Sunteți pe pagina 1din 52

Scurta istorie a tehnicilor de

resuscitare

Se poate spune c, mult nainte


de modernele proceduri de
resuscitare cardiorespiratorie,
medicii nu precupeeau cu
adevrat nici un efort n
ncercarea de a-i readuce
napoi pe cei trecui n lumea
de dincolo.

Lupta cu moartea
Nu exist nimic
demn n moartea
n sine: moartea
e nedreapt,
crud i de multe
ori degradant.

Cea mai veche relatare


Vechiul Testament, Cartea regilor,
profetul Elisha red via la un baieel
prin respiraie gur la gur
- acum 2000 de aniThalmudul babilonian sec VItraheostomie la un miel.

Paracelsus -1500,
respiraie gur la gur -secolul 18
D.J. Larrey, chirurg militar al lui
Napoleon.
i William Tossach, chirurg
britanic, 1770s,
Scheele descoper oxigen i
Lavoisier studiaz rolul su n
respiraie.

Un caz reuit de resuscitare


- nu iscusina
omului
- intervenia divin

Cine altcineva ar fi putut s-l scape pe


"osndit" din strnsoarea ghearelor de oel
ale Morii?
Paradoxal ns, inventivitatea umana n
materie tot a atins culmile bizareriei, n
istorie existnd de la practici care-i
transformau pe cei cu un picior n
groap ntr-un soi de pernie de ace i pn
la "administrarea" de pumni n fa.

Nu riti, nu cstigi!
Oricine,
destul
de
ghinionist nct s cad
ntr-o stare de incontien
n Evul Mediu ar fi fost
biciuit n repetate rnduri
cu urzici de vreun bun
samaritean n ncercarea de
a-l flagela ntru inviere.

Au existat n Antichitate i "specialiti"


convini de faptul c trupurile reci ale
morilor puteau fi reinviate prin
nclzire, mai precis prin aplicarea
unor tratamente termice externe:
cenus sau taciuni fierbini sau chiar
excremente (aburinde!) erau
ngramadite pe pieptul inert al
decedatului cu scopul de a-i reda
cldura vieii.

Andreas Vesalius - anatomist flamand,


medicul personal al lui Carol Quintul autorul uneia dintre cele mai influente
cri de anatomie uman, De humani
corporis Fabrica
-fondator al anatomiei moderne umanea intuit necesitatea

ventilaiei artificiale
n scopul resuscitrii nc de acum 500
ani.

1768 - The Dutch Humane Society proceduri pentru salvarea


persoanelor necate

Poate parea cam lipsit de sens sa incerci sa readuci o persoana


la viata prin proceduri care singure i-ar putea veni de hac, dar
probabil ca a existat unui soi de logica de genul "nu risti nu
castigi" a acestor tactici stravechi. Sau poate se miza pe faptul
ca ori vei fi fost definitiv trecut in lumea umbrelor, caz in care
faptul ca iti era prajita pielea nu te-ar fi deranjat, ori inca vei fi
avut o scanteie de viata in tine, existand asadar si
probabilitatea ca aceste drastice masuri sa aiba efect.
Procedurii" de resuscitare "fumigatie rectala cu tutun".
Secolul XVIII - virtutile de excelent
"intaritor" ale tutunului si se
credea cu tarie in capacitatea
acestuia de a stimula activitatea
fiziologica si pe cea a sistemului
nervos,
mai
ales
la
nivel
intestinului.

Umplerea unei perechi de


foale cu fum de tutun si
introducerea lor in derriereul victimei in vederea
aplicarii
"tintite"
a
remediului miraculos - a
disparut dupa ce s-a
demonstrat ca un astfel de
"tratament" cu doar cateva
uncii de tutun aplicat
pisicilor si cainilor "amutea"
sarmanele creaturi rapid,
defintiv
si
irevocabil;
experimentul - 1811 de
fiziologul
si
chirurgul
englez Benjamin Collins
Brodie.

Scopul scuza mijloacele


Coceni de porumb sau
ciocuri de corb utilizate la
copiii nascuti morti, desi
primele par disproportionat de
mari si cele din urma
disproportionat de ascutite; dar
altele
erau
standardele
medicale ale acelor vremuri.
Tehnica de resuscitare a nounascutilor presupunea ciupitul,
gadilatul, trasul de limba si
rotitul acestora cu capul in jos,
apucati de brate; a le urla din
toti rarunchii in urechi, doardoar
bebelusii
se
vor
invrednici sa traga aer in
piept.

La sfritul secolului XIX, uluitoarea


metoda de a pune mustar la nasul
copiilor pentru a-i nvia ieise deja
din mod, medicii mai obinuiau
nca s foloseasc n acest scop
brandy, administrat cu ajutorul unui
nebulizator cu masca aplicat pe
faa copilului.

n Europa i Statele Unite, la nceputul


secolului XIX, victimele nnecurilor
erau frecvent legate de spinarea
cailor, pui apoi s mearg la trap.
Se spera ca viguroasa micare de susjos a spinarii calului presate de torsul
victimei ar fi fcut plmnii acesteia s
se comprime i s se expandeze
alternativ, fornd revenirea respiraiei. .

Anatomistul italian Luigi


Galvani executa o disectie la o
broasca pe o masa utilizata
anterior la experimente cu
electricitate statica, cnd unul
dintre asistentii si (un nepot,
Giovanni Aldini) a atins nervul
sciatic expus al broastei cu un
bisturiu ncrcat electric.

Cei doi au observat cum ncep s sar


scntei, iar piciorul inert al batracianului s
zvcneasca c i cum ar fi fost readus la
via.
In 1791, Galvani va publica "De viribus
electricitatis in motu musculari
commentarius", expune teoria aa-numitei
"electriciti animale", ncununarea unor
nfricotoare experimente pe cini,
broate i iepuri.

Investigatiile lui Galvani, fcute la


un moment dat chiar i pe criminali
executai, nu vor reinvia pe nimeni,
dar vor duce n scurt timp
la invenia primei baterii - colegul
i adversarul lui intelectual,
Alessandro Volta.

Ce oroare i ncantare ar fi simit


un martor ocular la ncercarea de
resuscitare a unui
criminal condamnat care fusese
spnzurat cu o ora nainte.
"Falcile criminalului decedat au
nceput imediat s tremure, muchii
feei i s-au contorsionat n cel mai
odios mod cu putin i chiar a
deschis un ochi!".

1857-Marshall Hall compresia


toracic,
1861 modific Silvester pacientul
cu faa n jos i cu braele n sus,
- the chest-pressure arm-lift
method in supine patientsFriedrich Maass -1892 s nu stai
cu minile n sn cnd cineva
moare!

Moritz Schiff -1874-masaj cardiac


manual direct cu torace deschis-la
cine - puls carotidian.
Rudolph Boehm i Louis Mickwitz
demonstreaz efectul compresiei
sternale, la pisic.

Compresie toracic extern


Balassa 1858.
Friedrich Maass-1892-primul stop
remis cu CTE.
1901 Kristian Igelsrud - masaj
cardiac intern-oprire cardiac
intraoperatorie.

1895 Alfred Kirstein inventeaz


laryngoscopul.
-1889 Sir Henry Head - IOT cu
sond cu balona.
Cooper balonaul law pressure

Archer Gordon,
James Elam,
Peter Safar
ortostatismul e cea mai bun
poziie.

Medicul austriac de origine ceh


Peter Safar (1924-2003)
"parintele resuscitarii
cardiopulmonare".
Lucrarea lui, intitulat
"ABC of resuscitation" (1957)
a reprezentat principalul ghid de
resuscitare utilizat n medicina de
urgen timp de aproape jumatate de
secol.

Totul pentru SNC

ABC-ul recunoscut i respectat n


toat lumea

A-er
B-ojoci
C-ord

AIRWAY
BREATHING
CIRCULATION

R
C
R
C

In 2005, ea a fost inlocuita de noile ghiduri:


"European Resuscitation Council Guidelines
for Resuscitation", "International Liason
Committee on Resuscitation (ILCOR): 2005
International Consensus Conference on
Cardiopulmonary Resuscitation".
In 1989 a fost infiintat Consiliul European
de Resuscitare, organism stiintific medical
multidisciplinar, insarcinat cu elaborarea de
ghiduri si standarde in domeniu.

Primul care a folosit


defibrilarea electric n
scopul tratrii unei
fibrilaii ventriculare celebrul chirurg german
Beck.

Resuscitarea cardiopulmonara este


mprit n BLS - Suportul Vital de
Baza - ALS - Suportul Vital Avansat.

ABC
Cel mai rspndit i recunoscut
algoritm din medicin!
Invidia medicorum pesima!!!

Diagnostic: Moarte
PIERDEREA STRII DE
CONTIEN
Moartea clinic
MOARTEA CEREBRAL
MOARTEA BIOLOGIC

n anul 1968, comisie - medici, juriti i teologi Harvard Medical School din Statele Unite, a definit
moartea clinic i a stabilit criteriile de diagnosticare
valabile pn astzi:
- pierderea definitiv a cunotinei
- lipsa reflexelor bulbului rahidian
- pierderea respiraiei spontane.
Moartea clinic este definit ca fiind starea de
dispariie definitiv a tuturor funciunilor creierului
mare, creierului mic i ale trunchiului cerebral, n
contextul meninerii funcionrii aparatului cardiovascular prin respiraie artificial.

MOARTEA CEREBRAL
dispariia tuturor activtilor SNC
(inclusiv cea involuntar ce susine
funciile vitale) datorat necrozei
neuronale, consecutiv anoxiei
cerebrale.
EEG 24h electric negativ

SYMPTOMS OF DEATH

Cessation of breathing
Cardiac arrest (No pulse)
Pallor mortis, paleness which happens in the 15120
minutes after death
Livor mortis, a settling of the blood in the lower
(dependent) portion of the body
Algor mortis, the reduction in body temperature
following death. This is generally a steady decline until
matching ambient temperature
Rigor mortis, the limbs of the corpse become stiff
(Latin rigor) and difficult to move or manipulate
Decomposition, the reduction into simpler forms of
matter, accompanied by a strong, unpleasant odor.

In 1968, anul elaborrii


definiiei, nu se dezvoltau numai
transplanturile: tehnicile de
diagnostic fcuser i ele
progrese, punnd la dispoziia
medicilor noi instrumente pentru
cunoaterea mai profund a
activitii creierului i a fazelor
morii umane.

Dar in timp ce tehnicile de


reanimare erau de-acum in masura
sa-i tina artificial pe mult mai multi
pacienti in viata, o perioada mult
mai lunga, aparea o noua
problema: daca si cand este permis
sa intrerupi tratamentul unui
pacient aflat in stare vegetativa.

Activitatea electrica a creierului


se poate ntrerupe complet i pe
parcursul unei anestezii foarte
profunde sau n timpul unui stop
cardiac.
Moartea cerebrala ns
presupune oprirea permant a
funciilor cerebrale / cel puin 24
de ore.

Criteriile specialistilor Harvard


pentru confirmarea mortii
cerebrale au devenit ulterior
fundamentul tuturor legilor
nationale in materie; ele
stabilesc cand este legala
intreruperea reanimarii,
pacientul fiind mort din punct de
vedere clinic.

Tot criteriile Harvard stau si la


baza legilor existente cu
privire la transplanturi, avand
in vedere ca organele unui
donator nu pot fi
transplantate decat dupa ce
s-a declarat moartea
cerebrala.

Conceptul de moarte cerebral a

fost introdus n lumea stiinific


concomitent cu primele
transplanturi din istoria
medicinei (introducerea lui furniza
o legitimare stiinific efecturii
transplantului de organe), iar criticii
au afirmat la acea vreme c o
problema etico-juridica a fost
rezolvat cu o presupus definiie
stiinific.

DOCTORUL MOARTE

Jack Kevorkian, patolog, USA,


sinucidere asistat pacieni terminali1990
Philip Nitschke, doctor australian
campanie de susinere a sinuciderii
asistate

OMS, Romania, rata mortalitatii


din cauza afectiunilor CV - 61% din
numarul total de decese, fa de
37% n UE si 53% in statele care au
aderat recent la UE.

Statisticile privind bolile CV - la nivel


mondial, 17 milioane de oameni mor
anual din cauza bolilor CV
- la fiecare 2 secunde survine un deces
ca rezultat al acestor boli,
-un atac de cord la fiecare 5 secunde
- un atac cerebral la fiecare 6 secunde.

Tendina de cretere a
incidenei bolilor CV la vrstele
tinere, dar segmentul de
populaie afectat
preponderent rmne cel situat
dup vrst de 45-50 de ani.

Din cele 10 milioane de oameni


care supravietuiesc anual unui
accident vascular cerebral, peste 5
milioane raman cu dizabilitati
permanente, devenind o povara
pentru familii si comunitati.

Organizaia Mondial a Sntii


estimeaz c, pn n 2020, vor
deveni principala cauz de deces n
ntreaga lume, practic din 100 de
oameni 40 vor muri din pricina
bolilor cardiovasculare.

Lanul vieii