Sunteți pe pagina 1din 4

Functionarea ansamblului statie de pompare-hidrofor-retea

Consideratii generale
Una din solutiile la care se poate recurge pentru adaptarea instalatiilor de pompare la cerintele
variabile ale retelelor de transport-distributie sub presiune a apei, consta in folosirea unor
instalatii de pompare cu functionare intermitenta si compensarea debitului prin intermediul
unui acumulator hidropneumatic, care serveste si la protectia instalatiei impotriva efectelor
loviturii de berbec. Eficienta acesteia, concretizata prin mentinerea randamentelor agregatelor
in vecinatatea randamentului lor maxim, in conditiile satisfacerii concrete a necesarului
retelei, poate fi asigurata printr-o alegere corespunzatoare a tipodimensiunii de pompa
folosita si a hidroforului adecvat, respectiv prin exploatarea corecta a ansamblului pompehidrofor-retea. In cele ce urmeaza se prezinta o analiza generala a hidroforului si a
principalelor lor caracteristici legate de functiile pe care trebuie sa le indeplineasca.
Rolul hidroforului in functionarea ansamblului SP-retea
In cadrul ansamblului constituit de reteaua sub presiune si statia de pompare echipata cu un
hidrofor, acumulatorul hidropneumatic are un rol dublu, functionarea sa corecta prezentand o
importanta deosebita atat pe durata regimurilor cvasipermanente, indeosebi la debite relativ
mici, cat si in regimurile nepermanente generate de schimbarea configuratiei de exploatare a
ansamblului, indeosebi la oprirea intempestiva a agregatelor de pompare.
Pentru a mentine in originea retelei presiunea H in limitele domeniului care asigura
realizarea unei calitati prescrise a distributiei, in conditii de randament ridicat, compensand
in perioada functionarii intermitente a pompelor diferenta dintre debitul refulat de acestea si
cel cerut efectiv de retea, hidroforul trebuie sa permita constituirea unui volum util de apa
Vu, cuprins intre nivelul minim (Zm) caruia ii corespunde presiunea necesara pentru
mentinerea presiunii minime in retea (Hm), si un nivel maxim (ZM), asociat presiunii
maxime limitata din considerente energetice si economice. Aceasta valoare asigura, in
originea retelei, presiunea maxima acceptata ca limita superioara a domeniului de functionare
recomandat (HM= Hm+DH).
Atunci cand ansamblul lucreaza intr-un regim cvasipermanent corespunzator functionarii
continue a unui grup determinat de pompe, pe domeniul recomandat al curbei de presiune
rezultante a grupului (Hm<H< HM), nivelul apei in hidrofor se stabilizeaza la o cota (Z):
Zm<Z<ZM, astfel incat presiunea pernei de aer comprimat asociata acestei stari asigura in
originea retelei presiunea (H). Intre aceste limite se incadreaza si regimurile determinate de
debitul maxim sub presiunea de dimensionare (QM, HM), si respectiv cel corespunzator celui
mai mare debit, admis sub presiunea minima (Q(Hm), Hm).

In regim nepermanent, hidroforul constituie un mijloc de protectie, atat impotriva fazelor de


depresiune consecutiva opririi pompelor, cat si a celor asociate fazei de suprapresiune, care o
urmeaza. Acceptand cea mai defavorabila ipoteza si anume lovitura de berbec produs intr-un

regim cu presiune minima (Hm), cauzata de intreruperea alimentarii cu energie a SP


functionand cu toate agregatele de pompare, rezulta ca pentru a nu pierde perna de aer
comprimat prin coborarea nivelului apei sub un nivel de baza (Z0), trebuie sa se asigure un
volum de protectie (Vp), a carui marime este determinata de evolutia regimului tranzitoriu.
Intrucat prin pozitionarea recipientului cu generatoarea orizontala (fig. 1) se obtine o eficienta
sporita in realizarea ambelor functii, dezvoltarile ulterioare vor fi facute pentru aceasta
pozitie de montaj.
Principalele caracteristici ale hidroforului
Volume caracteristice si niveluri remarcabile
Volumul total al acumulatorului hidropneumatic (VH) se compune din: volumul minim
necesar pentru mentinerea pernei de aer (V0); volumul de protectie la lovitura de berbec
(Vp); volumul util (Vu) pentru compensarea debitelor si volumul de aer (Vam )necesar
realizarii pernei corespunzator presiunii maxime (HM ) care nu trebuie sa fie depasita in
originea retelei:
(1)
In raport cu particularitatile supapelor de fund care pot fi utilizate, V0 corespunde constituirii
unui strat de apa cu grosime de minim h0=0,1m deasupra generatoarei inferioare.
Volumul de protectie la lovitura de berbec este conditionat de evolutia fenomenului in
instalatie. Pentru SP cu Q=200400 l/s si H= 6570 m c.a., se apreciaza ca este acoperitor
un volum Vp =3mc.
Volumul util se determina in functie de debitul mediu al pompei de functionare intermitenta
pe domeniul recomandat (Hm, HM),
(2);
durata ciclului de umplere golire (Tc) intre doua anclansari consecutive ale agregatului de
pompare cu functionare intermitenta sa fie cel putin egala cu un timp minim admisibil (Te),
impus de particularitatile actionarii electrice.
(3)
Asimiland, din punct de vedere termodinamic, functionarea hidroforului, cu un proces
izoterm, volumul minim de aer necesar la presiune maxima rezulta din:
(4)
astfel ca:
(5)
Aceasta valoare este conditionata de: debitul mediu al pompei (Qpm), presiunea minima
necesara in originea retelei (Hm), marimea ecartului de presiuni (DH) pe care este rationala
functionarea agregatului si timpul minim admisibil intre doua anclansari consecutive, (Te)
impus de echipamentul electric folosit.
O reducere a frecventei de pornire agregatelor cu functionare intermitenta poate fi realizata
prin utilizarea unui numar (k) de pompe mici (care prelucreaza debite reprezentand
1/31/2 din debitul pompelor de baza) si a caror pornire/oprire este comandata prin
permutari succesive. Prin acest procedeu, timpul scurs intre doua anclansari ale aceluiasi
agregat va fi k.Tc, astfel incat conditia (3) conduce la TcTe / k, conditie care permite o
reducere considerabila a volumului necesar al hidroforului.
Avand in vedere pozitia orizontala a hidroforului si neglijand, ca nesemnificativa, forma
elipsoidala a tronsoanelor de capat, in functie de raza sectiunii curente (R) si lungimea (L), se
pot exprima, cu suficienta precizie pentru practica:

volumul total al hidroforului:


(6)
volumul stratului de apa cu inaltimea h deasupra generatoarei inferioare:

(7)
volumul pernei de aer comprimat:
(8)
Pentru h /R (0,2) functia F(h/R) ia valorile din figura 2 si, asa cum reiese din grafic, poate fi
liniarizata pe domeniul h /R=0,31,7 sub forma:
(9)
cu A=0,60303 si B= -0,10418, astfel ca pentru calcule practice se poate accepta:
(10)
Coeficientul de corelatie rezultat prin aplicarea metodei celor mai mici patrate este foarte bun
R=0,9997 ceea ce confirma aproximatia facuta.
In consecinta, pe domeniul h /R=0,31,7 domeniu in care se situeaza in mod curent nivelul
apei corespunzator exploatarii corecte a hidrofoarelor:
(11)
iar
(12)
Acceptand ipoteza ca ciclul umplere-golire al hidroforului corespunde unui proces izoterm,
iar aerul este un gaz perfect, rezulta:
(13)
In consecinta, tinand seama de (12), nivelul (h) al apei in hidrofor va fi legat de presiunea
curenta (Hm) prin relatia:
(14)
in care (15):
KH reprezinta o constanta a hidroforului, caracteristica instalatiei in care acesta este folosit.
Acest nivel poate fi usor urmarit pentru reperarea mai precisa a presiunilor la care se
comanda pornirea agregatului de pompare (HHm), respectiv oprirea acestuia (HHM), se
poate defini un nivel minim pentru pornire:
(16)
si un nivel maxim pentru oprire:
(17)
nivele intre care se constituie un volum de apa de inaltime:

(18)
corespunzator volumului util (Vu).
Caracteristici de presiune ale hidroforului
Pentru a-si indeplini functiile, se recomanda bransarea hidroforului in derivatie pe conducta
de refulare a SP, practic in originea retelei de distributie, printr-un racord cu rezistenta
hidraulica, in general asimetrica. Modulul de rezistenta hidraulica este mai mare pentru
sensul de alimentare a hidroforului (MurH) si sensibil inferior pentru cel de golire (MgrH). In
aceste conditii, fata de nivelul apei din bieful aval al SP, in fiecare din cele doua faze de
functionare a hidroforului, presiunea inregistrata in sectiunea de analiza (O) este data de
relatia:
(19)
pentru faza de umplere, si respectiv de relatia:
(20)
pentru faza de golire.
Avand in vedere faptul ca, in fiecare dintre cele doua faze, volumul de apa si, odata cu acesta,
nivelul apei si presiunea pernei de aer comprimat se modifica pe parcursul ciclului de lucru al
hidroforului, rezulta ca respectivele caracteristici de presiune prezinta o ordonata la origine
variabila in timp, cu valori cuprinse intre cea corespunzatoare presiunii minime (Hm) si cea
asociata presiunii maxime (HM).
Bibliografie:
1. Alexandrescu O., Profire M. Asupra optimizarii functionale si energo-economice a
sistemelor de alimentare cu apa existente. Conferinta tehnico-stiintifica Instalatii pentru
Constructii si Economia de Energie, vol.1, Iasi, 1995.
2. Mateescu Th., Profire M. Analiza consumului de apa si de energie pentru pompare intrun ansamblu de locuinte in conditii de furnizare restrictiva. Colocviul Instalatii pentru
Constructii si Economia de Energie, Iasi, 1991.
3. Profire M, Mateescu Th., Cotorobai V. Analiza asupra deficientelor retelelor de
alimentare cu apa. Colocviul Instalatii pentru Constructii si Economia de Energie, Iasi, 1994.
4. Profire M., Mateescu Th., Cotorobai V. Consideratii privind ranforsarea retelelor de
alimentare cu apa. Colocviul Instalatii pentru Constructii si Economia de Energie, Iasi, 1994.