Sunteți pe pagina 1din 10

CIRCUITUL PACIENTULUI IN SECTTIA DE CHIRURGIE

Descrierea traseului parcurs de pacient de la internarea pana la externarea


acestuia in cadrul spitalului, att in internarea continua, cat si in internarea de zi.
Procedura se aplic in toate seciile si compartimentele de cu paturi ale spitalului
si in compartimentul de internare de zi.
OBIECTIVELE ACTIVITATII / PROCESULUI
Reglementarea modului micare a pacientului in cadrul spitalului.
Evitarea contaminrii sau contactrii unor afeciuni intraspitalicesti, dar si
rspndirea acestora.
DOCUMENTE DE REFERIN
Ordinul MS nr.972/2010, pentru aprobarea Procedurilor, standardelor si
metodologiei de acreditare a spitalelor
Legea nr.46/2003, privind drepturile pacientului
Ordinul MS nr.914, privind obinerea autorizaiei de funcionare
Legea nr.95/2006, privind reforma in sntate
RESPONSABILITI
Responsabil de proces = medic curant, asistenta medicala
Echipa de proces

= medicul curant, asistenta de salon, medicul sef de

secie, asistenta efa de secie


DESCRIEREA PROCESULUI
Funcionarea unui spital, reprezint din punct de vedere sanitaro-epidemic,
asigurarea tuturor spaiilor necesare activitii medicale i gospodreti, mbinate n
circuite funcionale separate pentru diferitele activiti.
Acesta include spatiile destinate serviciului de internare, spitalizare si externare.
Pacientul se prezinta la primiri urgente cu biletul de trimitere de la medicul de
familie sau medicul specialist, adeverinta de salariat si carte de identitate. Aici este
preluat de personalul specializat pentru a i se intocmi actele necesare internarii.

Serviciul de internari cuprinde ambulatoriul de specialitate cu cabinetele de


consultatii si spatiul necesar prelucrarii sanitare: magazia de rufe curate, spatiul
pentru colectarea lenjeriei utilizate si garderoba pentru depozitarea echipamentului
bolnavilor.
Dupa ce i s-au intocmit actele necesare internarii pacientul este insotit la
garderoba unde va fi pregatit pentru spitalizare. Va fi imbracat in pijamale iar
echipamentul bolnavului se introduce in huse de protectie si vor fi pastrate la
garderoba.
Serviciul de prelucrare sanitara ar trebui sa mai cuprinda si cabine de baie,
materiale dezinfectante si dezinsectizante, iar in spatiul de dezechipare sa se faca
controlul sanitar al persoanelor la care se apreciaza ca este cazul, luandu-se masuri de
prelucrare sanitara la nevoie.
Acest mod de organizare a unui serviciu de internari are la baza criteriul
epidemiologic de evitare la maximum a contaminarii mediului din interiorul acestui
serviciu, a difuzarii germenilor si de evitare a producerii unor infectii nozocomiale.
Serviciul de spitalizare propriu-zis: saloanele sunt separate pentru cazurile
septice si aseptice in sectiile de chirurgie si obstetrica, iar in sectia de pediatrie exista
saloane distincte pentru afectiunile respiratorii si digestive pe grupe de varsta: sugari,
prescolari si scolari. Organizarea saloanelor respecta normele sanitaro-antiepidemice
de spatiu, luminozitate si aerisire, de instalatii sanitare.
Pentru consultul interdisciplinar care necesita deplasarea bolnavului, bolnavul
va fi insotit de personalul spitalului.
Cresterea numarului de internari peste capacitatea unei sectii determina o
aglomerare de bolnavi, de personal medico-sanitar insuficient, favorizand
contaminarea mediului din salon.
Este asigurat spatiul necesar pentru activitatile aferente ingrijirii bolnavului:
sala de tratament, oficiu alimentar si sala de mese, boxe pentru depozitarea de lenjerie
curata sau murdara, material de intretinere, substante dezinfectante.
Circuitul bolnavului in internarea continua
STRUCTURA:
serviciul de internare
2

spitalizare (secia cu paturi)

Externare (boxe pentru imbracarea bolnavului la externare)


SERVICIU DE INTERNARE:
Unitatea de ntocmire a datelor (spaiu de ateptare,cabinet,grup sanitar
separat pe sexe)
cabinet de consultaii
unitatea de igienizare care include serviciu de prelucrare sanitara al
bolnavului, garderoba
Echipamentul bolnavului se introduce in huse de protecie.
Serviciul de prelucrare sanitara:
cabina de dus
boxa pentru efectele curate de spital
trusa de deparazitare a bolnavului (foarfec, pieptn, substane
deparazitare)
dezinfectant pentru dezinfecia mecanica si chimica a cabinelor de dus
dup fiecare bolnav si a pavimentului
Acest mod de organizare a unui serviciu de internri are la baza criteriul
epidemiologic de evitare a contaminrii mediului din interiorul acestui serviciu, a
difuzrii germenilor si de evitare a producerii unor IN.
SPITALIZARE (SECTIA CU PATRURI)
Organizarea saloanelor trebuie sa respecte normele sanitaro-antiepidemice
de spatiu, luminozitate si aerisire, de instalatii sanitare. Cresterea numarului
de internari peste capacitatea unei sectii determina o aglomerare de bolnavi,
de personal medico-sanitar insuficient, favorizand contaminarea mediului
din salon.
spatiul necesar pentru activitatile aferente ingrijirii bolnavului: sala de
tratament, oficiu alimentar si sala de mese, boxe pentru depozitarea de
lenjerie curata sau murada, material de intretinere, substante dezinfectante.
3

Acesta include spatiile destinate serviciului de internare, spitalizare si


externarii.
Serviciul de internari cuprinde ambulatoriul de specialitate cu cabinetele de
consultatii si spatial necesar prelucrarii sanitare: magazia de rufe curate, spatial
pentru colectarea lenjeriei utilizate si garderoba pentru depozitarea echipamentului
bolnavilor. Echipamentul bolnavului se introduce in huse de protectie.
Serviciul de prelucrare sanitara ar trebui sa mai cuprinda si cabine de baie, iar
in spatial de dezechipare sase faca controlul sanitary al persoanelor la care se
apreciaza ca este cazul, luandu-se masuri de prelucrare sanitara la nevoie. Serviciul
de prelucrare sanitara ar trebui sa aiba in dotarea sa material dezinfectante si
dezinsectizante, efectuand obligatoriu dezinfectia mecanica si chimica a cabinelor de
baie dupa fiecare bolnav.acest mod de organizare a unui serviciu de internari are la
baza criteriul epidemiologic de evitare ma maximum a contaminarii mediului din
interiorul acestui serviciu, a difuzarii germenilor si de evitare a producerii unor IN.
Serviciul de spitalizare propriu-zis: saloanele sunt separate pentru cazurile
septic si aseptic in sectiile de chirurgie si obstretica. Organizarea saloanelor respecta
normele sanitaro-antiepidemice de spatiu, luminozitate si aerisire, de instalatii
sanitare. Cresterea numarului de internari peste capacitatea unei sectii determina o
aglomerare de bolnavi, de personal medico-sanitar insufficient, favorizand
contaminarea mediului din salon.
De asemenea, este asigurat spatiul necesar pentru activitatile aferente ingrijirii
bolnavului: sala de tratament, oficiu alimentar si sala de mese, boxe pentru
depozitarea de lenjerie curata sau murada, material de intretinere, substante
dezinfectante.
Blocul operator / Sala de nasteri, constituie o unitate complet separata de restul
spatiului de spitalizare pentru a se evita riscul unei contaminari in interiorul acestuia.
Atat in sectia de chirurgie, cat si de obstetrica-ginecologie, blocul operator are centru
de sterilizare propriu.
Din sectia cu pacturi pacientul este insotit permanent in cadrul spitalului
conform procedurii, in vederea investigatiilor de laborator sau imagistice, in urma
carora se va definitiva diagnostilul paicnetului.
4

SCHEMA CIRCUIT BOLNAVILOR IN INTERNAREA CONTINUA:


COMPARTIMENT INTERNARI

UNITATE DE IGIENIZARE (PRELUCRARE

SANITARA) GARDEROBA LIFT SECTII CU PATURI AMBULATORIU


/ LABORATOARE / RADIOLOGIE / EXPLORARI /BLOC OPERATOR SECTII
CU PATURI GARDEROBA EXTERNARE
Circuitul pacientului in internarea de zi
COMPARTIMENT

INTERNARI

UNITATE

COMPARTIMENT

INTERNARE DE ZI GARDEROBA (echipament de unica folosinta)


COMPARTIMENT INTERNARE DE ZI AMBULATORIU / LABORATOARE /
RADIOLOGIE / EXPLORARI /BLOC OPERATOR

COMPARTIMENT

INTERNARE DE ZI EXTERNARE
Pentru sectia de chirurgie, dupa internare se efectueaza pregatirea
preoperatorie.
PREGTIREA PREOPERATORIE
Pregtirea pacientului pentru operaie are obiective specifice:
- restricia aportului de alimente i lichide;
- pregtirea cmpului operator (suprafaa cutanat);
- recoltarea produselor pentru examene de laborator;
- efectuarea igienei personale i pregtirea psihic a bolnavului;
- asigurarea siguranei pacientului dup administrarea medicaiei preanestezice;
- pregtirea documentelor pacientului pentru operaie: revederea semnturii
consimmntului chirurgical.
Pregtirea pacientului n ziua care precede operaia:
- se face o pregtire psihic a pacientului;
- se administreaz la indicaia medicului sedative, hipnotice n seara dinaintea
- interveniei pentru a asigura o odihn adecvat a pacientului n timpul nopii;
- igiena pacientului:
- se face baie, du sau toaleta pe regiuni, la pat, n cazul bolnavilor imobilizai;
- se cur regiunea ombilical i zonele de flexie pentru a reduce riscul infeciei
prin flor cutanat.
5

Crearea cmpului operator:


- se epileaz zona de intervenie prin raderea pilozitilor cu un aparat de ras
individual, pe o suprafa larg (15/25 cm);
- se interzice folosirea cremelor depilatoare;
- se dezinfecteaz zona ras cu alcool medicinal sau betadin.
Supravegherea naintea operaiei const n:
- msurarea funciilor vitale: puls,TA, temperatur, respiraie;
- se cntrete bolnavul pentru dozarea premedicaiei i anestezicelor;
- se noteaz eventualele semne de infecie de ci respiratorii sau apari ia menstrua iei
la femei.
Investigaia paraclinic va cuprinde obligatoriu:
- grupul sanguin i factorul Rh,
- hemograma,
- glicemia,
- ureea i creatinina seric,
- ionograma sanguin,
- probele hepatice,
- factorii de coagulare,
- sumarul de urin,
- se efectueaz ECG-ul i radiografia pulmonar.
Se va goli intestinul terminal:
- se face clism n seara dinaintea i n dimineaa interveniei chirurgicale n caz de
intervenie pe tub digestiv
- se administreaz un laxativ cu 12 - 24 de ore naintea interven iei, dac actul
operator
nu se desfoar pe tubul digestiv i dac tranzitul bolnavului este normal.
Restricia alimentar:
- se scade aportul alimentar oral cu o zi naintea operaiei;
- se sisteaz orice alimente (lichide, solide) de la orele 21 naintea operaiei;
- se interzice fumatul sau consumul de alcool cu o sear nainte de operaie.
NGRIJIREA POSTOPERATORIE A BOLNAVULUI
6

Postoperator bolnavul este un traumatizat care poate s dezvolte n acest perioad


complicaii locale sau generale care pot s-i pun n pericol viaa.
ngrijirile postoperatorii por fi:
ngrijiri postoperatorii generale
ngrijiri postoperatorii specifice
ngrijiri postoperatorii generale
n general perioada post operatorie dureaz de la cteva zile n cazul chirurgiei
laparoscopice, la 7-10 zile pentru bolnavii operai prin chirurgia clasic. n aceast
perioad trebuie luate o serie de msuri care s favorizeze o nsntoire rapid i
complet a pacientului.
1. MOBILIZAREA BOLNAVULUI LA PAT
Poziia bolnavului n pat va fi adaptat tipului de anestezie i de
intervenie chirurgical. Se va supraveghe trezirea bolnavului cu revenirea strii de
contien.
Se face cu infirmierul i de preferin nsoit de medicul anestezist
2. COMBATEREA DURERII
Durerea de la nivelul plgii i din jurul ei este de intensitate mare, inducnd
bolnavului un disconfort deosebit i ntreinnd un tonus simpatic crescut. Pentru
cuparea durerii se folosesc:
Analgetice majore- opiacee i derivate ale morfinei. Pot fi
administrate injectabil sau oral. Sunt analgeticele de elecie pentru
combaterea durerii postoperatorii imediate
Analgetice minore- Algocalmin, AINS. Sunt indicate dup
interveniile chirurgicale cu traumatism operator mic sau 24-48 de
ore dup interveniile chirurgicale mari
3. TERAPIA SEDATIV
Opiaceele pe lng analgezie asigur i o sedare a bolnavului
Frecvent ns dup trecerea la analgeticele minore, bolnavul va primi i o
medicaie sedativ- hipnotic de tip barbituric sau benzodiazepine
4. COMBATEREA VRSTURILOR I PAREZEI INTESTINALE
7

Postoperator datorit receptorilor alfa i beta de la nivelul tubului digestiv se


instaleaz o parez gastro- intestinal.
Expresia clinic este oprirea tranzitului i apariia vrsturilor.
Prima funcie care se reia este de resorbie a intestinului subire i apoi apariia
motilitii acestuia.
Pentru a preveni aceste efecte se plaseaz o sond de aspiraie gastric i
asociere de blocante H2 i anticolinergice, acestea din urm protejnd i mucoasa.
Dac pareza se prelungete, bolnavul poate primi i antiemetice.
5. PROFILAXIA BOLII TROMBO- EMBOLICE POSTOPERATORII
Profilaxia bolii trombo-embolice este nceput n preoperator i continat
postoperator. n mod normal n timpul interveniei chirurgicale are loc o reacie
hipercoagulant.
La bolnavii cu risc trombo-embolic crescut, pentru profilaxie se folosesc
heparine cu greutate molecular mic de 2 ori pe zi. La restul bolnavilor, fr risc
trombo-embolic important de poate administra medicaie antiagregant.
De reinut c aceast profilaxie cuprinde i mobilizarea precoce a bolnavului.
6. URMRIREA TEMPERATURII BOLNAVULUI
- n timpul operaiei se poate instala hipotermia datorit pierderilor de cldur.
De exemplu n laparotomiile mari, cnd sunt exteriorizate n afara
abdomenului viscere ( intestin, mare epiplon ). Este posibil ca la sfritul
interveniei s apar un frison ce trebuie combtut prompt pentru a evita
complicaiile posibile.
- Hipertermia:
Exogen se ntlnete rar
Endogen sau febr postoperatorie imediat, este ntlnit aproape
constant
Dac persist dup a 3-a zi postoperator sau crete valoarea, trebuie s ne
gndim la complicaii supurative locale sau la distan
7. SUPRAVEGHEREA FUNCIILOR VITALE
a) Aparatul respirator
8

Pot exista efecte reziduale ale medicamentelor anestezice ce pot produce


depresie respiratorie. Pentru aceasta postoperator se recurge pentru o perioad de
timp la ventilaie mecanic.
Dup suprimarea acesteia se va administra oxigen umidificat pe sond
endonazal i se va evita decubitul dorsal prelungit.
Se vor monitoriza gazele sangvine i echilibrul acido- bazic
b) Aparatul cardiovascular
Se vor urmri:
Pulsul central i periferic
Tensiunea arterial
Aspectul extremitilor ( reactivitatea capilar la nivelul patului
unghial )
EKG de cte ori este indicat
c) Aparatul digestiv
Se va combate pareza gastro-intestinal prin plasarea unei sonde de aspiraie
gastric i prin medicaie specific. Se va relua treptat alimentaia per os, ncepnd cu
lichide.
d) Aparatul urinar
Se vor urmri:
Diureza; n caz de retenie acut de urin se va plasa o sond
uretral
Ureea i creatinina
Sumarul de urin
8. TERAPIA ANTIMICROBIAN
Se poate face:
Preventiv n chirurgia abdominal, imunodeprimai, iradiai,
intervenii pe viscere deschise potenial infectate
Curativ n complicaii septice locale sau la distan ( pneumonii,
infecii urinare, etc. )
9. NGRIJIREA REGIUNII OPERATE
9

La nivelul plgii operatorii pot apare complicaii imediate sau precoce de tip:
Hemoragic
Supurativ ( abcese parietale, gangrene parietale, etc. )
Dac au fost instalate tuburi de dren, se va urmri cantitatea i aspectul
drenajului.
La plgile cu evoluie necomplicat, firele sau agrafele se scot la 5-6 zile dup
interveniile mici i 10-12 zile dup laparotomiile mari.
Formalitati de externare
Externarea se hotaraste de catre medicul curant in functie de tipul operatiei si
de evolutia postoperatorie.
In ziua externarii se pregateste biletul de externare care trebuie sa contina toate
informatiile din foaia de observatie, precum si recomandarle ce trebuie urmate la
domiciliu: regim aliementar, repaus fizic, recomandari pentru control; se intocmeste
certificatul medical.
Dupa intocmirea tuturor actelor medicale necesare externarii pacientul este
insotit la garderoba de unde isi preia echipamentul.

10