile spaiale;
- perceptia neclar a identitii i nonidentitii figurilor care nu-i permit copilului s
diferenieze clar, de exemplu, grafemele.
* Schematismul reprezentrii:
Dificultile care se nasc n procesul reprezentrii i influeneaz nvarea colar provin
din influena proceselor psihice care intervin n desfurarea procesului de reprezentare.
Astfel o prim dificultate se concretizeaz ntr-o slaba analiz i sintez senzorial,
reglri sczute ale semnificaiilor verbale care concura la formarea unor reprezentri
schematice la care, dac se adug atributul de static, fixist, au ca rezultat mpiedicarea
desfurrii raionamentului.
* Limitele gndirii:
Elevii ntmpin dificulti n nelegerea i explicarea fenomenelor.
Dificultile de nelegere sunt n relaie direct cu distana dintre stocul de cunotine de
care un elev dispune i caracterul noilor informaii pe care el trebuie s le explice la nivel
empiric sau teoretic.
* Instabilitatea perceptiv
-neatenia provocat de o concentrare prea intens asupra unui singur obiect, ceea ce
mpiedic alt percepere;
-neatenia provocat de lips de concentrare;
-neatenia fa de un anumit fel de activitate;
-neatenia fa de orice ocupatie.
* Slabe aptitudini verbale

-dislalia, care cont n abaterea de la pronunia obinuit, neputina emiterii sunetelor sau
omiterea lor, nlocuirea unor sunete cu altele, inversri de sunete;
-blbiala este o tulburare mai grav ce apare mai frecvent la biei. Exist trei forme:
blbiala cronic ntreruperi ale cursivitii vorbirii determinate de prelungirea sau
repetarea unor sunete i silabe; blbiala tonic, cnd apare un blocaj la nivelul primului
cuvnt din propoziie prin prezenta unui spasm articulator de lung durat i forma mixt;
- mutismul electiv (voluntar) apare frecvent la copiii hipersensibili i se manifest printro muenie temporar, parial sau total. Copiii refuz s comunice pe o anumit
perioad de timp, numai cu unele persoane, iar cnd fenomenul este mai accentuat
refuzul se extinde fa de toate persoanele.
-dislexia i disgrofia sunt incapacitatea de a nva citirea i scrierea- colarul face
confuzii constante i repetate ntre sunete i litere, inversiuni, adugiri, omisiuni,
inversiuni, adugiri de cuvinte i chiar propozitii.
* Infidelitatea vorbirii este o disfuncie generat de mai muli factori i const n
neconcordana dintre coninut i semnificaie, ntre ceea ce a fost ntiprit i ceea ce este
actualizat.
* Fantazarea fantazarea la copil se manifest prin capacitatea acestuia de a transforma
realul n ireal, capacitate care poate influena negativ procesul nvrii, deoarece elevul
poate fantaza pornind de la aspectul legat de trebuinele fizice sau afective ale acestuia,
perturbndu-i astfel atenia de la cursul procesului instinctiv.
2. Tulburri n domeniul afectiv:
- mobilitate afectiv;
- hiperemotivitate;
- grad redus de toleran la frustrare.
- timiditatea este frecvent definit drept forma de comportare caracterizat prin lipsa
de siguran, de ncredere n sine, prin lipsa de ndrzneal, team, ezitare, reacie de
aprare, defensivitate.
- anxietatea-caracteristica cea mai important a copilului anxios este faptul c el triete
ca periculoas orice situaie n care este implicat i anticipeaz eecul propriei sale
activiti. Ea rezult dintr-o ameninare a respectului de sine, fie actual, fie anticipat, la
baz aflndu-se subaprecierea eului autoevaluarea sczut.
- frica de coal este cea mai fireasc i frecvent form de fric de separaie. Dac odat,
cu trecerea primelor luni frica separaiei nu scade ci dimpotriv se intensific i ia forma
de groaz avnd un caracter de panic, atunci este vorba de o fric simbolic normal,
numit fobie colar. La baza ei gsim o relaie mam-copil prea puternic de care mama
se cramponeaz mai mult. Pentru ea coala ncepe s slbeasc relaia de dependen care
a jucat un rol important pn la vrsta colarizrii n dezvoltarea copilului, dar a crei
meninere influeneaz negativ aceast dezvoltare.

Copilul i supraapreciaz aptitudinile, puterea, performanele, iar coala amenin

aceast stare, motiv pentru care fuge spre acea situaie n care i poate pstra imaginea
eului amplificat n mod ireal. El gsete aceast situaie n relaia mam-copil.
- nervozitatea- o modalitate de reacie fa de condiiile i relaiile de via i educaie ale
copilului. Ea poate fi pasager, neafectnd echilibrul fundamental al persoanei cu mediul
extern, iar dac intensitatea manifestrilor este moderat ea poate fi uor corectat prin
mijloace obinuite educative.
Formele de manifestare: iritabilitatea, furia, ostilitatea, depresie, vulnerabilitate, tulburri
n alimentaie i tulburri ale somnului, instabilitatea psihomotorie, crize isteroide,
mutismul reactiv, capriciile.
3. Domeniul motivaional-absena inteniei de a nva.
4. Domeniul volitiv- negativismul, lipsa de perseveren
5. Domeniul personalitii
a) Tulburri caracteriale-formarea tulburrilor de caracter apare atunci cnd are loc
dereglarea mecanismelor de aprare. n aceast dereglare exist dou tentative:de a pune
la distan realitile neplcute) prin:
- refulare
- izolare, mecanism ce izoleaz faptele de contextul lor emoional; copiii rspund unei
impresii neplcute devenind neplcui;
- anulare rectroactiv, care const n a nega ceea ce este neplcut, nu numai prin uitare, ci
i nlocuind mai trziu trecutul neplcut cu versiuni imaginare
Tulburari afective-transformarea afectelor:
* introiecia const n a lua asupra sa faptele altora fie din admiraie, fie din ncercarea
de a nvinge teama pe care o inspir;
* identificarea sublimarea este admiraia pentru un coleg care ndrznete s nfrunte
pe oamenii mari, admiraie ce genereaz o atitudine provocatoare prin identificare;
* transformarea n contrariul su subiectul transform impulsurile n contrariul lor sau
se ia pe el nsui drept int pentru a crua pe un altul; este o auto-agresiune sub forma
melancoliei, nclinaii spre eecuri n via;
* formaiile reacionale se produc pentru a apra eul, realiznd un compromis ntre
aprare i agresiune (elementul intolerabil este nlturat n forma sa iniial, dar reapare
sub o form deghizat).
b) Tulburari temperamentale
c) Tulburari atitudinale -atitudinea negativa fata de invatatura
sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Related Articles

Popular
Most Voted
Highest Rank
Fresh
External Links

- Expertiza complexa a elevilor

- Formarea atitudinilor pozitive ale parintilor si cadrelor didactice
- Sprijinitra si integrarea in viata scolara a copiilor cu dizabilitati
- Educatia Pentru o Societate Democratica
- Rolul educatiei si culturii civice in conturarea demnitatii nationale
- Jocul de rol in activitatea de la gradinita
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Investigarea relatiei scoala-familie
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Astmul bronsic
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Mihai Eminescu
- Zeul Adapa
- Familia si scoala - factori si medii ale devenirii personalitatii
- Despre : Copii cu dificultati de invatare pe FamousWhy.ro
- Planul educational de interventie individualizata (2311 vizite)
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie" (1730 vizite)
- Educarea copiilor de varsta prescolara si scolara in spiritul valorilor morale (1530
vizite)
- Violenta in mediul scolar (1388 vizite)
- Globulele albe si trombocitele (1343 vizite)

- Referat : Educatia moral-civica (1341 vizite)

- Sprijinitra si integrarea in viata scolara a copiilor cu dizabilitati (1322 vizite)
- Jocul - modalitate de evaluare la copiii cu CES (1312 vizite)
- Redefinirea relatiei profesor-elev-parinte in scoala moderna (1286 vizite)
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc (1278 vizite)
- Investigarea relatiei scoala-familie (1265 vizite)
- Caracterizarea Smarandei din "Amintiri din copilarie" (1235 vizite)
- Modalitati de realizare a activitatilor de educatie la prescolari (1163 vizite)
- Literatura Romana in perioada pasoptista (1160 vizite)
- Educatia interculturala - aspecte ale manifestarii tolerantei in scoala (1138 vizite)
- Aston Martin DB9 (42 voturi)
- Planul educational de interventie individualizata (27 voturi)
- Caracterizarea Smarandei din "Amintiri din copilarie" (19 voturi)
- 2009 Rolls Royce Phantom Coupe (18 voturi)
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie" (14 voturi)
- Ferrari 599 GTO 2009 (14 voturi)
- Literatura Romana in perioada pasoptista (11 voturi)
- Amintiri din copilarie (11 voturi)
- Sfanta Elena, mama Imparatului Constantin (10 voturi)
- Bmw M6 Cabrio (10 voturi)
- Referat: Chipul mamei in literatura (9 voturi)
- Piramida lui Maslow (9 voturi)
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc (9 voturi)

- Infidelitatea (9 voturi)
- Porsche Carrera GT (9 voturi)
- Regimul obezului (100.00)
- Cum trebuie sa facem dupa ce ne paraseste iubitul (100.00)
- Hipotensiunea arteriala si aritmiile (100.00)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (100.00)
- Educarea copiilor de varsta prescolara si scolara in spiritul valorilor morale (100.00)
- Investigarea relatiei scoala-familie (100.00)
- Referat : Fizica si Universul (100.00)
- Psihiatria si cazurile in care trebuie sa ne adresam psihiatrului (100.00)
- Taurul si capacitatea sa de seductie (100.00)
- Consilierea - metoda de imbunatatire a relatiilor dintre scoala si familie (100.00)
- Anxietatea si astenia (100.00)
- Abandonul scolar, un fenomen care ia amploare (100.00)
- Cardiopatiile ischemice si tratamentul lor (100.00)
- Excesul de sarbatori (100.00)
- Protectia familiei si a copilului (100.00)
Adauga-ti site-ul/blog-ul aici
Inca nu exista pagini utile pentru aceasta pagina! Daca vrei sa introduci un link
catre o pagina cu un continut asemanator acesteia, o poti face aici: Adauga-ti siteul/blog-ul aici
Toate Site-urile | Adauga site-ul sau blog-ul tau in aceasta pagina
- Adela Popescu - Judetul Arges
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte
integranta a unei educatii de baza
- Alexandra Irina - Judetul Bacau
Mihai
- Dragostea si relatiile de cuplu
- Muntii Carpati
- Alexandru

Paleologu

- Judetul CarasSeverin

- Alfonso Herrera
Rodrigues
- Judetul Buzau

- Esti Irezistibila?
- De ce nu trebuie sa-si insele o femeie barbatul
- Imbunatatirea puterii de seductie

- Alina Sorescu

- Bucuresti
- Cum sa cucerim o femeie in 10 pasi

- Ana Maria
Gheorghe
Discuta : Copii cu dificultati de invatare ... pe Forum
Categoria: Educatie - (Arhiva Educatie)
Data adaugarii: 09 December '07

Tags: Dificultati, Tulburari temperamentale, Handicap fizic, Comportament, Deficiente

mentale

Link spre aceasta pagina

Pentru a include un link spre aceasta pagina, copiati codul de mai jos in site-ul, blog-ul
sau forumul vostru
<a href='http://articole.famousw hy.ro/copii_cu_dificultati_de_invatare/' alt='Copii cu dificultati de invatare'

Nici un comentariu

Copyright 2006-2008 FamousWhy.ro all rights reserved | Termeni si Conditii | Privacy

Policy | Trimite Articol | Contact | Parteneri | FamousWhy.com

Strategii pedagogice privind recuperarea, corecia i dezvoltarea

funciilor cognitive i ale aptitudinilor pariale deficitare.
Intervenia recuperatorie trebuie ntotdeauna s respecte personalitatea
i nivelul de deficien al copilului . Criteriul de alegere a programului de
dezvoltare, a etapelor programului intr n resortul unei persoane competente
: psiholog, psihopedagog , profesor consilier . Ceea ce revine nvtorului
va fi aplicarea programului stabilit mpreun cu psihologul, sub forma unor
activiti suplimentare ( aditive la programa colar ) n slile de clas .
Consideram c nu exist " reete " pentru integrarea copiilor cu CES
n nvmntul de mas . Cei care manifest deschidere pentru integrarea
acestora vor gsi i strategiile potrivite . Fiecare copil are dreptul la educaie
i merit s i se acorde o ans . nvnd mpreun, copiii nva s triasc
mpreun, s se accepte i s se ajute la nevoie .
Integrarea copiilor cu CES confer instituiei colare rolul de
component fundamental a sistemului social, apt s rspund concret
imperativelor de moment ale evoluiei din societatea contemporan i s
rezolve o serie de probleme referitoare la nevoile de acceptare/valorizare
social a fiecrui individ i la capacitatea acestuia de a se adapta i integra
ntr-o societate aflat n continu transformare .
Pornind de la principiul dreptului egal la educatie pentru toti
copiii,metodele activ-participative permit elevului satisfacerea interesului
pentru cunoastere ,faciliteaza contactul cu realitatea inconjuratoare, sporind
gradul de socializare a elevilor ,stimuleaza si dezvolta invatarea prin
cooperare.
Metodele
care favorizeaza intelegerea conceptelor si ideilor,
valorifica experienta proprie a elevilor sunt: discutia ,dezbaterea ,jocul de
rol.
Metodele care stimuleaza gandirea si creativitatea, ii determina pe
elevi sa caute si sa dezvolte solutii pentru diferite probleme, sa compare si sa
analizeze situatii date sunt: studiul de caz, rezolvarea de probleme,
exercitiul.
Metodele prin care elevii sunt invatati sa lucreze productiv unii cu
altii si sa-si dezvolte abilitati de colaborare sunt:mozaicul, proiectul in
grupuri mici.

In conditiile unei educatii incluzive, metodele active de invatare prin

cooperare au o mare eficienta si de aceea sugeram recurgerea la cateva
posibile strategii de invatare care pot fi aplicate cu succes.
1.Predictiile in perechi.Elevii vor fi grupati in perechi,avand fiecare
o foaie de hartie si un creion.Profesorul le ofera o lista de cateva cuvinte
dintr-o povestire. In urma discutiilor elevii va trebui sa alcatuiasca o
compunere sau un scenariu pe baza unor predictii in jurul unei liste oferite.
2.Stiu/vreau sa stiu/am invatat.Elevii scriu pe o coloana ceea ce stiu
despre o tema ,pe alta coloana ceea ce vor sa stie si pe alta ce au invatat. La
sfarsitul lectiei se verifica ce cunostinte noi au dobandit elevii.
3.Brainstormingul. Individual sau in perechi, elevii prezinta sau scriu
pe hartie toate lucrurile pe care le stiu despre un anumit subiect.
4.Interviul in etape.Profesorul adreseaza o intrebare elevilor grupati
cate trei-patru.Fiecare elev gandeste o solutie si o formuleaza in scris.Apoi
elevii se intervieveaza reciproc in legatura cu raspunsul ,dupa care perechile
se alatura altor perechi formand grupuri in care fiecare elev prezinta solutia
partenerului.
5.Turul galeriei.Grupuri de 3-4 elevi lucreaza la o problema care are
drept rezultat un produs(schema,desen,compunere). Dupa expunerea
produselor ,fiecare grup examineaza produsele celorlalte grupe, discuta,face
comentarii.
Invatarea prin cooperare, ascultarea si acceptarea opiniilor, luarea
impreuna a deciziilor constituie momente active ale predarii si invatarii.
Daca strategiile traditionale isi propun cultivarea relatiilor de prietenie
si intelegere intre copii, strategiile incluzive au o implicatie mai profunda.
Ele ii invata pe copii sa se accepte asa cum sunt, indiferent de etichetele pe
care societatea le pune, si sa colaboreze in vederea realizarii obiectivelor de
interes comun.

Program de interventie personalizat

Informatii confidentiale
I. Informatii de baza

Numele si prenumele elevului : D.M.

Data nasterii: 05.05.1989
Scoala si clasa: clasa a VI-a, Scoala Speciala Emil Garleanu
Concluziile evaluarii complexe :
-din p.v. medical: retard mental usor; seropozitiv HIV stadiul
A2
-din p.v. psihopedagogic: imaturitate afectiva; Q.I.=65
Data de referinta :20.09.2003
Data de elaborare a programului:20.09.2003
II.Starea actuala a subiectului:
Sector de referinta- probleme de sanatate (fatigabilitate
accentuata
raceli frecvente, SIDA)
-tratament medicamentos HIV
-control periodic Spitalul de Boli Infectioase
Comportament cognitiv
Limbaj i comunicare: vocabular sarac, posibilitati de
exprimare reduse, tulburari semantice.
-Stie sa scrie, sa citeasca.
-vorbire rara, incetinita.
Matematica: are deprinderi de numeratie,
-realizeaza adunari, scaderi;
-realizeaza inmultiri, impartiri numai cu
ajutor;
-nu intelege cerintele unei probleme simple.
Autonomie personala: aria de autoservire-deprinderi dezvoltate
-aria de relatii sociale-conduite si atitidini

dominate de imaturitate afectiva; dezvolta

atitudini de relationare pozitiva in grup
datorita
dorintei de echilibru, emotivitate;
-familia-in plasament familial;
-motiv de referinta-prezinta posibilitati bune
pentru dezvoltarea capacitatilor de autonomie
sociala si personala , manifesta dorinta de a fi
sociabila; are motivatia de invatare; nevoia de
apreciere pozitiva.
III. Instrumente utilizate in evaluare:
Fisa psihologica
Fisa psihopedagogica
Matricele progresive Raven
Probe curriculare (teste matematice)
Convorbirea individuala si de grup
Observatia spontana si dirijata
IV. Capacitati, competente, abilitati, lacune, nevoi.
-Posibilitati relativ bune de comunicare orala, gestuala,
expresiva
-Capacitate relativ buna de invatare comportamentala prin
imitatie
-Sociabilitate buna
-Nevoia de afectiune, de integrare, de modele socio-umane si de
sprijin permanent din partea celorlalti.
Obiectivele programului
Programul ofera elevului posibilitatea :

a) De a intalni o mare varietate de stimuli in cadrul activitatilor

terapeutice.
b) De a efectua o gama variata de exercitii prin intermediul unor
activitati simple, accesibile si in ritm propriu ata la clasa cat si
individual in cadrul cabinetelor de terapie.
c) De a cunoaste lumea prin intermediul tuturor canalelor de recepte:
tactil, kinestezie, vaz, auz, etc.
-Abilitarea subiectului pe planurile motric, senzorial, perceptiv, de
gandire , de limbaj si comportamental, astfel incat sa devina mai apt
pentru activitatea educativ-terapeutica din scoala si pentru activitatile
sociale n general.
-Descoperirea si folosirea potentialibitatilor psihice de invatare ale
subiectului, a ritmului propriu,de achizitie prin observarea zilnica a
comportamentului acestuia si prin concentrarea tuturor informatiilor
de la toti factorii educativi din scoal.
-Diminuarea dizabilitatilor sale printr-un antrenament continuu si
gradual atat la clasa cat si n cabinetele de terapie pentru aducerea
subiectului la un nivel mai bun de functionalitate psihica generala
pentru a putea dobandi o experienta cognitiva si superioara celei
dobandite spontan.
-Abilitarea copilului pentru o mai buna insertie sociala in scoala si
societate.
Scopurile programului:
-Dezvoltarea armonioasa a conduitelor psihometrice,
-Dezvoltarea trasaturilor de personalitate din domeniul afectiv,
motivational, caracterial si al socializarii;
-Dezvoltarea conduitei morale, religioase si a simtului estetic;

-Dezvoltarea deprinderilor de munca individuala.

Echipa de caz:
Coordonator : Profesor diriginte F.V.
Asistent social: T.C.
Psihopedagog: M.V.
Logoped : C.S.
Parinti : C.D.
Profesor specialitate matematica: M.A

Planul de interventie personalizat la matematica

pentru subiectul D.M
In perioada evaluarii de preinvatare, am constatat la subiectul D.M.
prezenta unor trasaturi compensatorii care au constituit parghiile de sprijin in
activitatea recuperatorie. Nivelul de plecare in proiectarea planului : D.M.
stie sa citeasca si sa scrie, stie sa adune si sa scada, stie tabla inmultirii
partial, identifica unele figuri geometrice.
Avand in vedere elementele compensabile ale personalitatii subiectului D.M.
, mi-am propus ca dupa prima luna sa stie tabla inmultirii foarte bine si sa
efectueze inmultirea unui numar de 4 cifre cu un numar format dintr-o cifra;
dupa a doua luna sa memoreze tabla impartirii si sa construiasca sgmente de
dreapta de lungimi date, iar la sfarsitul anului sa poata aplica adecvat
rationamentul celor patru operatii in probleme.

Program de interventie personalizat la matematica

pentru prima luna

Obiective
operationale
-sa exprime
in limbaj
propriu
semnificatia
notiunii de
adunare
repetata

Strategii de interventie si invatare

Sarcina de invatare
-calcularea sumelor unor adunari in care se repeta
anumiti termeni de un anumit nr. de ori;
-exercitii de felul: numara din 2 in 2 ;
-deducerea rezultatelor inmultirii pe baza gruparilor;
-exercitii de scriere a operatiei de inmultire a doua
numere ca adunare repetata de termeni egali;
-exemple de familii de numere : 16=8x2, 16=4x4,
16=2x8,
16
8
4

8
4

Metode,mijloace
*conversatia
*exercitiul
-betisoare
-planse
-cuburi
*observare
dirijata
*exercitiul

-sa opereze
cu tabla
inmultirii
folosind ca
factori nr.
de la 1la 5
si de la
6 la 10
-sa aplice
algoritmul
de calcul
pentru
inmultirea
fara trecere
peste ordin

-sa aplice
algoritmul
de calcul
pentru
inmultirea
cu trecere
peste ordin
-sa efectuez
probleme

2 2
2 2
2 2
2 2
-aplicarea tablei inmultirii in rezolvari de exercitii si
probleme;
-completarea unor tabele in care se dau :
*ambii factori,
*unirea prin sageti a operatiei de inmultire a 2 nr.
care
reprezinta produsul;
*selectarea, dintr-un sir de nr. date a nr. potrivite ca
factori ai unor exercitii cu termeni lipsa;
-scrierea completa a tablei inmultirii;
-descompunerea de nr. in produse de doi factori
20=2x10
-deducerea regulilor de calcul pe baza proprietatilor de
scriere in baza 10 si a proprietatilor de adunare si
inmultire
2x43=2x(40+3)=(2x40)+(2x3)=80+6=86
-exercitii de invatare a regulilor de calcul:tehnica de
calcul oral, tehnica de calcul in scris;
-exercitii de inmultire de genul: sa se rezolve, sa se
calculeze, sa se verifice egalitatea, sa se corecteze
rezultatele gresite;
-exercitii
-exercitii implicand utilizarea limbajului: afla produsul,
de atatea ori mai mare, marit de..ori,...

*descoperirea
-fise
-planse
*expunerea
*exercitiul

*comparare,
abstractizare si
generalizare
*exercitiul

*explicatia
*exercitiul
*explicatia
*conversatia

-rezolvarea de probleme simple cu date din mediu

inconjurator,
-rezolvari pa baza de desen;
-completarea datelor care lipsesc

Fisa de evaluare a realizarii obiectivelor

Obiective
operationale
-sa stie tabla inmultirii

Rezultatul examinarii de
preinvatare
-a gresit o inmultire simpla

-sa-si insuseasca algoritmul -nu cunoaste algoritmul

de calcul in scris pentru
inmultirii
inmultiri fara trecere peste
ordin
-sa efectueze inmultiri cu
-uita cifra de transport

Nivelde
realizare
Realizat
100 %
Realizat
100 %

Data
Data
Partiale Total
1 oct
2003.
5 oct.
2003

Partial

10 oct.

treceri peste ordin

-sa aplice adecvat
rationamentul operatiei de
inmultire in probleme
-sa stie tabla impartirii
-sa afle necunoscute din
ecuatii simple
-sa efectueze probleme cu
continut matematic
-sa construiasca segmente
de dreapta de lugimi date
- sa cunoasca diferite tipuri
de linii
-sa identifice figuri
geometrice

-nu poate rezolva probleme

cu o operatie

66 %
Nerealizat
90 %

2003
15 oct.,
15 nov.

-nu stie tabla impartirii

(42:6,...18:3, )
-gresite jumatate

realizat

realizat

-probleme gresite la toate

testele
-nu a masurat exact
segmentele
-nu a stiut sa le construiasca
si sa le recunoasca
-nu a recunoscut
dreptunghiul, nu stie
denumirea cercului

Partial
15 dec
nesigurant
Partial
15 0ct
realizat
realizat
Partial
75 %

15 iun

_
25
oct.
30
oct.
25
oct
-

Concluzii, observatii, recomandari

Evaluarea rezultatelor obtinute la o luna dupa aplicarea acestui

subprogram, a evidentiat ca subiectul D.M. si-a insusit tabla
inmultirii si algoritmul de calcul in scris pentru inmultiri dar nu
a reusit sa stapaneasca structura sintactica a problemei, mai face
confuzia elementelor date, alege gresit operatia, este incapabila
de a include problema intr-o categorie anumita, nu poate
concretiza datele problemei intr-o schema oarecare.
Dificultatile de rezolvare a problemelor isi au originea in cea mai
mare parte in dificultatile de vocabular.De aceea trebuie
construit vocabularul de la manipularea concreta la
abstractizare, generalizare. De asemeni textul nu este inteles
deoarece nu a luat in considerare toate elementele constitutive
ale problemei. Numerele o orbesc si nu mai are capacitatea de a
face rationamentele solicitate de inmultire.
In concluzie se constata necesitatea reluarii unor anumite
activitati care sa duca la realizarea obiectivelor propuse si se
recomanda ca in cadrul tuturor activitatilor, subiectul sa fie
stimulat pozitiv pentru dezvoltarea motivatiei intrinseci privind
activitatea de invatare-terapie, periodic sa se faca schimb
reciproc de informatii in cadrul echipei de caz care sa conduca la
actiuni instructiv-educative unitare.
.

Institutor:Gatej Loredana-Camelia
Colegiul Mihai ViteazulBumbesti-Jiu,Gr.Nr2,B-Jiu,Gorj

Program de interventie personalizata

I.Informatii de baza-confidentiale
Numele si prenumele copilului :x Maria
Data nasterii :14.06.2001
Unitatea :Colegiul Mihai Viteazul Gradinita Nr.2,Bumbesti-Jiu
Domiciliu:Strada Narciselor bloc 4,scara 1,apartement 7,etaj 1,Bumbesti-Jiu.
Tata :Ion varsta :30 profesia :muncitor
Mama :Laura varsta :27 profesia :casnica
Alte date despre familie :nu mai are frati.
Echipa de interventie :Educator
Logoped
Psiholog
Medic
Alte persoane implicate in program:familia
Data de elaborare a programului:02.10.2006
Data de desfasurare a programului:3 luni

II.Starea actuala a elevului

Sector de referinta:intarziere in dezvoltarea limbajului
Comportament cognitiv:
-limbaj si comunicare:vocabular sarac,posibilitati de exprimare
reduse,tulburari semantice reduse,accentuate dificultati de analiza si sinteza
fonematica.
-matematica :dificultati de insusire a conceptului de numar
Autonomie personala si sociala :
-aria de autoservire :schema corporala este realizata relativ slab,deprinderi
de igiena personala si de pastrare a sanatatii sunt partial dezvoltate
-aria de socializare :conduite si atitudini dominate de infantilism afectiv si
stari de afectivitate contradictorii,posibilitati bune pentru dezvoltarea
atitudinilor de relationare
Psihomotricitatea :dificultati de orientare,organizare si structurare spatiala si
temporala.

III.Evaluare initiala
Instrumente folosite in evaluare :testul de motricitate generala
Ozeretski,Testul Binet-Simon probe pentru cunoasterea varstei psihologice a
limbajului,probe curriculare,chestionare pentru familie,convorbire
individuala si in grup,obesrvatia spontana si dirijata.

Diagnostic :
-medical : -psihologic :intarziere in aparitia si dezvoltarea limbajului,stari de
discordanta afectiv relationala
-psihopedagogic :prezinta nevoia de afectiune,de intregrare,de modele socio
umane,si de sprijin permanent din partea celorlalti.
-pedagocic :adaptare inferioara la cerintele programelor pentru prescolari
Capacitati-competente-abilitati-lacune-nevoi :capacitati relativ bune de
invatare comportamentala prin imitatie,posibilitati relativ bune de
comunicare orala,gestuala,expresiva ;identifica cu usurinta situatiile sociale
care pot sa-i aduca benefici ;toleranta scazuta la frustrare,nevoie de
identificare,nonconformizm,relationare incordata,carente afective si lipsa
unor repere morale,nevoie de valorizare si recunoastere sociala,slaba
coordonare psihomotrica.
Interventii antecedente : nu a beneficiat

IV.Delurarea programului de interventie.

Domeniul de interventie :terapia tulburarilor de limbaj
Motiv de referinta :diminuarea dizabilitatilor printr-un antrenament continuu
si gradat pentru aducerea subiectului la un nivel mai bun de functionalitate
psihica generala,pentru a putea dobandi o experienta cognitiva superioara ce
dobandise spontan.
Scopul programului de interventie :efectuarea unei game variate de exercitii
prin intermediul unor actiuni simple,accesibile si in ritm propriu atat la
grupa cat si individual in cadrul orelor de terapie pentru imbogatirea
limbajului,dezvoltarea intelegeri si atitudinilor pozitive de relationare in
grup.
Obiective pe termen scurt
1.Formarea abilitatilor de intelegere
2.Dezvoltarea auzului fonematic
3.Dezvoltarea capacitatii de a verbaliza intamplarile traite si cunostiintele
insusite
4.Dezvoltarea capacitatii de a transforma cuvinte prin inlocuiri de sunete sau
silabe
5.Activizare vocabularului pasiv
6.Formarea capacitatii de a formula propozitii simple si dezvoltate.
Nivelul de plecare :nediferentierea sunetelor in cadrul cuvintelor,insuficienta
dezvoltare a receptarii sunetelor transmise din limbajul interior si cel
exterior,necunoastera semnificatiei multiple pe care o au
cuvintele,neintrebarea cuvintelor cu un grad mai mare de
abstractizare,capacitate redusa de formulare a propozitiilor.

V.Evaluare finala
Criterii de evaluare :
Minimale :imbogatirea si activizarea vocabularului,stabilirea locului
sunetului in cuvant si a cuvantului in propozitie,folosirea cuvintelor care
exprima insusirile sau raporturile dintre obiecte si fenomene.
Maximale :dezvoltarea capacitatii de a povesti in succesiune logica ceea ce a
auzit si a vazut,folosirea corecta a cuvintelor cu caracter abstract sau
generalizator.
Instrumente de evaluare :teste standard,teste criteriale,convorbirea
individuala si de grup,observatia spontana si dirijata,testul Zazzo.
VI.Concluzii :evaluarea rezultatelro obtinute dupa aplicarea acestui
program au evidentiat o reducerea partiala a disonantei afectiv
relationara,atingerea unor obiective si o relativa dezvoltare a limbajului
VII.Recomandari :folosirea testului situational,subiectul sa fie pus in
situatii de viata cotidiana reale,in cadrul tuturor activitatilor subiectul sa fie
stimulat pozitiv pentru dezvoltarea motivatiei intriseci privind activitatea de
invatare-terapie,se i se dea subiectului sarcini gospodaresti in grupa si
familie,continuarea programului de terapie.
Obiecte
Obiecte
Sarcina de
Metode
Mijloace Evaluar Termeni
pe termen operationale invatare
e
de
scurt
realizare
Formarea
abilitatii de
intelegere

-sa repete
sunetele auzite
-sa imite
suntele din
natura ;
-sa execute
comsioane
simple
-sa execute
comenzi simple

Imitarea sunetelor din

natura in soapta,in
ritm
prelungit,solicitarea
copilului de a executa
diferite comsioane
simple si verbalizarea
actiunilor

Demonstratia Imagini
explicatia
Obiecte
Exercitiul
Jocuri
Anomatopeice

Dezvoltarea Sa pronunte
auzului
silabe opuse,sa
fonematic
identifice
sunetele dintr-o
silaba/cuvant,sa
desparta in
silabe cuvinte.

Pronuntarea unor seri

de silabe opuse luate
din cuvinte
paronime:pa-pe-pipo-pu-pa;ba-be-bibo-buba.Identificarea
pozitiei sunetelor
intr-o silaba sau

Jocul silabelor Imagini

Exercitiul
colorate
Explicatia
Obiecte
Alfabetar

Evaluare
continua

02.10.2001
16.10.2006

17.10.2006
17.11.2006

cuvant.Introducerea
sunetelor in
silabe/cuvinte,exerciti
de despartire in silabe
a unor cuvinte.

Dezvoltarea
capacitatii
de
verbaliza
intamplarile
traite si
cunostintele
insusite

Sa povesteasca
cu ajutorul
imaginilor,sa
relateze o
intamplare
traita.

Relatarea unor
povesti cunoscute cu
si fara ajutorul
imaginilor,ordonarea
imaginilor dintr-o
povestire
ascultata.Povestirea
unor intamplari sau
activitati desfasurate

Explicatia
Demonstratia
Exercitiul

Imagini din Evaluare

povesti,ima Interme
gini cu
diara
momentele
zilei.

18.11.2006
30.11.2006

Dezvoltarea Sa formuleze
capacitatii
cuvinte dupa
de a
silaba de reper
transforma
cuvinte

Exercitii de
transformare a unor
cuvinte prin inlocuiri
de sunete sau silabe.

Explicatia
Demonstratia
Exercitiul

Alfabetar
si imagini

01.12.2006
22.12.2006

Evlauare
finala

PROGRAM DE INTERVENIE PERSONALIZAT

I. INFORMAII DE BAZ:
Numele i prenumele elevului : P. G.
Data naterii: 05.09.1999
Unitatea de nvmnt : coala General Nr. 45,clasa a-II-a;
Domiciliul : Tg-Jiu, jud. Gorj, str. Z, bl. XII , ap. 8
Tata : P. F. Vrsta: 40 Profesia : ;Mama: P. V. Vrsta: 37, Profesia.
Alte date despre familie: Elevul mai are un frate care nva n aceeai coal dar care nu
prezint dificulti de nvare. Familia manifest o atitudine pozitiv fa de activitatea
colar, cere periodic informaii despre evoluia copilului i este receptiv la sugestiile
date de factorii educativi din coal .
Echipa de intervenie: nvtorul de la clas i cadrul didactic de sprijin.
Alte persoane implicate in program: profesorul psiholog, familia, asistentul social;
Data de elaborare a programului: 16. 11. 2006

Durata de desfurarea a programului: 16. 11. 2006 - 16. 02. 2007

II. STAREA ACTUAL A ELEVULUI
comportament cognitiv
- limbaj i comunicare: vocabular srac, posibiliti de exprimare reduse, vorbire rar,
ezitant, ncetinit; nu recunoate toate literele; n scris apar omisiuni i nlocuiri de
grafisme, nu face analiza i sinteza fonematic; face confuzii vizuale ale literelor
simetrice ,,b-d,inversiuni de litere, confuzii ntre consoanele surde i sonore ,,p-b.
- matematic : Nu are formate deprinderile de numeraie corect n concentrul 0-30, nu
nelege noiunea de numr compus, nu poate efectua operaii de adunare i scdere
neopernd cu conceptele matematice. Realizeaz n plan concret mulimi de obiecte, dar
nu nelege corespondena mulime de obiecte - numr, dect cu sprijin permanent.
Autonomie personal i social:
- aria de autoservire: elevul are formate deprinderile de igien personal, cunoate mediul
ambiant i aciunile din regimul zilnic ( mesele principale, activitatea colar, de joc, de
odihn).Prezint carene n comportamentele motrice i n gesturile social-utile de
autogospodrire .Se mbrac singur i are grij n mare msur de de propria
mbrcminte.
- aria de socializare: elevul are o atitudine prietenoas, s-a acomodat destul de repede
unor reguli colare de grup, dezvoltnd relaii interpersonale,ns n privina achiziiilor
cognitive, progresele au fost minime.Se deplaseaz singur de acas la coal i invers
deseori. Comunic cu colegii i cu prietenii att ct s realizeze un climat de desfurare
a activitilor comune.
Psihomotricitate: elevul prezint o coordonare i o stabilitate a gesturilor i micrilor
sale corespunztoare unei activiti de nvare eficient, dar ntmpin dificulti n
organizarea conduitelor i structurilor perceptiv-motrice de spaiu, lucru ce duce la slaba
nsuire a citit-scrisului. Schema corporal este structurat parial corect iar lateralitatea
fixat.
III. EVALUARE INIIAL
Instrumente folosite n evaluare : fia psihopedagogic, observaia spontan i
dirijat,convorbirea individual i de grup,testul de motricitate Ozeretski, probe
curiculare, matricele progresive Raven, testul Goodenongh; e.t.c.
Diagnostic:
- medical: clinic sntos; psihologic: intelect liminar, Raven-QI-75; Goodenongh- QI-80;
deficit de atenie, percepie slab, labilitate emoional; psihopedagogic:dificulti de
nvare - dislexo-disgrafie, discalculie, dificulti de orientare, organizare i structurare

spaial; pedagogic: nu face fa cerinelor educaionale; adaptare inferioar la cerinele

programei colare pentru clasa a-II-a i a curriculumului, citire scriere-calcul.
Capaciti-competene- abiliti- lacune- nevoi:
- competene sporite n desfurarea activitilor ludice (respect cu strictee regulile
jocului i duce la capt sarcina didactic la nivelul propriu);
- capaciti relativ bune de nvare comportamental prin imitaie;
- posibiliti bune de comunicare oral,gestual, expresiv;
- nevoia de afeciune, de integrare, de modele socio-umane i de sprijin gradat;
- toleran sczut la frustrri,sociabilitate relativ bun;
- feed- back pozitiv n situaiile de individualizare a sarcinilor de nvare;
Intervenii antecedente: elevul nu a mai beneficiat de un program de intervenie
personalizat anterior, n nici un domeniu al dezvoltrii sale.
IV . DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENIE
Domeniul de intervenie: cognitiv, Limba Romn, citire- scriere
Motiv de referin: reducerea dificultilor de nvare prin exersarea i dezvoltarea
capacitilor instrumentale citit scris
Scopul programului de intervenie: La sfritul programului,elevul va fi capabil s
identifice, s discrimineze, s opereze cu consoanele b-d-p n activitatea de citit- scris
fr a face confuzii ntre ele.
Obiective pe termen scurt:
1. Formarea comportamentului de recunoatere pe cale vizual i auditiv a locului
sunetelor b-d- p, n cuvinte- 16.11.2006-16.12.2006;
2. Formarea capacitii de fixare a sunetelor b-d-p prin citire i sriere n spaiul grafic,
(izolat i n cuvinte monosilabice, bisilabice, e.t.c.) -16.12.2006-16.01.2007;
3. Formarea comportamentului de operare cu consoanele b-d-p n activitile de cititscris, realiznd o corelare deplin i permanent ntre ele;16.01.2007-16.02.-2007;
Nivelul de plecare: elevul cunoate majoritatea sunetelor, dar nu poate face analiza i
sinteza fonematic,confund vizual literele simetrice, face inversiuni de litere. Datorit
slabei organizri spaiale, elevul ntmpin dificulti n perceperea grafemelor, aadar n
actul citirii i cel al scrierii, nelegnd simbolurile grafice fiind insuficient recunoscute.
I. EVALUARE FINAL--CRITERIAL
Criterii de evaluare minimale:
- s identifice literele b,d,p prin recunoaterea lor i prin verbalizare;
- s discrimineze forma grafemelor b, d, p n orice context ;

- s citeasc silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice;

- s scrie dup dictare cuvinte care conin aceste litere;
Criterii de evaluare maximale:
- s citeasc propoziii scurte formate din cuvinte care conin literele b,d,p, n diferite
poziii;
- s scrie dup dictare texte scurte, formate din propoziii care conin cuvinte n care se
afl grafemele b,d,p ;
- s citeasc un text scurt la prima vedere;
Instrumente de evaluare :
- fie de lucru individuale;
- probe curriculare;
- teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv n parte;
VI. CONCLUZII
- n urma evalurii rezultatelor obinute dup derularea programului de intervenie pe o
perioad de trei luni, s-a ajuns la concluzia c datorit exerciiilor i activitilor
simple,accesibile,desfurate n ritm propriu, elevul a depit n mare parte dificultile
sale, dobndind o experien cognitiv superioar celei anterioare, nlturnd anumite
bariere din calea dezvoltrii sale. A fost nevoie n primul rnd de formarea i dezvoltarea
structurii perceptiv-motrice de spaiu, pentru ca apoi elevul s poat opera cu sunetele
iliterele b,d,p.
VII. RECOMANDRI
- Se constat c abilitarea elevului pe palierul motric conduce la diminuarea dificultilor
de nvare, iar reluarea unor sarcini denvare i a unor comportamente-int sunt de un
real folos n dezvoltarea deprinderilor de munc independent.
- Se recomand stimularea pozitiv, ntrirea motivaiei i a ncrederii n propriile fore,
precum i reluarea unor anumite activiti n vederea consolidrii achiziiilor dobndite.
Referinte :
"Ghid de predare nvare pentru copiii cu cerine educative speciale" Coordonator: Profesor IONEL MUU Editura MarLink;
"Elemente de Psihopedagogia Integrrii"Autor: DORU VLAD POPOVICI
Editura PRO HUMANITATE Bucureti- 1999;
"nvarea scrisului" Autor:ECATERINA VRMA
Editura PRO- HUMANITATE Bucureti- 1999
sursa imaginii : freeschoolclipart.com

Related Articles

Popular
Most Voted
Highest Rank
Fresh
External Links

- Sprijinitra si integrarea in viata scolara a copiilor cu dizabilitati

- Plan de interventie pentru integrarea in scoala de masa, a copiilor cu CES
- Educatia Pentru o Societate Democratica
- Cancerul de san
- In Vreme de Razboi - Ion Luca Caragiale
- Constelatia familiala si actul educational
- Copilul prescolar in mileniul trei
- Instalatia de guvernare
- Abandonul scolar in contextul societatii romanesti
- Expertiza complexa a elevilor
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative
- Predarea Interdisciplinara - Obiectiv Major al Invatamantului in Lumina Reformei
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Despre : Planul educational de interventie individualizata pe FamousWhy.ro
- Planul educational de interventie individualizata (2311 vizite)
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie" (1730 vizite)
- Educarea copiilor de varsta prescolara si scolara in spiritul valorilor morale (1530
vizite)
- Violenta in mediul scolar (1388 vizite)
- Globulele albe si trombocitele (1343 vizite)

- Referat : Educatia moral-civica (1341 vizite)

- Sprijinitra si integrarea in viata scolara a copiilor cu dizabilitati (1322 vizite)
- Jocul - modalitate de evaluare la copiii cu CES (1312 vizite)
- Redefinirea relatiei profesor-elev-parinte in scoala moderna (1286 vizite)
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc (1278 vizite)
- Investigarea relatiei scoala-familie (1265 vizite)
- Caracterizarea Smarandei din "Amintiri din copilarie" (1235 vizite)
- Modalitati de realizare a activitatilor de educatie la prescolari (1163 vizite)
- Literatura Romana in perioada pasoptista (1160 vizite)
- Educatia interculturala - aspecte ale manifestarii tolerantei in scoala (1138 vizite)
- Aston Martin DB9 (42 voturi)
- Planul educational de interventie individualizata (27 voturi)
- Caracterizarea Smarandei din "Amintiri din copilarie" (19 voturi)
- 2009 Rolls Royce Phantom Coupe (18 voturi)
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie" (14 voturi)
- Ferrari 599 GTO 2009 (14 voturi)
- Literatura Romana in perioada pasoptista (11 voturi)
- Amintiri din copilarie (11 voturi)
- Sfanta Elena, mama Imparatului Constantin (10 voturi)
- Bmw M6 Cabrio (10 voturi)
- Referat: Chipul mamei in literatura (9 voturi)
- Piramida lui Maslow (9 voturi)
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc (9 voturi)

- Infidelitatea (9 voturi)
- Porsche Carrera GT (9 voturi)
- Regimul obezului (100.00)
- Cum trebuie sa facem dupa ce ne paraseste iubitul (100.00)
- Hipotensiunea arteriala si aritmiile (100.00)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (100.00)
- Educarea copiilor de varsta prescolara si scolara in spiritul valorilor morale (100.00)
- Investigarea relatiei scoala-familie (100.00)
- Referat : Fizica si Universul (100.00)
- Psihiatria si cazurile in care trebuie sa ne adresam psihiatrului (100.00)
- Taurul si capacitatea sa de seductie (100.00)
- Consilierea - metoda de imbunatatire a relatiilor dintre scoala si familie (100.00)
- Anxietatea si astenia (100.00)
- Abandonul scolar, un fenomen care ia amploare (100.00)
- Cardiopatiile ischemice si tratamentul lor (100.00)
- Excesul de sarbatori (100.00)
- Protectia familiei si a copilului (100.00)
Adauga-ti site-ul/blog-ul aici
Inca nu exista pagini utile pentru aceasta pagina! Daca vrei sa introduci un link
catre o pagina cu un continut asemanator acesteia, o poti face aici: Adauga-ti siteul/blog-ul aici
Toate Site-urile | Adauga site-ul sau blog-ul tau in aceasta pagina
- Adela Popescu - Judetul Arges
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte
integranta a unei educatii de baza
- Alexandra Irina - Judetul Bacau
Mihai
- Dragostea si relatiile de cuplu
- Muntii Carpati
- Alexandru

Paleologu

- Judetul CarasSeverin

- Alfonso Herrera
Rodrigues
- Judetul Buzau

- Esti Irezistibila?
- De ce nu trebuie sa-si insele o femeie barbatul
- Imbunatatirea puterii de seductie

- Alina Sorescu

- Bucuresti
- Cum sa cucerim o femeie in 10 pasi

- Ana Maria
Gheorghe
Discuta : Planul educational de interventie individu ... pe Forum
Categoria: Educatie - (Arhiva Educatie)
Data adaugarii: 26 March '08

Tags: Plan educational, interventie individualizata, Educatie, abilitati diferite, interese

diferite, mediu social, scoala incluziva

Link spre aceasta pagina

Pentru a include un link spre aceasta pagina, copiati codul de mai jos in site-ul, blog-ul
sau forumul vostru
<a href='http://articole.famousw hy.ro/planul_educational_de_interventie_individualizata/' alt='Planul educa

Nici un comentariu

PERSONALITATEA EDUCATOAREI, EXEMPLU

IN EDUCAIE
Institutor. M ARIOARA P OPESCU
Grd Nr 7, Roboel, CONSTANA

Educaia este una din funciile eseniale i permanente ale societii. Ea se ndeplinete
deopotriv de ctre prini, cadre didactice, grupul de prieteni, de covrstnici, instituii -

grdini i coal; organizaii - cluburi sportive, organizaii culturale; mediul ambiant - animat i
neanimat (prin ceea ce ofer, prin natura sa). Dintre toi, aceti factori educativi, cadrele didactice
din nvmntul precolar, reprezentnd prima verig social cu rspundere formativ a viitorilor
ceteni, au o misiune de maxima importan: educarea copiilor precolari. Educatoarele
acioneaz asupra personalitii n formare a acestora, punnd jaloane, direcionnd i oferind
modeie. n faa acestor majore sarcini, exigenele pregtirii acestor cadre didactice sunt maxime.
n grdini, mplinirea misiunii profesionale se mpletete cu personalitatea, cu profilul
general-uman al fiecrei educatoare. Dac n pregtirea profesional exist un sistem bine pus la
punct de formare i perfecionare pentru cadrele didactice, n ceea ce privete competenele
general-umane, exersarea perfecionrii acestora este mai puin avut n vedere, se fac mai puin
referiri la aceste aspecte. De aceea, pe lng bagajul informaional pe care trebuie s-1 deinem i
s-1 transmitem copiilor i deprinderile pe care trebuie s le formm acestora, sunt
importante pentru noi nsuirile noastre biopsihice, nsuirile de personalitate etc.
Comportamentul didactic presupune implicarea personalitii cadrului didactic. Calitile
necesare unui bun educator al copiilor de vrsta precolar pot fi grupate n:
a) caliti pedagogice:
capacitatea de nelegere i comunicare pe plan afectiv cu copiii;
capacitatea de a accesibiliza coninutul tiinific;
capacitatea de a manifesta interes fa de copii:
capacitatea de a-i influena pe copii, de a le modela personalitatea, n formare,
prin exemplul personal;
tactul pedagogic;
0
creativitatea n organizarea activitilor;
capaciti organizatorice;
b) caliti ce in de personalitate:
spiritul organizatoric;
spiritul deschis, interesul pentru nou i pentru propria perfecionare;
capacitatea de autostpnire;
imaginaia bogat.
Dorim s mai precizm c, n grdini, toate acestea sunt cu att mai importante, cu
ct precolarul beneficiaz numai de un singur model educativ - cel al
educatoarei - spre deosebire de aceast situaie, colarul are mai multe modele educative,
avnd mai muli profesori, alegerea fiind determinat de starea afectiv pe care i-o insufl.
{.nsuirile biopshice constituie o condiie sine-qua-non a ndeplinirii profesiunii
didactice.
- starea de sntate (fizic i psihic). Disfunciile patologice, chiar daca nu
implic pericolul contaminrii copiilor, ngreuneaz actul comunicrii, creeaz
disconfort;
-acuitatea senzorio-perceptiv (vz, auz), motricitatea general sunt implicate direct n
actul comunicrii, n organizarea i desfurarea activitilor cu grupa de copii;
- capacitatea de concentrare i atenia distributiv este o calitate ce capt
valene deosebite cu ct vrsta copiilor este mai mic.
2. nsuirile de personalitate sunt, de asemenea, foarte importante pentru educatoare. E
necesar, mai ales, ca fiecare cadru didactic sa se cunoasc, s tie s-i valorifice calitile i s-i
mascheze sau s-i suplineasc eventualele lipsuri. Dintre aceste nsuiri enumerm:
- capacitatea de comunicare - const n modul deschis de adresare, n rbdarea
i interesul pentru a-1 descifra" pe interlocutorul precolar, n modul plcut n care se
prezint cadrul didactic n faa copilului;
- capaciti intelectuale - o bun memorie, creativitate, inventivitate, folosirea
unui limbaj corect din punct de vedere gramatical, expresiv, logic, prezen de spirit
i imaginaie. Este necesar cultur general temeinic, cunoscut fiind dorina de
informaii a copilului, creia noi trebuie s-i facem fa prin explicaii corecte i, de
cele mai.multe ori, chiar amnunite.
- nsuirile socio-afective: echilibrul emoional, altruism, perseveren. De

asemenea, firea sociabil, obiectivitatea, ncrederea n sine i n ceilali sunt caliti

necesare n meseria de dascl.
O alt categorie de competene ce in de individualitatea fiecrui cadru didactic sunt cele
exprimate prin posibilitatea de a capta'rapid interesul interlocutorului, simpatia acestuia, de a
crea un mediu empatic ce favorizeaz relaiile pozitive.
Dintre factorii ce favorizeaz aceste nsuiri amintim:
-gndirea pozitiv - este un mod de abordare a situaiilor, stimulativ, constructiv, ce
exprim ncredere n forele proprii i favorizeaz performanele, reuita, succesul. Gndirea
pozitiv exprim echilibrul interior i ajut integrarea social.
Cnd devine o constant a modului de raportare la realitate, influeneaz ntregul sistem
cognitiv, afectiv, motivaional, conduita individului, n general. Prin contrast, gndirea negativ
(negativismul) nu ofer soluii constructive, este excesiv critic, ajungnd s distrug sigurana,
s anuleze bucuria reuitei. Dezvoltarea gndirii pozitive presupune, pe lng o anumit
structur psihic, i antrenament contient, constant i consecvent. Evaluarea performanelor
personale i struina n mbuntirea acestora, cultivarea potenialului mental, lupta cu
gndurile negre", cu nesiguranele sunt atribute ale unui cadru didactic cu har".
- farmecul personal. Exist situaii cnd ne simim atrai instantaneu de anumii
interlocutori - ori respini, de alii. Exist persoane care atrag, ca un magnet, simpatia
tuturor. Despre persoanele care au darul de a se face repede acceptate, simpatizate se spune c au
farmec personal. Dac vom fi ceva mai ateni vom observa c cei ce posed farmec personal
sunt mai dezinvoli, mai ateni cu semenii lor, cuceresc prin inut, prin zmbet, prin atitudine
ncurajatoare, prin timbrul i inflexiunile vocii, prin lucrurile interesante pe care ni Ie mprtesc.
Fiecare ne putem exersa farmecul personal, aceast capacitate de a cuceri dragostea
copiilor a! cror suflet, att de sensibil, nici nu ateapt altceva din partea noastr. De fapt, atracia
ce o vom exercita (sau nu) asupra copiilor va veni i din nfiarea ngrijit, din modul plcut i
decent de a ne mbrca, din cldura vocii, din interesul ce-1 vom arta permanent fiecrui membru
al grupei de precolari.
n legtur cu personalitatea profesorului este important s se cunoasc i influena
comportamentului nonverbal n organizarea i desfurarea procesului didactic i a ntregii
activiti la grupa de precolari. Astfel micrile, mai reinute ori mai largi, subliniaz cele rostite,
atrag atenia ori provoac teama; mimica ntregete cele comunicate, nuaneaz unele triri etc.
n valorificarea acestor trsturi orice cadru didactic trebuie s manifeste competen
psihologic (a) i competen psihologic (b).
Competena psihopedagogic se manifesta n: alegerea cilor i a mijloacelor cele mai
potrivite pentru a face materialul de predat accesibil tuturor copiilor; priceperea de a organiza
sub diferite forme repetarea materialului predat pn la nelegerea deplin i fixarea
cunotinelor; capacitatea.de a nelege copilul, de a-1 sprijini cu ncurajri atunci cnd este
necesar.
Competena psihologic se pune n valoare prin: capacitatea de a crea, n grup, un
climat de ncredere i emulaie; capacitatea de a stabili uor legturi comunicative cu copiii i
de a-i obinui i pe ei s realizeze uor asemenea legturi; capacitatea de a folosi n mod adecvat
puterea autoritii; capacitatea de a adopta diferite stiluri de conducere.
n concluzie, personalitatea educatoarei trebuie astfel modelat nct aceasta s exprime
competenele amintite mai sus cu att mai mult cu ct ea este, cum am mai spus. singurul model
care i se ofer precolarului n aceast etap, completnd bineneles modelele din cadrul
familiei.

Pagina de Start | Adauga la Pagini Favorite

troduceti te

ve

in

Proiecte / Competentele Cadrului Didactic

Auten
User:
Parola:

Adauga Document Nou

Lo

Cont Nou Par

Competentele Cadrului Didactic

Profesor: Mirela Albulescu

Nota:

(9/10)

Domenii: Pedagogie

Download
Cost: 5 puncte (Ce reprezinta punctele ?)
Pentru a downloada acest Document trebuie sa fii autentificat(a) si sa ai punctele
specificate in cont !

Marime: 95,19 Kb
Pagini: 46
Contine fisiere: doc

Comentarii: Este un proiect despre competentele cadrului didactic, despre modul in care trebuie sa fie fie alcatuit un plan
de lectie, despre modul de predare.

Extras din Document

Competentele
studierii
disciplinelor
socio-umane
(M.
Albulescu,
I.
Albulescu,
2002,pp.
29-35).
In
literatura
de
specialitate
si
in
documentele
curriculare
se
vorbeste
despre:
a) competente generale se definesc pe obiect de studiu si se formeaza pe durata unui ciclu de invatamant ;
b) competente specifice considerate etape in dobandirea competentelor generale, din care sunt derivate, se definesc pe
obiect
de
studiu
si
se
formeaza
pe
durata
unui
an
scolar.
Se opereaza aceasta clasificare si in ce priveste disciplinele socio-umane, dar tinand seama de doua aspecte esentiale:
1. fiecare dintre aceste discipline se preda pe parcursul unui singur an scolar(cu unele mici exceptii);
2.
abordarea
lor
modulara,
in
cadrul
ariei
curriculare

Om
si
societate.
Putem
vorbi
astfel
despre:
a) competente generale definite pe modulul disciplinelor socio-umane. Acestea se formeaza pe toata durata invatamantului
liceal, exprima rezultate durabile a invatarii, conditioneaza nivelul la care elevul invata noi sarcini si pot fi transferate la o
mare varietate de sarcini specifice. Principalele tipuri de competente generale urmarite prin predarea invatarea disciplinelor
socio-umane, cu mentiunea ca unele dintre ele sunt centrate pe cunoastere, altele pe abilitati si priceperi, iar altele pe
atitudini
sunt:

Mesaj
Publicitat
Colega ...
Pt operato
Subtitarar
Traduc in
Anunt
Vand son
Telefoane
Transport
Reparatii
Vanzari te
Vand nok
Decodam
Subtitr
Guerre es
Romance
Blackbea
Look Bac
Libeled L
Young M
Horn
The Verdi

1. cunoasterea principalelor dimensiuni conceptuale si tematice ale reflectiei asupra omului si societatii; cunoasterea
articularilor
interdisciplinare
prin
realizarea
unor
conectiuni
intre
cunostintele
dobandite;
2. competente de obtinere a cunostintelor(receptare, lectura, studiu activ). Aceasta categorie de competenta presupune:
identificarea si insusirea conceptelor de baza in domeniul stiintelor socio-umane; identificarea si perceperea corecta a unor
fapte fenomene, procese , precum si a relatiilor si conectiunilor dintre acestea; abilitati de documentare:orientarea in studiu,
identificarea surselor adecvate de informare, cautarea si intelegerea informatiilor din surse variate, sesizarea esentialului, stil
de
munca
investigativa
(cercetarea,
explorarea,
descoperirea)
ritmic,
continuu,
riguros,
eficient.
3. competente de prelucrare/tratare si organizare a informatiilor. Aceasta categorie de competente presupune: capacitati de
ordin cognitiv (analiza, sinteza, clasificarea, definirea, rezumarea, interpretarea, discriminarea, corelarea compararea,
evaluarea):
efectuarea
unor
rationamente
corecte;
elaborarea
unor
strategii
de
rezolvare
a
problemelor.
4.
competente
de
utilizare
a
informatiei.
Aceasta
categorie
de
competenta
presupune:
- operarea unor transferuri de cunostinte in scopul formarii unei gandiri associative, flexibile, creatoare;
gandirea
productiva
si
creativa:
generarea
de
idei,
concepte,
solutii;
aplicarea
si
integrarea
cunostintelor;
rezolvarea
efectiva
de
probleme;
5.
competente
de
exprimare
a
persoanei.
Aceasta
categorie
de
competente
presupune:
exprimarea
opiniilor
si
convingerilor
personale;
demonstrarea
sau
argumentarea
sustinerilor;
abilitati
de
dialogare;
deprinderi
de
operare
cu
coduri
verbale
si
simbolice;
comportamente
verbale
caracterizate
prin
coerenta,
fluenta,
expresivitate,
elaborare.
6. competente de relationare si participare la activitatea de grup si viata sociala. Aceasta categorie de competenta
presupune:
indeplinirea
responsabila
a
sarcinilor
in
cazul
activitatilor
de
grup;
participarea
la
desbateri,
negocieri,
rezolvarea
unor
conflicte;
realizarea
climatului
afectiv
pozitiv
in
cadrul
grupului;
dezvoltarea
capacitatii
de
adaptare
la
schimbarile
mediului
social.
b) competente specifice, definite pe fiecare obiect de studiu (Logica, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie) sunt
derivate din competentele generale definite pe modulul disciplinelor socio-umane si se formeaza pe durata an scolar.
Disciplina
Logica
competentele
specifice
vizeaza:
determinarea
conceptelor
de
baza
si
a
problematicii
logicii;
idetificarea
tipurilor
de
notiuni,
propozitii,
clasificari,
definitii,
argumente;
analiza
raportrilor
logice
dintre
propozitiilor
categorice;
folosirea
corecta
a
operatiilor
de
definire
si
clasificare;
sesizarea
si
corectarea
erorilor
in
definire,
clasificare
sau
argumentare;
folosirea
unor
strategii
de
argumentare
si
contraargumentare;
aplicarea
tehnicilor
de
evaluare,
a
corectitudinii
argumentelor;
aplicarea
analizelor
logice
in
alte
domenii
ale
stiintei
si
ale
culturii;
claritatea
coerenta
si
precizia
in
exprimare
.
Disciplina
Psihologie
competentele
specifice
vizeaza:
definirea
proceselor
psihice
si
identificarea
rolului
lor
in
evolutia
personalitatii
individului;
caracterizarea
proceselor
psihice
intr-un
limbaj
specific
adecvat;
- identificarea modului in care interactioneaza procesele psihice in conturarea sistemului de personalitate;
analiza
manifestarii
personalitatii
individului
in
contextual
dinamicii
de
grup;
- analiza unor relatii interpersonale, unor comportamente si atitudini sociale, precum si raportarea acestora la modele

sociale;

Intrebari si Raspunsuri | Link-uri | Parteneri | Unelte | Webmasteri | Termeni si Conditii | Contact | DC++ |
Copyright 2002 RegieLive - RegieLive este marca inregistrata.
Copierea partiala sau totala a continutului site-ului este interzisa.

Anunturi | Magazine Online | Parfumuri | Accesorii Telefoane | Anunturi Auto | Echipamente de Protectie | Anunturi Imobiliare | Anu
.ro | www.asfsim.ro | www.ose.ro | Jocuri | Jocuri Online | Matrimoniale | Horoscop | Referate | Copii si parinti | Dragostea invinge! | M
prietenii, dating