Sub raportul limbii, cercetarile �ntreprinse [...

] au putut stabili un numar de

160 (o
suta saizeci) de termeni rom�nesti care sunt de origine geto-daca. Acesti termeni
privesc o arie foarte larga, �ncep�nd cu corpul omenesc (buza, ceafa, grumaz,
gusa),
cu familia (baiat, copil, prunc, zestre), cu locuinta (vatra, catun), cu
�ndeletnicirile
agricole, pastoresti, viticole si piscicole (mazare, tarina; baci, m�nz, strunga,
tarc,
urda, zara; butuc, curpen, strugure; balta, gard), cu mediul fizic (magura, mal),
cu
flora (brad, bunget, butuc, codru, copac, curpen, mugure, strugure), cu fauna
(balaur, barza, mistret, r�nza, sop�rla, viezure), cu diferite actiuni (a rabda, a
speria, a zburda) etc.
Desigur, numarul acestor termeni va spori prin cercetari ulterioare; ele ne vor
arata de asemenea si alte aspecte ale mostenirii lingvistice; de pe acum se
considera
�nsa ca apartin acestei mosteniri sufixele at�t de frecvente si de caracteristic
rom�nesti: - esc, - este (omenesc, craiesc, barbateste, trupeste). Ni s-au pastrat
de
la daco-geti si c�teva nume de ape: �n primul r�nd Dunarea, care deriva dintr-un
Dunaris dacic; apoi Argesul din Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); B�rzava,
al carei nume se regaseste �n orasul dacic Berzobis; Somesul: o inscriptie latina
din
tinuturile udate de acest r�u vorbeste de Samus; este sigur ca romanii au pastrat
vechiul nume, autohton. Acelasi lucru cu Oltul, Aluta �n izvoarele latine, si cu
Tisa.
(Constantin C. Giurescu, Dinu C. Giurescu, Scurta
istorie a rom�nilor pentru tineret �ndeosebi)

BILETUL 1. Stilul stiintific

1.Autor, titlu

In subsolul textului este indicat numele autorului, Constantin C. Giurescu, Dinu

C. Giurescu, titlul lucrarii de unde este extras fragmentul, Scurta istorie a
rom�nilor pentru tineret �ndeosebi.

Titlul sugereaza ca fragmentul ar putea apartine unui text din sfera stiintifica.
El indica un text de specialitate din domeniul istoriei: Scurta istorie a
rom�nilor pentru tineret �ndeosebi.

2.Tipul de discurs (text nonfictional, informativ).

Discursul este nonfictional (poate fi identificat conform predominantei cuvintelor

cu sens denotativ si in conformiate cu sfera de referinta a cuvintelor).

In text sunt folositi termeni cu sens denotativ:corpul omenesc, familie,

mostenirii lingvistice; mosteniri sufixele;rom�nesti; etc.

Discursul are functie referentiala.El transmite informatii stiintifice pe baza

unui text informativ.Primul enunt poate fi considerat un argument: Sub raportul
limbii, cercetarile �ntreprinse [...] au putut stabili un numar de 160 (o suta
saizeci) de termeni rom�nesti care sunt de origine geto-daca.

Urmatoarele enunturi sunt menite sa exemplifice argumentul. E de notat faptul ca

exemplificarea argumentului se face atat prin recursul la termenii romanesti de
origine geto-daca; cat si prin observatiile facute in legatura cu termenii care
vor sporii prin cercetari ulterioare care ne vor arata si alte aspecte a
mostenirii lingvistice...

Ultimul enunt poate fi considerat o concluzie a ideii despre legatura termenilor

romanesti cu originea geto-daca: Ni s-au pastrat de la daco-geti si c�teva nume de
ape: �n primul r�nd Dunarea, care deriva dintr-un Dunaris dacic; apoi Argesul din
Argessos (la Herodot diformat: Ordessos); B�rzava, al carei nume se regaseste �n
orasul dacic Berzobis; Somesul: o inscriptie latina din tinuturile udate de acest
r�u vorbeste de Samus; este sigur ca romanii au pastrat vechiul nume, autohton.
Acelasi lucru cu Oltul, Aluta �n izvoarele latine, si cu Tisa.

3. Sfera de utilizare:

Discursul este relevant pentru stilul stiintific si are relevant in domeniul

istoriei si criticii literare.

4.Elementele situatiei de comunicare Emitator-Receptor-Mesaj

*Conform relatiei E-R (Emitator-Receptor)(Beneficiar)

Emitatorul este specializat, respectiv o persoana abilitata in domeniul istoriei

si criticii literare. Receptorul nu este prezent explicit, dar se poate presupune
ca este puternic specializat, respectiv tot o persoana abilitata in domeniul
istoriei si criticii literare, sau nespecializat, categorie din care fac parte
cititorii care sunt interesati de aceasta tema.

Relatia emitator-receptor este determinata de emitator prin numirea publicului-

tinta (se adreseaza in special tinerilor, dupa cum reiese din titlul
fragmentului).

*Conform efectului mesajului

Mesajul vizeaza ca efect acordul cu informatia in masura in care informatia este

corecta stiintific si in masura in care este corect argumentata.

*Conform functiei mesajului (scop)

Functia mesajului este de informare, concentrata pe un subiect precis: legatura

dintre termenii romanesti si originea geto-daca.

Mesajul are si functie educativa: in masura in care textul este folosit in

procesul invatarii in orele de limba, dar si in masura in care un receptor
nespecializat doreste sa conoasca problema.

*Conform incarcaturii emotionale a mesajului

Mesajul este neutru prin datele furnizate si prin tonalitate. Neutralitatea

discursului este tipica textului stiintific.Autorul vizeaza o problema teoretica,
exemplificata printr-un context cultural dat.
5.Caracteristici ale stilului:

a. Corectitudine: textul este alcatuit din enunturi construite in conformitate cu

regulile grmaticale si semantice.
b. Claritate:descriere clara, logica, coerenta, obtinutaprin folosirea unor
cuvinte al caror sens este consacrat si prin evitarea termenilor prea
specializati.
c. Obiectivitate: continutul textului se refera la o problema reala, demonstrata
stiintific.
d. Accesibilitate: limbajul poate fi inteles de specialisti dar si de
elevi/studenti familiarizati cu terminologia, sau oricare alt cititor cu o monima
specializare.
e. Proprietatea termenilor: termenii sunt folositi cu sensul propriu, denotativ
(raport, limba, cercetari, termeni, origine etc.)
f. Sens unic (opera inchisa): receptarea textului se face numai in sensul indicat
de autor.