Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Johann Sebastian Bach (pronunie n german: /johan zebastjan bax/ n. 31 martie 1685,
Eisenach d. 28 iulie 1750, Leipzig) a fost un compozitor german i organist din perioada
baroc, considerat n mod unanim ca unul dintre cei mai mari muzicieni ai lumii. Operele sale
sunt apreciate pentru profunzimea intelectual, stpnirea mijloacelor tehnice i expresive i
pentru frumuseea lor artistic.
Biografie
Johann Sebastian Bach s-a nscut ntr-o familie de muzicieni profesioniti. Tatl su, Johann
Ambrosius Bach, era muzician de curte, avnd sarcina de a organiza activitatea muzical cu
caracter profan a oraului, dar i funcia de organist al bisericii locale. Mama sa, Elisabeth
Lmmerhirt, a murit de timpuriu, urmat curnd dup aceea de tatl su, cnd Johann
Sebastian avea numai 9 ani. Rmas orfan, a plecat la fratele su mai mare, Johann Christoph
Bach, organist la Ohrdurf. Aici a nceput s execute primele motive muzicale la org,
dovedind o nclinaie deosebit pentru acest instrument. Dorina de a se perfeciona l-a fcut
s viziteze pe cei mai cunoscui organiti din acea perioad, ca Georg Bhm, Dietrich
Buxtehude i Johann Adam Reinken. n 1703 obine primul post de organist n orelul
Arnstadt; datorit virtuozitii sale deja evidente, a fost angajat ntr-o poziie mai bun ca
organist n Mhlhausen. Unele din primele compoziii ale lui Bach dateaz din aceast epoc,
probabil i celebra Toccata i Fuga n Re minor".
n 1708, Bach obine postul de organist de curte i maestru de concerte la curtea ducelui de
Weimar. n aceast funcie avea obligaia de a compune nu numai muzic pentru org, dar i
muzica, fie ca profesioniti, fie ca amatori. Tatl lui Sebastian, Johann Ambrosius, era un
modest muzician, mpovrat de o familie numeroas cu opt copii, dintre care i-au rmas n
via patru, Sebastian fiind mezinul.
Rmas orfan la zece ani, fratele mai mare J. Christoph, organist la Ohrdurf, l ia la el i-l
instruiete n domeniul muzicii, al clavecinului i al compoziiei. Elev al lui Johann Pachelbel,
unul dintre renumiii organiti germani ai vremii, J. Christoph i-a asigurat o sever educaie,
ce contravenea nzuinelor copilului, cci n el mocnea deja flacra artistului. Simind nevoia
unui orizont mai larg, micul Johann copia pe furi compoziii ale renumiilor organiti, J.
Pachelbel, J. Froberger, J. K. Kerl. ncorsetarea n regulile severe i-a servit ns la obinerea
unei virtuoziti de scriitur polifonic, att de necesar artistului n mnuirea cu lejeritate a
mijloacelor de exprimare.
Creaia bachian nu este numai o sintez artistic a stilurilor muzicale care se ncruciau la
nceputul secolului al XVIII-lea, ci i o ncununare a evoluiei muzicii polifonice i un
moment de vrf al epocii Barocului. La baza limbajului su muzical st coralul protestant, cu
linii melodice provenite nemijlocit din creaia popular. Aceast rdcin n arta popular
constituie cheia de bolt a expresivitii operei sale, n pofida aspectului ei aparent abstract.
Ca slujitor al bisericii, muzica sa a fost intim legat de serviciile religioase, numeroase pagini
fiind mrturii ale profundei sale evlavii. Dei a crezut netirbit n fericirea vieii venice, n
creaia sa nu a redat omul mpcat, care ateapt cu senintate viaa de dincolo, ci omul cu
toate ndoielile, cu nesfritele sale ispite i cderi. n antitez, aduce imagini luminoase i
nltoare, ancorate n neclintita credina a prezenei divine n viaa omului.
Fire echilibrat i modest, el i-a dedicat creaia preamririi lui Dumnezeu i nlrii
spirituale a omului. De o smerenie rar, Bach i ncepea fiecare lucrare cu rugciunea Iisuse,
ajut-m i o sfrea cu inscripia numai pentru slava lui Dumnezeu.