Raspandire
Specie raspandita in America de Nord (San Jose) si America de Sud, apoi in Europa, Africa, Japonia etc. In tara
noastra a fost semnalata in 1933, este intalnita in toate regiunile, figurand pe lista daunatorilor de carantina.
Descriere
Adultul (femela) are corpul cordioform , de 0.8-1 mm lungime si de culoare galbena, pigidiul portocaliu. Scutul care
protejeaza corpul femelei are forma unui disc circular, slab convex, cu diametrul de 1.6-2.3 mm in diametru, de
culoare brun-cenusie si central cu o pata galben-portocalie. Masculul are corpul de 0.8-0.9 mm lungime de aceeasi
culoare ca si femela. Larva primara, in primele 24-48 de ore este mobila, are corpul oval, de 0.2-0.25 mm lungime, de
culoare galben-portocaliu.
Biologie si ecologie
Prezinta 1-3 generatii pe an si ierneaza in stadiu de larva primara, pe scoarta tulpinilor, a ramurilor si a lastarilor. In
primavara cand temperatura depaseste 7 C, larvele isi reiau activitatea, hranindu-se intens. In cursul lunii aprilie, ele
naparlesc si se transforma in insecte adulte, de ambele sexe. La sfarsitul lunii iunie, dupa copulatie, femelele incep
expulzarea larvelor, aceasta prelungindu-se pe o perioada de 40-60 de zile. O femela depune 70-450 larve, cate 8-10
larve/zi. La aparitie larvele migreaza pe tulpini si lastarii tineri, acestea ajung la completa dezvoltare dupa 3
saptamani de la hranire, naparlesc si se diferentiaza pe sexe.
Planta atacata
Planta atacata
Combatere:
Se recomanda un tratament aplicat la inceputul dezmuguritului, cu Confidor Oil (1.5%), urmat de
tratamente in vegetatie cu Actellic 50 EC (0.2%), Decis Mega (0.05%), Admiral 10 EC (0.05%), Actara
(0.05%), etc.
Paduchele din San Jose
Denumire
tiinific
Quadraspidiotus perniciosus
Raspindire
Rspndire: Originar din China, s-a rspndit n toate zonele unde se cultiv pomi
fructiferi. La noi n ar, semnalat n 1933, s-a extins n toate zonele. Este
considerat unul din cei mai importani duntori ai pomilor fructiferi, fiind duntor
de carantin.
Daune
Daune: Pduchele de San Jose este polifag, atacnd peste 200 specii de arbori,
arbuti
i
plante
ierboase;
prefer
speciile
lemnoase;
s-a
semnalat
pe
cpun,
dar
nu
i
pe
conifere.
Atac att prile lemnoase, frunzele, ct i fructele. Se fixeaz cu ajutorul rostrului
n esut i suge coninutul celular. O dat cu neptura este introdus i saliva, care
conine o substan toxic sub aciunea creia se produc o serie de modificri
biochimice, din care cauz esuturile se necrozeaz, se roesc, formndu-se pete
caracteristice. Pomii atacai au o vegetaie redus, frunze etiolate, fructe mici i
deformate.
Biologie
Biologie: Pduchele din San Jose, n condiiile rii noastre, are 2-3 generaii,
frecvent 2 generaii. Ierneaz ca larv de vrsta I-a sub scut, pe tulpinile i ramurile
pomilor. Dup o perioad de hrnire, n aprilie, nprlesc i trec n larve de vrsta
II-a, difereniindu-se n femele i masculi. La sfritul lunii aprilie, nceputul lui mai
apar adulii, care se mperecheaz; la sfritul lui mai, nceputul lui iunie femelele
depun larve, ealonat timp de 6-7 sptmni. Larvele neonate au o mobilitate foarte
mare,
rspndindu-se
pe
diferitele
organe
ale
pomului.
O data fixate, larvele i introduc rostrul n esutul plantelor, hrnindu-se cu seva.
Concomitent, i formeaz scutul protector, constituit din fire de mtase i cear,
secretate de glande filiere. Primele 2-3 sptmni scutul larvar este mai puin dens,
larvele putnd fi distruse prin tratamente chimice. Larvele nprlesc i se
transform n larve de vrsta a II-a; se hrnesc intens, i mresc scutul i n 18-20
de zile se difereniaz n femele i masculi. Masculii apar naintea femelelor i triesc
numai pentru copulaie. Aceast generaie se dezvolt n lunile mai-iulie i dureaz
65-70
de
zile.
Dup mperechere, n iulie-august, femelele ncep depunerea larvelor generaiei a
II-a, care dureaz pn n septembrie-octombrie. n stadiul acesta ierneaz i i
continu evoluia n primvara urmtoare. n zonele mai clduroase din ar se
dezvolt i a III-a generaie, din octombrie pn n mai. Larvele generaiei a II-a i
a
III-a
se
fixeaz
i
pe
fructe.
Pduchele din San Jose este parazitat natural de Prospaltella perniciosi, P. fasciata
i Aphytis proclia, iar ca prdtori are din ordinul Coleoptera pe Chilocorus
bipustulatus i C. renipustulatus.
Descriere
Combatere