Barfa: De ce si cum barfim?

Raspunsuri din psihologia evolutionista

Alina S. Rusu

alinarusu@psychology.ro

Cei mai multi dintre noi producem, auzim si participam

la comentarii evaluative ale unor persoane care nu fac
parte din conversatia noastra.
Este adesea de ajutor (uneori inevitabil) sa fii parte a
unei astfel de comunicari. Pentru a functiona eficient in
medii sociale complexe oamenii au nevoie de informatie
din jur.

Conexiuni sociale numeroase informatia sociala

nu poate fi absorbita direct.
Apare nevoia informatiei prin intermediari
adesea nu avem timp/rabdare/motivatie sa
verificam onestitatea informatiei BARFA.

Barfa fenomen social cunoscut, experientiat si

inteles de toata lumea (Eric, 2004).

Paradoxul barfei: comunalitatea acestui comportament,

cu toate ca este sanctionat in cele mai multe societati.
Antropologia sociala (stiinta sociala a barfei)
comunalitatea transculturala si transtemporala a barfei,
in ciuda sactiunilor acesteia.
Care sunt functionalitatile acestui fenomen social?

Efectele negative/dezavantaje ale barfei: inducere de

iluzii, tinta poate fi afectata, informatia poate fi
distorsionata, intimitatea personala poate fi violata etc.
condamnari etice ale barfei.
oamenii tind (cel putin aparent) sa pretinda discretie in
timpul barfei (ex. sa nu cumva sa zici).

Pareri controversate privind aspectul gossip-violatesprivacy (Schoeman, 1994):

- barfa poate atenua conflictele directe si publice
- oamenii stiu ca se discuta/se va discuta despre ei
atunci cand deviaza de la normele grupului de
apartenenta tind sa respecte normele, pentru a evita
sa fie barfiti si/sau sa ramana functionali in grup
- barfa este vazuta ca o norma sociala protectiva

- barfa este mai acceptata daca vine de la persoane mai

putin familiare (strangers) decat daca vine de la
prieteni apropiati/rude (de la care se asteapta o
comunicare mai directanot a rule).

Cat de mult barfesc oamenii?

- exista diferente interindividuale, dar nu s-au gasit (inca) diferente
semnificative intre sexe daca se ia in calcul definitia de lucru a
barfei cand A si B vorbesc despre C in absenta lui C.
-70% din continutul conversatiilor umane este barfa (Dunbar, 1997;
Emler, 1994)
- este dificil de estimat cat timp/zi barfimcei mai multi dintre noi
petrecem o mare parte din timpul interpersonal barfind (direct la
cafea, sau la telefon, mess, Skype etc.)
- Karland si Pelled (2000) - persoanele care barfesc putin tind sa fie
marginalizate de catre grup; persoanele care barfesc prea mult
tind sa fie marginalizate de catre grup (reputatie indoielnica).

Definirea si identificarea barfei

- multiple definitii de lucru: idle talk, chit-chat, killing some
time together, shopping talk etc.
Dunbar (2004): barfa = chit-chat despre persoane si evenimente
sociale (accent pe continut).
Indiferent de continut, barfa se identifica prin schimbul de
informatii despre o a treia parte (third parties not present). Cei
mai multi autori considera lipsa partii a treia conditie necesara si
suficienta pentru identificarea barfei.
Continutul evaluativ = diferenta intre stire/barfa. Inserarea de
evaluari morale/aprecieri pozitive sau negative intr-o stire barfa.
In general, in barfa predomina evaluarile negative (Dumbar et al.,
1997).
Lipsa partii a treia exceptii de la regula.

Lipsa partii a treia exceptii de la regula.

1) Barfa la copii copiii barfesc adesea in prezenta partii a treia
(noi nu mai vrem sa ne jucam cu tine, parte a treia).

2) Grupuri mici de lucru barfitorii se lasa adesea observati de

catre tinta grabesc procesarea abaterii de la normele grupului;
a se vedea comportamentul grupului in timpul unei sedinte, in care
un subaltern este sanctionat verbal de catre sef.
3) Barfa despre sine self-disclosure (Medini & Rosenberg, 1976)
tu (din diada conversationala) te barfesti pe tine (cel dintr-un
anumit rol, ex. tu in fata sefului tau).
4) Barfa ritualizata (in general acceptata social): emisiuni TV In
fata presei, gossip-page de la Hollywood, revistele colorate
People, CanCan etc.

Functiile sociale ale barfei:

Variaza de la individ la individ, situatie la situatie, de la autor la autor.
Consens general: patru functii sociale.
1. Informare
2. Distractie (entertainment)

3. Prietenie (intimitate sociala)

4. Influenta

Functiile sociale ale barfei:

1. Informare: - ca mecanism al schimbului informational, barfa =
mijloc eficient de obtinere a informatiei. Prin barfa the individual
gets a map of his social environment (Hannez, 1967).
- din perspectiva schimbului social, barfa = moneda de schimb.
- extreme ale comportamentului de obtinere a informatiei:
vizoarele, ascultatul la usa, utilizarea copiilor ca surse
informationale etc.
2. Distractie (entertainment): - observarea barfitorilor par sa
se simta bine.
- barfa efect emotional (uneori terapeutic) asemanator literaturii
- statul la coada, asteptarea la dentist - barfa despre figuri
mediatizate.

Functiile sociale ale barfei:

3. Prietenie (intimitate sociala): - barfa poate intari/consolida
structura unui grup: aflarea de informatii despre norme, acceptare
in grup (ex. un outsider nu va intelege barfele).
- barfa: indicator al increderii in receptor (nu barfim cu oricine).
Cele mai multe barfe sunt cu/despre prieteni (Dunbar, 1997)
oameni care impart aceleasi valori/semnificatii sociale.
4. Influenta: barfa adesea considerata un mijoc de modelare a
abaterilor de la norme the sinner este pedepsit, stigmatizat,
sau exclus din grup. Dunbar (2004): gossip is a kind of informal
policing device for controlling free riders and social cheats
(functie atribuita si limbajului).
Cultura depinde in general de repetitia unor norme; barfa nu
necesita abilitati speciale mijloc de invatare sociala a normelor
(Wert & Salovey, 2007).

Barfa din perspectiva psihologiei evolutioniste

Care este utilitatea acestui comportament din perspectiva
reproducerii (fitness inclusiv; Hamilton, 1964) si reproducerii?
Barkow (1992) comportamentul de barfa a fost selectat si mentinut
in EEA pentru ca a oferit informatii utile supravietuirii si
reproducerii stramosilor nostri in Pleistocen (acum 10.000 de ani).
Informatiile utile: vesti si evaluari privind rudele, rivalii, partenerii
sexuali, potentialii parteneri, partenerii sociali, persoanele cu
semnificatie ierarhica in grup etc. - relevanta in controlul asupra
resurselor, activitatii sexuale, nasterii si mortii, formare de
aliante/coalitii, sanatate, reputatie, functionalitate in grup.
Dunbar (1993, 1994, 1997) argumente pentru evolutia barfei pornind
de la observatii din etologie comportamentul de toaletaj
(grooming) la Primate

Barfa din perspectiva psihologiei evolutioniste

Dunbar (1993, 1994, 1997) societatile de Primate: comportamentul
de grooming, coerenta grupurilor sociale in functie de marime si
raportul relativ neocortex/creier.
- cu cat grupurile au devenit mai mari, cu atat a fost nevoie de moduri
mai eficiente decat groomingul de mentinere a coerentei grupale.

Barfa din perspectiva psihologiei evolutioniste

Limbajul este unul dintre modurile de
mentinere a coerentei sociale in grupurile
mari/complexe.

Limbajul = grooming la distanta (astazi:

grooming prin telefon, mess, Skype).
Pentru a fi functional intr-un grup complex, un
animal social trebuie sa stie cine cu cine este
aliat, cine ce gandeste despre cine, cine ce
pregateste pentru cine
Pe masura ce grupurile cresc numeric, creste si
numarul interactiunilor sociale pe care un
individ ar trebui sa le constientizeze rolul
barfei ancorare continua in social, fara a fi
nevoie de interactiunile directe (barfa =
social energy saving mechanism).

Barfa din perspectiva psihologiei evolutioniste

Dunbar barfa a evoluat pentru a rezolva probleme adaptative in
grupurile mari de indivizi.
Barfa = schimb informational despre alte persoane. Fara indoiala, o
mare parte a inteligentei umane este inteligenta sociala produs al
selectiei pentru succes in competitia sociala.
Putem vorbi despre selectia abilitatilor umane de a prezice si
influenta comportamentul potentialilor competitori pentru resurse,
potentiali parteneri sexuali, parteneri sociali, persoane cu
semnificatie ierarhica in grup etc.
Aceste abilitati predictive si de control implica abilitati de
reprezentare a celorlalti (others).

Barfa din perspectiva psihologiei evolutioniste

Care sunt cei mai semnificativi CEILALTI? Ar fi ineficient sa formam
reprezentari interne despre fiecare persoana selectia
abilitatilor de a discrimina intre persoane.
Ce categorii de ceilalti au afectat cel mai mult fitnessul
inclusiv/supravietuirea stramosilor nostri? R: rude, rivali, vecini,
high-ranking indivizi
Ce informatii au afectat cel mai mult fitnessul inclusiv/supravietuirea
stramosilor nostri? R: informatii legate de resurse (ex. Bani),
activitati sexuale, acces la pozitii sociale ierarhice
Am fost selectati in decursul nostru evolutiv sa fim interesati de
informatii si categorii de persoane cu impact asupra fitnessului
inclusiv si supravietuirii Ex. Barfim mai degraba despre
activitatea sexuala a unui prieten decat despre calitatea sonora a
somnului sau (sforaie sau nu).

Barfa din perspectiva psihologiei evolutioniste

Atentie: barfa este o sursa pretioasa de informatie exista si
abilitati de a distorsiona/manipula informatia pentru a creste
succesul social si/sau sexual - tindem sa minimalizam calitatile
rivalilor si sa mascam punctele noastre slabe, sau sa ne amplificam
calitatile (Buss & Dedden, 1990).

De ce barfim despre straini si despre personaje fictive

(ex. eroi din filme, politicieni )?
Este barfa despre straini un fenomen de tipul
evolutionarily unanticipated?

EEA ancestral si EEA actual (post-EEA)

Post-EEA

Post-EEA

De ce barfim straini si personaje fictive?

- aparent, la specia umana, au evoluat mecanisme psihologice care
stau la baza schimbului de informatii despre persoane reale, cu
potential impact asupra fitnessului inclusiv.
De ce barfim despre strainii care ne populeaza ecranele TV si citim
despre ei?
-

este posibil ca mass-media sa activeze mecanisme psihologice care

au evoluat in EEA ca raspuns pentru selectia asupra achizitiei
informatiei sociale.

De ce barfim straini si personaje fictive?

- media poate mima semnale psihofizice care ar putea declansa
mecanisme asemenatoare celor din EEA pleistocenic. Televizoarele
sunt peste tot in casele noastre, in bucatarie, sufragerie,
dormitoare.
- structurile noastre psihologice pleistocenice nu sunt pregatite
pentru astfel de invazii intime: Eu si Brad Pitt (sau CTP) suntem
brusc in aceeasi pestera, in jurul aceluasi foc.
-

consideram aceste personaje ca fiind agenti din sfera noastra

sociala proxima suntem furiosi daca Brad Pitt se abate de la
norme societale

Tendinta actuala este de a ne lua plasme uriase, de a ne aduce

videoproiectoare pentru peretele din dormitor.ar trebui sa nu ne
simtim niciodata singuri si plictisiti cu atata material de barfa in
jur. Acest lucru nu se intampla insa

Multumesc pentru atentie.