Sunteți pe pagina 1din 27

SCOALA NATIONALA DE STUDII POLITICE SI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE MANAGAMENT
GRUPA 2, ANUL I

Coordonator:

Studenti:

Prof. Dr. Lucian ANGHEL


Georgescu Letitia
Ghiat Anca
Iosif Alexandra
Ivan Florina

CUPRINS
CAPITOLUL I
1.1. Definitia datoriei publice . pag 3
1.2. Formele si instrumentele datoriei publicepag 4
CAPITOLUL II
2.1. Definirea datoriei publice interne..pag 7
2.2. Gestionarea datoriei publice interne.pag 8
2.3. Indicatori de apreciere....pag 8
CAPITOLUL III
3.1. Datoria publica externa. Clasificare.pag 9
3.2. Deosebiri intre datoria publica interna si cea externa...pag 13
CAPITOLUL IV
Evolutia datoriei publice a Romaniei.................................................pag 16
CAPITOLUL V
Datoria publica a Romaniei in raport cu celelalte state din UE. pag 19
CONCLUZII pag 22
BIBLIOGRAFIE. pag 24

ANEXE
CAPITOLUL I:
1.1. Definitia datoriei publice
Imprumutul public intern si/sau extern genereaza datorie publica. Pentru
exprimarea proportiei cantitative a imprumutului public se foloseste expresia datorie
publica care reprezinta indicele sintetic de apreciere a situatiei financiare a statelor din
acest punct de vedere.
Datoria publica reprezinta totalitatea obligatiilor juridice banesti care revin
statului (guvern, institutii publice, financiare, unitati administrativ-teritoriale) la un
moment dat, in virtutea imprumuturilor facute pana in acel moment de la orice alt subiect
de drept.
Alaturat expresiei datorie publica este utilizat si conceptul serviciul datoriei
publice care are intelesul de comensurare al costului banesc al datoriei publice, distinct
pentru creditele interne si respective cele externe.
Administrarea datoriei publice este data prin lege in competenta Ministerului
Finantelor Publice, care are autoritatea de a stabili balanta zilnica al contului general al
trezoreriei statului, viitoarele niveluri ale cerintei de lichiditate, scadenta datoriei publice,
costurile cu dobanda corespunzatoare si refinantarea sau diminuarea datoriei publice.
Schematic, datoria publica totala se prezinta ca n figura 1.1.

Datoria publica totala reprezinta totalitatea obligatiilor pecuniare ale statului


(guvern, institutii publice, financiare, unitati administrativ-teritoriale) la un moment dat,
rezultate din mprumuturi interne si externe (n lei si n valuta) contractate pe termen
scurt, mediu si lung, precum si obligatiile statului catre trezoreria proprie, pentru sumele
avansate temporar n scopul acoperirii deficitului bugetar.
mprumuturile pot fi contractate de stat, prin Ministerul Finantelor, n nume
propriu sau garantate de acesta.
Datoria publica se exprima n moneda nationala sau n valuta, n functie de locul
unde se contracteaza si de conditiile mprumutului.
n scopul evaluarii datoriei publice a Romniei, obligatiile exprimate n alta
moneda dect cea nationala se calculeaza n moneda nationala, utilizndu-se cursul de
schimb comunicat de Banca Nationala a Romniei.
De asemenea, datoria publica totala a unei tari se poate exprima n valori
absolute (pentru a cunoaste sarcina la care este supusa economia tarii respective fata de
creditori), n valori relative, ca procent din P.I.B. (pentru a permite comparatia n timp si
ntre tari) si ca marime medie pe locuitor (pentru a permite comparatii si analize n timp
si spatiu).
Datoria publica totala se calculeaza si se gestioneaza separat pe cele doua forme
ale sale, respectiv datoria publica interna si datoria publica externa.

1.2. Formele si instrumentele datoriei publice


Formele datoriei publice sunt:
a) Dupa cum creditul public este intern sau extern si datoria publica este:

datoria publica interna constituie o parte integranta a datoriei publice totale si


evidentiaza imprumuturile de stat de pe piata financiara interna, de la persoane

fizice si/sau juridice, in moneda nationala sau in valute straine, precum si


imprumuturile angajate de terti, cu garantia statului, nerambursate la un
moment dat.

datoria publica externa constituie, de asemenea, o parte integranta a datoriei


publice totale si se defineste prin creditele externe contractate si angajate de
catre stat, in nume propriu, sau de catre autoritatile administratiei publice
locale, precum si prin creditele externe contractate si angajate de catre alti
subiecti autonomi, cu garantia expresa a statului.

b)

In functie de termenul pentru care este contractat imprumutul public, deci in functie
de gradul de exigibilitate a datoriei publice putem vorbi despre:

datoria publica flotanta reprezinta datoria publica pe termen scurt si este


generate de imprumuturile contractate, pe perioade de pna la un an, in scopul
acoperirii golurilor de casa generate de neconcordanta, in timp, a veniturilor
cu cheltuielile bugetare.

datoria publica consolidata cuprinde totalitatea datoriilor rezultate din


imprumuturile de stat contractate pe termen mediu si lung, precum si a celor
rezultate din prelungirea termenelor de rambursare a imprumuturilor pe
termen scurt, pe perioade de timp mediu si lung.

n prezent, n afara celor doua forme ale datoriei publice (flotanta si consolidata),
se vorbeste si despre datoria publica la vedere, care include att depozitele constituite la
Trezoreria publica, de catre diversi subiecti autonomi, ct si alte sume banesti colectate
de aceasta prin circuitul sau propriu.
Distinctia dintre datoria publica flotanta si cea consolidata este importanta si
pentru aprecierea efortului financiar pe care statul este nevoit sa-l faca, n mod curent,
pentru rambursarea datoriei scadente si pentru plata dobnzilor aferente n cursul unui an.
Astfel cu ct ponderea datoriei publice flotante n totalul datoriei publice este mai mare,
cu att nevoia curenta de resurse financiare menite sa acopere serviciul datoriei publice*
este mai presanta, si invers.

De asemenea, n functie de termenele scadentelor sale, structura datoriei publice


variaza de la o tara la alta si chiar de la o perioada la alta, datorita conditiilor financiarmonetare n care se formeaza. Astfel, tarile n care procesele inflationiste sunt de
amploare si de lunga durata sunt nevoite sa apeleze mai mult la mprumuturile pe termen
scurt si uneori, mediu, deoarece plasamentele pe termen lung nu sunt destul de atractive
pentru detinatorii de capitaluri banesti disponibile pentru mprumut.
Aceasta atractivitate scazuta, datorata eroziunii sistematice a puterii de cumparare a
monedei, obliga statele, n cauza, sa creasca nivelul ratei dobnzii si sa acorde alte
c)

In functie de calitatea creditorilor, datoria publica poate fi:

datorie publica bruta, fiind data de valoarea totala a imprumuturilor,


indiferent unde sunt plasate acestea;

datorie publica neta, in care nu intra valoarea imprumuturilor plasate la


institutiile statului.

n contractarea mprumuturilor publice, interne si externe, trebuie neaparat respectat


plafonul de ndatorare publica. Acesta cuprinde totalitatea mprumuturilor pe care
statul le poate contracta si garanta n decursul unui an calendaristic. De aceea, acest
plafon se stabileste anual prin lege.
Valoarea totala a datoriei publice contractata de Ministerul Finantelor Publice si
de catre autoritatile administratiei publice locale este inscrisa in Registrul datoriei
publice a statului si Registrul garantiilor de stat pentru imprumuturi , respectiv
Registrul de evidenta a datoriei publice locale.
1.3. Instrumentele datoriei publice sunt:
a) titlurile de stat emise pe piata interna sau externa;
b) imprumuturile de stat de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice
romane sau straine, in conditii rezultate in urma negocierilor;
c) imprumuturile de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii
financiare internationale sau de la alte organizatii internationale;

d) imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei


Statului, in conditiile legii;
e) garantiile de stat.
CAPITOLUL II:
2.1. Definirea datoriei publice interne
La nivel national, att angajarea imprumuturilor publice de pe piata financiara
interna, ct si garantiile acordate de stat unor terti pentru a contracta imprumuturi se
realizeaza de catre Guvern, in limita sumei aprobate de Parlament, prin intermediul
Ministerului Finantelor sau al altor institutii financiare specializate, care dobndesc
calitatea de agent al statului.
Datoria publica interna constituie o obligatie irevocabila si neconditionata a
statului de a rambursa imprumuturile contractate in lei, de a plati dobnzile, cstigurile si
alte costuri aferente.
Pentru plata dobnzilor aferente datoriei publice interne se acorda o autorizare
bugetara permanenta, respectiv o aprobare nelimitata de rambursare a imprumuturilor si
de plata a dobnzilor si cstigurilor aferente, care nu necesita aprobari suplimentare prin
legea anuala a bugetului de stat.
Datoria publica interna este generata de:
o

imprumuturile pe termen scurt, contractate de stat, la Banca Nationala a


Romniei, pentru echilibrarea bugetului de stat si care se ramburseaza in
cursul anului;

emisiunea de bonuri de tezaur in scopul echilibrarii bugetului de stat,


rambursabile din resurse bugetare pna la finele anului;

plasarea de inscrisuri, prin subscriptie publica, pe termen mediu si lung,


in scopul procurarii resurselor banesti necesare pentru acoperirea
deficitului bugetar anual;

garantiile ce se acorda de stat pentru credite bancare interne primite de


anumite unitati economice si administrativ-teritoriale in scopul satisfacerii
unor nevoi de dezvoltare economica;

folosirea pe termen scurt a disponibilitatilor din conturile Trezoreriei


publice.

Constituirea resurselor financiare necesare rambursarii ratelor scadente si platii


dobnzilor aferente reprezinta sarcina unitatilor economice beneficiare a creditelor
garantate de stat.
2.2. Gestionarea datoriei publice interne se asigura de catre Ministerul Finantelor si
consta in:
o

contractarea imprumuturilor de stat;

organizarea si tinerea evidentei, prin conturi specifice, a datoriei


publice interne;

rambursarea datoriei publice;

calculul si plata dobnzilor, comisioanelor si spezelor datorate;

efectuarea altor operatiuni specifice.

2.3. Indicatori de apreciere


Pentru realizarea acestui deziderat se utilizeaza o serie de indicatori de apreciere,
dintre care mentionam:
o

gradul de indatorare a statului (se determina ca raport procentual intre


cuantumul datoriei publice si produsul intern brut);

datoria publica interna angajata (ca totalitate a obligatiilor asumate de


stat fata de creditorii interni si nerambursate in momentul realizarii
analizei);

datoria publica angajata pe locuitor (ca raport intre marimea absoluta a


acesteia si numarul locuitorilor unei tari);

serviciul datoriei publice interne, in marime absoluta;

ponderea serviciului datoriei publice interne in produsul intern brut sau


in totalul cheltuielilor bugetare;

marimea ratelor scadente pentru datoria publica interna si ponderea


acestora in produsul intern brut;

marimea dobnzilor si comisioanelor datorate pentru datoria publica


interna si ponderea acestora in produsul intern brut.

CAPITOLUL III
3.1. Datoria publica externa. Clasificare
mprumuturile externe reprezinta o forma a exportului de capital si au nregistrat o
dezvoltare foarte mare n secolul al XX-lea datorita existentei, pe piata tarilor dezvoltate,
a unui surplus relativ de capital, care si cauta plasament peste granita n conditii mai
avantajoase dect n interior.
mprumuturile sau creditele externe se grupeaza dupa anumite criterii, astfel:
1. n functie de destinatie, deosebim:
a)

credite pe marfuri (sunt mai frecvente si se acorda pentru cumparari de


marfuri de la creditor sau din tara acestuia);

b)

credite financiare (se folosesc mai rar si se acorda de organisme


financiare internationale n valuta convertibila; acestea se utilizeaza de
catre debitor, potrivit nevoilor sale, fie pe piata creditorului, fie pe o terta
piata, n special n scopuri productive cum ar fi: construirea de
ntreprinderi extractive, centrale electrice, fabrici producatoare de bunuri
de consum, drumuri si poduri, cai ferate si alte lucrari de infrastructura
etc.);

2. n functie de durata pentru care se acorda, distingem:


a)

credite acordate pe termene scurte (1-2 ani);

b)

credite acordate pe termene medii (3-5 ani);

c)

credite acordate pe termene lungi (peste 5 ani).


9

Beneficiarul unui credit extern este interesat ca termenul de rambursare sa fie


suficient de ndepartat pentru a-si procura resursele necesare restituirii acestuia si
achitarii dobnzilor, comisioanelor si a altor cheltuieli aferente.
Daca mprumutul extern are o destinatie productiva, atunci termenul de
rambursare trebuie stabilit n functie de momentul punerii n functiune a obiectivului
respectiv si de valoarea adaugata ce se poate obtine de pe urma acestuia. De aceea, n
cadrul termenului final de rambursare se stabilesc trei perioade distincte, si anume:

perioada de utilizare a creditului;

perioada de gratie a creditului (n cursul careia nu se efectueaza plati


pentru rambursarea acestuia;

perioada de rambursare propriu-zisa a creditului.

n concluzie, termenele creditelor se stabilesc n functie de:

destinatia acestora;

rentabilitatea obiectivului pentru care se contracteaza mprumutul;

practica internationala;

legislatia existenta n tara creditorului si, respectiv, n tara beneficiarului


creditului;

prevederile unor conventii internationale n materie s.a.

3. n functie de modalitatea de rambursare, deosebim:


a)

credite externe rambursate n cote egale;

b)

credite externe rambursate n cote inegale (care cresc progresiv);

10

c)

credite externe rambursate ntr-o singura transa (la scadenta).

4. din punct de vedere a garantiei solicitate, ntlnim:


a)

credite externe acordate pe baza unei garantii materiale (cum ar fi:


marfuri, documente de dispozitie asupra marfurilor, actiuni si obligatiuni,
depozite ale unor firme, ale unor institutii guvernamentale, venituri ale
statului, rezervele de aur si devize ale statului etc.);

b)

credite externe acordate pe baza unei garantii morale.

5. din punctul de vedere al creditorului, creditele externe pot fi acordate de


catre:
a)

ntreprinderi furnizoare (credite comerciale sau de firma);

b)

banci si alte institutii de credit (credite bancare);

c)

guverne (credite guvernamentale);

d)

organisme financiare internationale (credite financiare);

e)

rentieri si alte persoane fizice (mprumuturi de stat).

ntreprinderile furnizoare si institutiile financiar-bancare acorda credite pe


baze bilaterale, guvernele acorda asistenta publica bilaterala, iar organismele
financiare internationale acorda asistenta publica pe baze multilaterale.
Asistenta publica bilaterala prezinta urmatoarele caracteristici:
a)

se acorda de catre:
-

guvernele tarilor dezvoltate, membre ale Comitetului de Asistenta


pentru Dezvoltare pentru arile membre ale O.C.D.E.;

11

guvernele unor tari exportatoare de petrol, membre ale O.C.D.E.


etc.

b)

mbraca urmatoarele forme:


-

ajutoare n natura sau n bani;

asistenta tehnica si militara;

mprumuturi n conditii privilegiate.

Asistenta publica multilaterala se acorda de organisme financiare internationale,


cum ar fi:
a)

Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.),


denumita si Banca Mondiala;

b)

organismele financiare regionale: Banca Europeana pentru Reconstructie


si Dezvoltare, Banca Interamericana de Dezvoltare, Banca Africana de
Dezvoltare, Banca Asiatica de Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a
Caraibelor;

c)

organisme financiare ale Comunitatii Economice Europene: Fondul


European de Dezvoltare, Banca Europeana de Investitii.

6. din punctul de vedere al beneficiarului de credite externe, n calitate de


mprumutat pot sa apara:
a)

ntreprinderi private si publice;

b)

banci si alte institutii financiare;

c)

guverne, unitati administrativ-teritoriale;

12

d)

alte institutii de drept public.

Uneori, n cazul mprumuturilor acordate pe baze bilaterale de catre tarile


dezvoltate, aprobarea acestora este nsotita de:

conditii economice, cum ar fi:


-

utilizarea sumelor acordate pentru finantarea unor programe


economice numai pentru obiectivele agreate de tarile creditoare;

valorificarea resurselor naturale, de catre tarile n curs de


dezvoltare, preponderent, sub forma de materii prime si
semifabricate;

utilizarea creditelor externe pentru procurarea de echipamente si


alte produse industriale din tarile creditoare s.a.

conditii politice, cum ar fi:


-

sprijinirea politicii interne si externe a guvernului tarii creditoare,


a initiativelor si actiunilor acestuia pe plan international, de catre
guvernul tarii debitoare;

respectarea drepturilor omului;

restaurarea si consolidarea democratiei s.a.

conditii militare, cum ar fi:


-

aderarea tarii beneficiare la anumite aliante militare;

crearea de baze militare straine pe teritoriul tarii beneficiare;

participarea la anumite actiuni militare;

13

achizitionarea de tehnica de lupta si armament din tara creditoare


s.a.

Ca parte a datoriei publice, datoria publica externa se manifesta n anumite forme


n toate tarile lumii, dar ponderea sa n totalul datoriei publice difera de la o tara la alta si
de la un grup de tari la altul, altfel:

n tarile dezvoltate din punct de vedere economic, ponderea datoriei


publice externe n totalul datoriei publice este relativ scazuti;

n tarile n curs de dezvoltare, ponderea datoriei publice externe n


totalul datoriei publice este relativ ridicata, deoarece, de regula, acestea
sunt nevoile sa apeleze pe o scara mai larga la resurse externe.

Optiunea tarilor lumii pentru mprumuturile interne si externe este dependenta de:

marimea pietei interne a capitalului de mprumut;

volumul comertului exterior;

raportul dintre exportul si importul care compun comertul exterior.

3.2. Deosebiri intre datoria publica interna si cea externa


Spre deosebire de datoria publica interna, datoria publica externa este mai
mpovaratoare din urmatoarele motive principale:
a)

mprumuturile externe trebuie rambursate, n timp ce mprumuturile


interne pot fi transformate n mprumuturi perpetue sau rambursarea lor
poate fi amnata printr-o conversie ntr-un mprumut pe termen lung;

b)

obligatiile privind dobnzile si alte cheltuieli aferente mprumuturilor


externe se stabilesc de catre creditori, guvernul tarii beneficiare neavnd
control asupra acestora;

14

c)

o depreciere a valutei debitorului pe pietele monetare interne creste


povara platilor de dobnzi si a capitalului rambursat;

d)

platile trebuie efectuate la termenele stabilite de catre creditori si nu la


cele convenabile tarii debitoare;

e)

neplata/nerestituirea la termene stabilite a dobnzilor, comisioanelor sau


a capitalului mprumutat tage penalitati si creeaza dificultati pentru
obtinerea unor credite n viitor;

f)

balanta de plati este influentata negativ daca sumele obtinute prin


mprumuturi externe nu sunt utilizate pentru cresterea exporturilor sau
pentru reducerea importurilor tarii debitoare;

g)

pierderea de suveranitate reprezinta, uneori, un pret indirect al


recurgerii la mprumuturi externe (este cazul mprumuturilor obtinute de
la unele institutii financiare internationale si care pot cere guvernului tarii
beneficiare sa promoveze anumite politici economice).

Potrivit legislatiei romnesti n vigoare, la propunerea Guvernului, Parlamentul


aproba plafonul de credite externe n limita gradului de ndatorare externa, n care se
ncadreaza necesarul de mprumuturi externe pe baza strategiei privind datoria publica
externa.
De exemplu, plafonul de indatorare publica externa a Romaniei pentru anul 2007
s-a stabilit in suma de 4.400 milioane euro, respectiv 19.000 milioane lei.
Fondul de risc pentru garantii externe si mprumuturi subsidiare se constituie de
catre Ministerul Finantelor, se administreaza n regim extrabugetar si se alimenteaza
cu:

sumele datorate de catre beneficiarii de credite externe, garantate de


stat;

15

dobnzile bonificate la disponibilitatile acestui fond de catre Trezoreria


publica;

penalitatile aplicate pentru neplata la termen a comisioanelor datorate.

mprumuturile externe contractate de statul romn, n nume propriu, precum si


cele garantate de stat se nscriu n Registrul datoriei publice externe, care este instituit
legal la Ministerul Finantelor.
Cnd situatia o impune, Guvernul analizeaza oportunitatea si conditiile de
reesalonare, refinantare si/sau conversiune a datoriei publice externe si prezinta
propunerile sale Parlamentului n vederea aprobarii.
Revizuirea datoriei publice externe se efectueaza, adesea, atunci cnd tara
debitoare, fie ntmpina dificultati n respectarea termenelor scadente (datorita
insuficientei resurselor valutare), fie nu are dificultati n onorarea serviciului datoriei
publice externe,* dar doreste sa beneficieze de conjunctura favorabila a pietei de capital
(prin rambursarea anticipata a unor mprumuturi). n practica internationala se utilizeaza
urmatoarele metode de revizuire a datoriei publice:
a)

reamenajarea sau restructurarea (prin care se modifica scadentarul


rambursarilor si rata dobnzii n scopul asigurarii conditiilor ca debitorul
sa poata achita arieratele nregistrate);

b)

recapitalizarea sau consolidarea (prin recapitalizare se urmareste


angajarea unui nou mprumut pentru restituirea celui restant, iar
consolidarea nseamna a considera stinsa o datorie anterioara, ramasa
neplatita, prin subscrierea unui mprumut nou pe o perioada mai
ndelungata);

c)

anularea sau "usurarea" datoriei publice (reprezinta metoda de ultima


instanta a revizuirii datoriei, foarte greu acceptata de creditori si consta n

16

scutirea totala sau partiala a tarii debitoare de serviciul aferent unor


mprumuturi scadente).
Deseori, revizuirea datoriei publice, prin anularea sau "usurarea" datoriei publice,
se efectueaza din ratiuni politice, n scopul cresterii influentei creditorilor n tarile
debitoare.
Marimea si evolutia datoriei publice externe se afla n strnsa dependenta fata de
balanta de plati externe, al carei proiect se elaboreaza de catre Ministerul Finantelor, n
colaborare cu Banca Nationala a Romniei.
Executia balantei de plati externe se urmareste de catre Banca Nationala a
Romniei, care ntocmeste si transmite, trimestrial, Ministerului Finantelor situatia
drepturilor si angajamentelor externe ale statului.
Semestrial, Ministerul Finantelor si Banca Nationala a Romniei prezinta
Guvernului informari cu privire la modul de realizare a prevederilor nscrise n balanta de
plati externe, precum si propuneri de solutii pentru acoperirea deficitului sau de utilizare
a excedentului din contul curent al acesteia.

17

CAPITOLUL IV
Evolutia datoriei publice a Romaniei

Datoria public % PIB


An
Procent

2007
19,80%

2008
21,30%

2007
6.174,00
82.324,30
76.149,00

2008
9.238,00
109.795,00
100.556,00

2009
29,40%

2010
37,20%

2011
38,60%

2012*
40,20%

Figura 2

An
Datoria local
Datoria public
Datoria public guvernamental

2009
10.835
147.329,00
136.493,00

2010
11.948
194.49
182.510,00

2011
12.533,70
222.768,00
210.235,00

18

Figura 3
Structura datoriei publice guvernamentale pe tipuri de dobnd
An
Doband fix
Doband variabil

2008
31,30%
68,70%

2009
42,40%
57,60%

2010
52,10%
47,90%

2011
54,90%
45,20%

Figura 4
Structura datoriei datoriei publice guvernamentale pe valute

19

Ponderea n total
RON
EUR
USD
Alte valute
Total

2008
59,70%
27,90%
9,20%
3,20%
100%

2009
47,10%
41,50%
6,30%
5,10%
100%

2010
45,30%
42,80%
4,70%
7,20%
100%

2011
48,10%
42,50%
2,90%
6,50%
100%

Figura 5

Structura datoriei publice guvernamentale pe tipuri de dobnd


An
Doband

2008

2009

2010

2011

fix
Doband

31,30%

42,40%

52,10%

54,90%

variabil

68,70%

57,60%

47,90%

45,20%

20

Figura 6

Structura datoriei publice guvernamentale din punct de vedere al maturitii


An
< 1 an
1-5 ani
> 5 ani

2008
49,30%
10,70%
40,10%

2009
37,80%
19,90%
42,40%

2010
35,10%
23,40%
41,40%

2011
32,20%
26,20%
41,60%

Figura 7
CAPITOLUL V
Datoria publica a Romaniei in raport cu celelalte state din UE:
Datoria publica % PIB:

21

Figura 8
Datoria publica pe valuta:

Figura 9

22

Datoria publica din punct de vedere al maturitatii:

Figura 10

23

La nivel global, Datoria publica arata astfel:

Figura 11

24

CONCLUZII

Cum a evoluat datoria globala in ultimii 10 ani


In septembrie 2012, datoria publica globala a ajuns la 48,8 trilioane de dolari, iar, in urma
cu 10 ani, aceasta se cifra la 19,9 trilioane de dolari, ceea ce inseamna ca populatia
globului este de 2,45 ori mai indatorata, fata de 2002.
Cele mai indatorate natiuni sunt Statele Unite (11,1 trilioane de dolari) si Japonia (12,6
trilioane de dolari). Aceste super-puteri economice detin, in prezent, aproape jumatate din
datoria totala a lumii.
Comparativ cu situatia de acum 10 ani, datoria SUA este de trei ori mai mare (3,43
trilioane de dolari, in 2002), iar cea a statului asiatic a crescut de doua ori (6 trilioane de
dolari, in 2002).
Insa exista si tari care au reusit sa isi reduca dependenta de imprumuturi. Un exemplu in
acest sens este Arabia Saudita, care si-a micsorat la mai mult de jumatate datoria de
191,75 miliarde de dolari din 2002, la 80,9 miliarde de dolari, in prezent.
Ce datorii are Romania
In anul 2002, Romania avea o datorie de 11,8 miliarde de dolari, la o populatie de
aproape 22 de milioane de locuitori. Acest lucru inseamna o datorie publica pe locuitor de
542 de dolari, iar ca pondere in PIB, de 27,8%.
Datoria publica a tarii noastre a ajuns la 57 de miliarde de dolari, in 2012, adica a crescut
de 5 ori in ultimii 10 ani.

25

Raportata la populatie, aceasta este de peste 2.600 de dolari pe locuitor, fata de 542 dolari
pe locuitor, in 2002. Ca pondere in PIB, datoria publica a ajuns la 32,9%, in acest an.
Cu toate acestea, Romania sta mai bine decat alte tari din regiune. De exemplu, toate
statele vestice au o datorie publica de peste 70% din PIB, cu exceptia Olandei (67,6%) si
Luxemburg (17,5%).
De altfel, Italia a avut, pe parcursul ultimilor zece ani, o datorie de peste 100% din PIB,
iar Germania a inregistrat o dublare a acestui indice, de la 1,2 trilioane de dolari, in 2002,
la 2,79 trilioane de dolari, adica 82,5% din PIB, in prezent.
Cea mai ingrijoratoare este, insa, situatia din Grecia. Fiecare grec are in spate o datorie de
peste 37.000 de dolari, desi in 2002 aceasta era de 14.000 de dolari, iar ponderea in PIB,
de 102,3%. In 2012, datoria statului elen a ajuns la 159,2% din PIB.
Romania si tarile vecine
Ungaria
Datorie publica: 100 miliarde de dolari
Datorie publica/locuitor: 10.000 de dolari
Datorie publica - procent din PIB: 81,8%
Ucraina
Datorie publica: 61,7 miliarde de dolari
Datorie publica/locuitor: 1.360 dolari
Datorie publica - procent din PIB: 40,8%
Romania
Datorie publica: 57 miliarde de dolari
Datorie publica/locuitor: 2.661 dolari
Datorie publica - procent din PIB: 32,9%

26

Serbia
Datorie publica: 19,7 miliarde de dolari
Datorie publica/locuitor: 2.725 dolari
Datorie publica - procent din PIB: 53,4%
Bulgaria
Datorie publica: 7,9 miliarde de dolari
Datorie publica/locuitor: 1.092 dolari
Datorie publica - procent din PIB: 15,7%
Republica Moldova
Datorie publica: 1,3 miliarde de dolari
Datorie publica/locuitor: 358 dolari
Datorie publica - procent din PIB: 18%

BIBLIOGRAFIE
1. www.insse.ro
2. www.wikipedia.org
3. https://www.cia.gov/
4. ec.europa.eu/eurostat
5. www.agenda.ro
6. www.bnr.ro
7. www.mfinante.ro
8. http://www.mfinante.ro

27