Ciprian Mitoceanu

Ultimul Adam

Maker se ridica ncet din culcuul improvizat din cteva paturi i o blana
de urs roasa de molii. Lng el, femeia se foi putin i chiar ncepu sa vorbeasc
prin somn. Se opri, cu inima btndu-i la baza gtului, paralizat de spaima ca
Jenna se va trezi i-l va lua la ntrebri. Desi se gndise serios la aceasta
posibilitate, inca nu-i formulase n minte un rspuns pe care s-l prezinte,
pentru orice eventualitate. Poate ca nu se va trezi.
Jenna nu se trezi, continua sa doarm, cu fata ngropat n cuul
palmelor, ca i cum ar fi plns. Poate ca plngea, nuntrul ei, o prevestire de
rau augur pentru zilele ce vor veni. O nveli grijuliu, de ceva vreme dimineile
erau foarte rcoroase.
Se ridica n picioare. Genunchiul sting, cel atins de reumatism, pocni ca
un vreasc uscat nainte sa fie bgat pe foc. Se strmb, nemulumit. Inca nu-l
durea foarte tare, dar articulaia ncepea s-i atrag atenia ca, poate destul de
curnd, mult mai curnd dect i nchipuia, o s-i provoace necazuri al naibii
de serioase. Reumatismul e o boala nesimit de pctoas, mai ales cnd nu
exista prea multi doctori care s-i ofere putina alinare; se nchipui
chioptnd, ajutndu-se la mers cu un toiag rupt din coroana rmuroasa a
unui copac. Nu era o imagine prea optimista, dar se gndi ca cei mai multi
oameni pe care ii cunotea i-ar schimba bucuroi propria suferina cu un
agasant de reumatism. Ce nsemna sa te doar genunchiul dimineaa pe lng
enorm de multele faete ale durerii pe care le puteau mbrca bolile de radiaie?
Era un fericit, n ciuda durerii de genunchi, poate singurul.
nc nu-i putea explica cum scpase neatins de radiaiile n care pierise
peste 99,99% din omenire (procentul era aproximativ i il stabilise singur,
bazndu-se pe cazul propriu i calcule empirice; daca doar el scpase cu viaa
din suburbia n care triau vreo zece mii de locuitori nu asta nsemna?). Nu era
vorba ca scpase doar cu viaa, un noroc pe care niciunul dintre cunoscuii sai
nu-l avusese, ci scpase neafectat de radiaii. Aceasta nu mai era o constatare
personala, ci rezultatul analizei cu un contor Kingstorm de ultima generaie.

Neatins. aa i se i spunea, Neatinsul. Era singurul Neatins din citi oameni

cunotea i, dup trei ani de zile de la catastrofa care aruncase omenirea n
epoca ei de nceput, putea spune ca cercul lui de cunotine se lrgise
considerabil. Numai n Vale cunotea vreo patruzeci de oameni; cu unii dintre ei
deja stabilise legturi comerciale, un troc primitiv din care toat lumea era
mulumit. Iei din grota. Era foarte frig. Rsritul soarelui nu mai putea sa
ntrzie foarte mult; deja primele raze desenau contururi sngerii pe norii
pufoi ca nite inflorescene de bumbac. Cerul de diminea semna att de
mult cu cel din Ultima Zi a Omenirii. A Omenirii aa cum o cunoscuse n
perioada ei de glorie.
Omenirea dispruse din cauza radiaiilor nucleare, asta era clar. Ceea ce
nu tia nimeni era ce mama dracului declanase explozia care mistuise
omenirea. Fusese opera teroritilor? A generalilor rui, chinezi, iranieni sau, de
ce sa nu admit i aceasta posibilitate, chiar a celor americani? Sau pur i
simplu un accident cauzat de venicul adormit mturtor care i-a uitat crpa
pe cel mai sensibil buton dintr-o centrala atomo-electrica? Orice varianta era
plauzibila cita vreme se trezise dintr-o data, fara niciun fel de avertisment,
orbecind prin oraul plin de fum, de foc i, mai ales, de moarte. Un ora ca
majoritatea oraelor i care dispruse ca toate oraele. Ras de pe fata
Pmntului, ca de lama unui buldozer uria. Apa din butoi pastra putina
cldur, n ciuda frigului de afara. Sistemul de captare a radiaiei solare inca
funciona, il recuperase din ruinele unui fost magazin de profil unde nimeni
nu-i mai batea capul sa te ntrebe daca plteti cu cardul sau cash. Bau putin
din cuul palmelor apoi ncepu sa se spele, avnd grija sa se frece apsat pe
sub brae, pe spate i pe piept, acolo unde preferau sa se aciueze pduchii.
Blestemate insecte. Se pare ca lor radiaiile nu le cauzaser dect neajunsuri
minore i acum se nverunau asupra putinilor supravieuitori ai dezastrului
atomic.
La nceput nu-i venise sa cread. Supravieuise fara niciun echipament
de protecie, fara sa se ascund ntr-un adpost cu pereii blindai cu plumb.
Nici nu tiuse i nici acum nu tia care sunt cele mai elementare masuri care
se pot lua mpotriva consecinelor unei explozii atomice. Nici mcar nu bnuise
ca se poate scpa din aa ceva. Iat ca scpase.
Primele zile fuseser groaznice, nu se putea gndi la acea perioada dect
ghemuindu-se la pmnt i prinzndu-i capul intre genunchi. Numai cadavre
peste tot, numai incendii cu care nu-i mai batea nimeni capul. Moarte, durere
i nedumerire, aa se consumase sfritul unei ntregi civilizaii.
Cerceta cutile n care reuise sa adune cteva perechi de iepuri slbatici
i doua gte slbatice. Animalele i psrile aveau de mncare pentru treipatru zile. Asta era bine, o s-o scuteasc de efort pe Jenna pentru o vreme;

pina cnd i va reveni din soc. Daca i va reveni. Niciun om viu. Nicio fiin
vie. Nici mcar un obolan. i nchipuise ca era unicul supravieuitor al unei
lumi distruse pe vecie. aa arata lumea dup Apocalipsa. Apoi vzuse iepurii. i
cprioarele. Apruser i oamenii.
Carabina, un Mausser vechi care avea patul cam deteriorat, o lsase n
grota. Nu era cea mai grozava arma, dar era destul de precisa i o gsise
mpreun cu o cantitate uria de proiectile, ceea ce o fcea de nepreuit.
Jenna tia sa se foloseasc de carabina i o putea utiliza pentru a se apra att
de animalele slbatice, ct i de oameni. Mai ales de oameni. Desi
supravieuiser prea putini dezastrului nuclear, cei rmai pstrau inca
instinctul de prdtor. Lipsa legilor, a cutumelor crora sa se supun
supravieuitorii i mai ales a celor care sa le aplice fceau destul de dificil traiul
ntr-o lume subpopulata i obinuit cu un confort la care nu mai avea acces.
Se gndise mult daca trebuia sa ia carabina cu el sau sa o lase femeii. i pina
la urma renun la cel mai important mijloc de autoaprare n beneficiul
Jennei. Indiferent cte piedici va ntlni n calea lui, nu putea fi att de las, de
nesios, incit sa o lipseasc pe femeie de singurul sprijin pe care se mai putea
bizui de ndat ce drumurile lor se vor despri. Inca nu era att de inuman. Se
va descurca i fara puca. Sau o sa caute s-i procure una de la cei din Vale.
Probabil ca deineau i astfel de scule la care erau dispui sa renune n cadrul
unui troc avantajos.
Supravieuitori mai existau. Surprinztor de multi, dup prima prere a
unuia care pentru mai bine de o sptmn se crezuse singur pe lume. Au
aprut dintre ruine de ndat ce foamea i setea au reuit sa domine spaima.
Instinctul de supravieuire i-a scos pe oameni din vgunile lor. Daca voiau sa
triasc trebuia sa caute hrana i apa. Restul necesitailor mai puteau atepta.
i puteau trai.
Pentru unii dintre supravieuitori semnele bolii au aprut n primele zile.
Pentru alii ceva mai trziu, n cteva sptmni sau cteva luni. Doar el
scpase. Dup trei ani de la apariia epidemiei el nu se putea plnge dect de
durerile reumatice din genunchiul drept. Il chinuise genunchiul i nainte de
Marele Dezastru i era putin probabil ca, daca omenirea ar fi reuit sa
ocoleasc Apocalipsa, durerile din genunchi sa fi disprut gratie unor hapuri
administrate de un medic priceput. Tumori interne sau exnterne, diformiti,
organe supradimensionate sau atrofiate, dureri cumplite, pierderea parului,
dinilor sau a anumitor funii organice doar cteva dintre afeciunile sub care
se putea prezenta boala de radiaie. i Cerul ii era martor ca boala de radiaie
avea o paleta cumplit de larga de valente pe care i le putea pune n valoare pe
pielea fiecrui supravieuitor.
ncepu sa se ntrebe cu seriozitate daca era bine ceea ce fcea. Era doar

un gnd stnjenitor, scitor; luase decizia dup o chibzuiala lunga i foarte

matura i era putin probabil ca o ultima reflecie s-i ruineze ntr-o jumtate de
minut tot eafodajul ridicat ntr-o sptmn ntreag. Era bine?! Poate ca nu
era, dar hotrrea ii aparinea n totalitate i deja fusese luata.
Cerceta inca o data cutia pentru alimente. Era o rmi destul de bine
conservata a unei lzi frigorifice. Poate ca daca ar fi avut la dispoziie curent
electric ar fi reuit s-o puna n funciune dar odat cu Marele Dezastru
dispruser i facilitile oferite de civilizaia uzinelor atomo-electrice. Pastrama
de iepure i de cprioar, afumata la fum de fag. Nu era din cale-afar de
gustoasa, dar, pentru cineva care nu mncase dect mncare semipreparata
sau doar nclzit de cuptorul cu microunde, se dovedise a fi dup Dezastru un
buctar destul de priceput. i Jenna ii apreciase talentele.
Era destula mncare. O vreme Jenna va putea sa supravieuiasc fara sa
utilizeze carabina i fara sa atenteze la vietile din cuti. Grijuliu, umplu i
butoiul cu apa. Soarele o sa rsar curnd i atunci captatorul de energie
solara i va face datoria. Daca va plnge dup el sau va respira uurat cnd
va constata ca a plecat, asta il interesa prea putin. Sau il interesa ceva mai
mult, dar nu voia sa se gndeasc la asta. Cel putin n-o sa se speteasc
nvrtind roata fntnii vreo doua zile. Ultima impresie pe care voia s-o lase
trebuia sa fie ct mai favorabila.
Neatinsul. aa ncepuser oamenii s-i spun de ndat ce constataser
ca scpase de boala de radiaie. Acest neateptat dar din partea Zeiei Fortuna
il mbrcase cu o aura de mister, dar ii i provocase o serie de necazuri; existau
civa indivizi care s-ar fi simit mai bine s-l tie ca fcnd parte din marea
gloata a ciumailor atomici.
Verifica pentru ultima data motocicleta; un Wankel-Grizzly care funciona
cu biodiesel, un combustibil relativ uor de gsit ntr-o lume n care benzinriile
deveniser simple piese de decor, iar tancurile de combustibil pstrau intacta
cantitatea de biodiesel din ziua n care se strnise Apocalipsa. Era o motocicleta
buna, cea mai buna pe care o avusese vreodat. nainte de Apocalipsa nu
deinuse nici mcar o amrt de bicicleta. i dorise nespus o main, dar
veniturile nu i-au permis niciodat mcar amrtul de velociped. Acum putea
avea orice main i dorea, cu condiia sa se debaraseze de partea electronica
ce coordonase cndva activitatea motorului i a sistemelor de siguran.
Acestea fuseser scoase din uz de pulsul electro-magnetic, dar chiar i aa era
foarte dificil sa te strecori pe strzile blocate de carcasele camioanelor
rsturnate de suflul Apocalipsei. O motocicleta era mult mai versatila, te puteai
strecura chiar i pe acolo pe unde era greu de trecut cu piciorul. i Jenna nu
trebuia s-i fac griji pentru vehicul; n caz ca va avea nevoie sa se deplaseze
putea utiliza fara niciun fel de probleme cealalt motocicleta, o Aprilia n mult

mai buna stare i mult mai potrivita pentru o femeie.

Pe Jenna o descoperise cu vreo cinci sptmni mai nainte, n timp ce
cuta lucruri utile sau mcar bune de schimbat prin ruinele oraului Detroit.
Czuse tocmai la tanc; o gac de Scormonitori o nconjurase i ncerc sa o
agreseze. Era putin probabil sa fie violata, nici Scormonitorii i nici restul
brbailor nu mai aveau cu ce, dar era foarte posibil sa fie omort n btaie.
Instinctul de haita se trezise n om imediat ce spoiala civilizaiei ii fusese
tears din minte i de pe trup, iar cel care nu fcea parte din haita era privit
ca un inamic periculos sau ca o jucrie de care te poi bucura pina se neac n
propriul snge. Scormonitorii erau cei mai periculoi din acest punct de vedere;
haite organizate din cel putin douzeci de indivizi, numai brbai, care culegeau
din ruinele oraelor doar obiectele strlucitoare, fara sa fac diferena intre un
lingou de aur i o caseta de gablonuri de tinichea. Atacau pe oricine, mai mult
instinctiv dect raional, dar femeile nu aveau nicio ans sa scape de furia lor
distructiva.
i pregtise din seara desaga cu alimente. Ceea ce-i ndesase n
sculeul de pnz trebuia s-i ajung pentru vreo trei zile, timp suficient sa
ajung pina la oricare dintre cele doua oceane, dar i sa fac rost de toate
mijloacele necesare pentru a ncepe o via noua.
Era de mirare ca supravieuise pina o descoperise n Detroit;
Scormonitorii i obolanii fceau ruinele acestuia foarte primejdioase. Sau
poate c-i petrecea cea mai mare parte a timpului ascunzndu-se. Jenna nu
se simise niciodat datoare s-i ofere explicaii, iar el nu simise mcar o clipa
ca ar avea autoritatea sa ceara explicaii. Doi oameni, doi supravieuitori care
se ntlniser gratie unor ntmplri pe care niciunul nu le putea controla.
Carabina Mausser salvase viaa femeii. Trei mpucturi i doi dintre
Scormonitori se prbuiser la pmnt. Al treilea avusese un noroc chior, se
pare ca nu-l rnise deloc, dar gaca agresiva a btut n retragere de urgenta,
fara sa protesteze. Femeia, czut pe o dala de marmura, nu schiase niciun
gest de mpotrivire atunci cnd o apucase de brat. Nu avea de ce sa se teama,
era evident. Au nceput sa discute calm, ca i cum s-ar fi cunoscut de o mie de
ani, fara sa le pese ca gaca de Scormonitori s-ar putea ntoarce. Apoi au
adunat cteva buci de cupru aruncate n urma lor de fugari i a adus-o la
grota lui calare pe motocicleta.
n subcontientul lui i dorise o femeie. i-o dorise de multa vreme.
Neatins nsemna c-i pstrase intacte toate calitile brbteti. Absolut toate.
ntr-o lume n care radiaia aruncase n capul brbailor, ca o plaga generala,
impotenta, iar pe cel al femeilor infertilitatea, el era capabil de erecie.
Cunotea aceasta problema; din discuiile cu restul brbailor i femeilor.
Cu cei cu care se mai putea discuta. Fusese ocat sa constate ca pe cei mai

multi dintre brbai nu-i durea att de tare pierderea lumii de dinainte de
Marele Dezastru, ct mai ales pierderea celui mai bos atribut masculin i
anume capacitatea de a-i folosi organul genital i la altceva dect la eliminarea
urinei. Impotenta era mai greu de suportat dect orice altceva. i femeile se
plngeau ca menopauza venise pentru toate supravieuitoarele n aceeai zi;
aceea a Marelui Dezastru. Rasa umana era condamnata inevitabil la dispariie;
faptul ca supravieuise o mina de oameni Marelui Dezastru nu nsemna dect o
aminare inutila. Ce mai contau cteva zeci de ani, n cel mai bun caz, pina la
dispariia ultimului om? Jenna se dovedise o prezenta foarte utila n grota. Nici
bine n-o coborse din aua motocicletei i se apucase de dereticat; ochiul ei de
gospodina nu putea suporta dezordinea nici mcar n grota unui troglodit postdezastru. Dereticase tot restul zilei, fara sa se plng sau s-i urmeze sfatul de
a se odihni. Nu voia sa triasc ntr-o cocina, ce putea s-i fac?
A doua zi i s-a fcut rau i a czut la pat ca secerata. Se ngrozise,
gndindu-se la bolile de radiaie. Pe pielea ei nu se vedea nicio urma a celei mai
cumplite plgi post-dezastru dar se putea foarte bine ca suferina sa vina din
interior; tumorile interne nu erau ceva neobinuit. Dar Jenna il asigurase ca nu
are de ce sa se teama. Situaia era sub control. Daravela feminina lunara. Ei,
cum nu nelegea?! i venise ciclul.
Ciclul. Resimise limpezirea dilemei ca pe o lovitura de ciocan n cap. i
Jenna era o Neatinsa?!
Incredibil, dar dureros de adevrat. Un Neatins i o Neatinsa se
ntlniser la ceva ani dup Marele Dezastru. El capabil de erecie; ea capabila
de ovulaie. Viitorul omenirii nu mai era att de scurt precum se preconizase
mai devreme.
Ii luase ceva timp pina sa accepte situaia. Jenna avea dureri cumplite,
dar tot ceea ce-i ceruse fusese doar s-i fac rost de un pachet de vata. Se mai
gsea aa ceva n ora. Daca gsea absorbante era i mai bine. Ei, chiar nu tia
cum arata?! O sa se descurce.
S-a descurcat, din nefericire a gsit mai mult dect a cutat i asta i-a
ruinat iluzia paradisului pe care i-l imaginase pre de cteva ore. Intre cutiile
cu absorbante intime pe care le crase din ora (un depozit de farmacie era plin
cu produse de gen, dar nu-i btuse nimeni capul s-l goleasc) Jenna gsise
teste de ovulaie i fertilitate masculina. Era nevoie doar de o pictur de urina
i puteai afla daca mai puteai rmne nsrcinat sau daca mai puteai
nsrcina pe cineva. Spre uimirea lui, Jenna fcuse testul. Pozitiv.
ngrijorat, picurase urina pe testul pentru brbai. Fara tirea femeii care
inca gemea n pat. Doua linii verzi i una rosie. Fertilitate masculina maxima,
conform indicaiilor din ghidul de utilizare. Asta era prea de tot. i petrecuse
restul zilelor nvnd-o pe Jenna cum sa vneze, cum sa puna o capcana

pentru gte slbatice sau pentru pesti, cum sa traga cu carabina fara s-i
tremure mina. Va avea nevoie.
Porni motorul motocicletei. eava de eapament bubui asemenea unui
tunet; cu siguran asta o s-o trezeasc pe Jenna, dar prea putin mai conta
acum. nclec i fora acceleraia. Asculttoare, btrna motocicleta se puse n
micare. La drum!
Descoperirea faptului ca puteau procrea il uluise, apoi il ngrozise. Era
prea mult. Mult mai mult dect tot ce indurase pina acum. Din el i Jenna se
putea nate un copil. Mai multi copii. O noua omenire. O noua civilizaie.
Mulumesc, nu.
De la Marele Dezastru strbtuse ruinele Americii n lung i-n lat. Pustie.
Dezolanta. Nimic care sa mai aminteasc de mreia de odinioar. Nimic care
sa mai aminteasc de decderea de odinioar.
Multi plngeau zilele de dinainte de Dezastru. i plngeau potenta
pierduta. Ce mai aveau de pierdut i de plns? Oamenii, asemenea unor haite
de slbticiuni, continuau sa se lupte chiar i cnd mai toate problemele legate
de suprapopulare i crize energetice i financiare erau de mult uitate. Pentru
teritoriu. Pentru o femeie pe care, daca nu o puteai regula, cel putin o puteai
snopi n btaie, o puteai tortura pina murea. Pentru o cutie de almuri sau
pentru cteva conserve pe jumtate putrede. Pentru teritoriu. Pentru propriul
orgoliu.
Supravieuitorii nu nvaser chiar nimic din greelile care au dus la
tarele omenirii de dinaintea Marelui Dezastru. Se povestea despre bande de albi
care-i asasinau pe asiatici i negri; despre bande de asiatici care juraser ca
rasa alba i cea neagra vor disprea de pe pmnt naintea celei galbene;
despre gti de culoare care ineau aproape.
O noua omenire cu sechelele celei vechi? Nu, imaginea era prea
dezolanta. O civilizaie care sa evolueze pina la cumplita decdere n desfru,
abrutizare sexuala i de-a dreptul maniaca n ceea ce privete confortul
propriu? Legea junglei? Care pe care?
S-o priveasc pe Jenna n ochi i s-i spun, aa cum vzuse n filmele
cu omul-maimu, Tu Eva, eu Adam?!
Sa ajute la naterea unei civilizaii care sa dispar ca i precedenta fie
ntr-un accident colosal, fie n urma unui rzboi pornit din prostie i orgoliu?
Mai bine nu.
El, Maker M. Driver nu se simea n stare sa joace rolul lui Adam chiar
daca avea la dispoziie o nepreuit Eva. Nu-i putea asuma renaterea unei
civilizaii care sa dispar tot din propria-i prostie, lcomie i ignoranta. Jenna,
sau Eva, cum i-o putea spune, o sa se descurce. Poate c-o sa gseasc un nou
Neatins, un nou Adam. Daca el fusese cruat de radiaie, daca ea scpase

fertila din Iadul de dup Marele Dezastru, poate ca mai existau i alti brbai i
alte femei n stare sa procreeze. Pe el nu-l interesa. S-i satisfac nevoile
sexuale cu o prostituata sterila nu costa mult i nici nu presupunea urmri.
Dar daca viitorul omenirii depindea de el, omenirea nu mai avea niciun viitor.
Schimba viteza i se ncadra pe drum. Soarele rsrise pe deplin.

SFRIT