Sunteți pe pagina 1din 7

Consideraii prealabile

La temelia oricrui sistem de drept st un set de reguli cluzitoare, care i imprim acestuia o anumit
concepie asupra ansamblului de norme juridice, oferind destinatarului normei o direcie, o ndrumare, o
privire de ansamblu asupra coninutului reglementrii.
Principiile fundamentale sunt pilonii care stau la baza procesului civil dirijnd desfurarea ntregului
proces.
Raportat la stadiul actual al reglementrii, unele dintre principii sunt o creaie a doctrinei dezvoltat de
jurispruden iar altele dei au o reglementare constituional ori convenional, nu beneficiaz de o
reglementare specific, distinct n Codul de procedur civil.
Redactorii noului Cod de procedur civil (NCPC) au reglementat expres principiile fundamentale ale
procesului civil, ntr-un capitol distinct al Titlului preliminar [2].
Trebuie spus faptul c NCPC nu reglementeaz numai principiile fundamentale ale procesului civil ci i
principiile care guverneaz cile de atac (unicitatea cii de atac, legalitatea cii de atac etc.) sau executarea silit
(legalitatea executrii silite, rolul activ al executorului judectoresc etc.).
Respectarea principiilor fundamentale [3]
n prim planul procesului civil este judectorul ca factorul de echilibru. Acesta va lua msurile care se
impun pentru ca principiile fundamentale ale procesului civil s fie respectate de ctre prile litigante, el nsui
fiind inut s respecte acest principii.
Aadar, respectarea principiilor fundamentale nu este o simpl regul, rolul pe care l joac n rndul
principiilor fiind unul vital dat fiind faptul c acesta asigur respectarea tuturor celorlalte principii eseniale ale
procesului civil.
Dreptul la un proces echitabil, n termen optim i previzibil [4]
NCPC transpune n legislaia procesual-civil dreptul la un proces echitabil consacrat de prevederile art. 6
din Convenie i principiul constituional al dreptului de acces la justiie. Coinciden sau nu, acest principiu se
regsete, la fel ca n Convenie nscris n art. 6 (din NCPC).
Din analiza normelor convenionale ale art. 6 parag. 1 din Convenie, dar i din analiza jurisprudenei
C.E.D.O., rezult urmtoarele componente ale dreptului la un proces echitabil, implementate n NCPC: (1)
accesul liber la justiie, (2) examinarea cauzei n mod echitabil, public i ntr-un termen rezonabil, (3)
examinarea cauzei de ctre un tribunal independent, imparial, stabilit prin lege i (4) publicitatea pronunrii
hotrrilor judectoreti.
1) Accesul liber la justiie
Dreptul de acces la justiie [5] se concretizeaz n posibilitatea oricrei persoane de a se adresa instanei
pentru aprarea drepturilor i intereselor sale legitime. Dreptul nu este ns unul absolut, putnd suferi unele
limitri, statele dispunnd de o marj de apreciere, cu respectarea ns a caracterului rezonabil al acestor
limitri.
O astfel de limitare este reprezentat, de exemplu, de obligativitatea achitrii taxelor judiciare de
timbru pentru sesizarea instanei de judecat. Ca o garanie a respectrii acestui principiu, NCPC a reintrodus n
legislaia procesual-civil dispoziiile referitoare la acordarea asistenei judiciare gratuite, care fuseser abrogate
prin Legea Micii reforme (Legea nr. 202/2010 privind unele msuri pentru accelerarea soluionrii proceselor).
2) Examinarea cauzei n mod echitabil, public i ntr-un termen rezonabil
Aceast component a dreptului la un proces echitabil aduce n prim plan imperativul soluionrii cu
celeritate a proceselor, aceasta fiind de altfel o linie directoare a noii legislaii procesual-civile. Spre deosebire
ns de art. 6 parag. 1 din Convenie, redactorii NCPC au optat pentru o formulare distinct, principiul enunat
fcnd referire la termenul optim i previzibil, iar nu la un termen rezonabil, astfel cum se regsete nscris n
alte documente internaionale.
Raiunea pentru care legiuitorul a optat pentru termenul previzibil trebuie cutat n normele NCPC care
se afl n strns legtur cu acest drept. Astfel, judectorul este obligat ca, la primul termen de judecat, dup
citarea prilor, s estimeze durata pentru soluionarea procesului ntr-un termen previzibil [6]. n caz de
nclcare a dreptului la soluionarea procesului ntr-un termen optim i previzibil, prile au la dispoziie
contestaia la tergiversarea procesului [7].
3) Examinarea cauzei de ctre un tribunal independent, imparial, stabilit prin lege
Aceast component a dreptului la un proces echitabil se refer la condiiile care trebuie s fie ndeplinite
de ctre instan respectiv aceea de a fi (1) stabilit prin lege, (2) independent i (3) imparial.
4) Publicitatea pronunrii hotrrilor judectoreti
Aceast garanie a dreptului la un proces echitabil const n dreptul participanilor la procedurile judiciare
de a cunoate soluia instanei, ntr-o cauz dat, imediat dup ce aceasta a fost pronunat. NCPC consacr
regula pronunrii hotrrii n edin public, la locul unde s-au desfurat dezbaterile, de ctre preedinte sau
de ctre un judector, membru al completului de judecat, care va citi minuta, indicnd i calea de atac ce poate
fi folosit mpotriva hotrrii [8].

n cazul n care instana amn pronunarea [9], preedintele completului de judecat va anuna termenul
pentru care a fost amnat pronunarea, putnd stabili totodat c pronunarea hotrrii se va face prin punerea
soluiei la dispoziia prilor prin mijlocirea grefei instanei.
Principiul legalitii [10]
Principiul are n vedere respectarea legii de ctre toate persoanele chemate s participe la procedurile
judiciare, judectorului nsui revenindu-i misiunea de a se supune numai legii, de a veghea la respectarea
acesteia de ctre justiiabili, precum i de a aplica sanciunile care se impun n cazul nclcrii acestui principiu.
Principiul legalitii i gsete un corespondent i n materia cilor de atac dar i n faza executrii silite.
Principiul egalitii [11]
Principiu cu valoare constituional [12], egalitatea n procesul civil are n vedere pe de o parte tratarea
prilor litigante n mod egal de ctre judector, n ceea ce privete exerciiul drepturilor recunoscute de legea
procesual-civil iar pe de alt parte egalitatea n raporturile dintre pri i instan.
Judecarea cauzelor pentru toi cei implicai n activitatea judiciar trebuie s se realizeze (1) de ctre
aceleai organe i (2) dup aceleai reguli. Astfel, pe toat durata desfurrii procesului civil, prilor trebuie s
li se recunoasc aceleai drepturi i s li se impun aceleai ndatoriri.
Principiul disponibilitii [13]
n lumina acestui principiu, instana va statua n limitele obiectului stabilit prin cererea de chemare n
judecat, pronunndu-se asupra a tot ceea ce s-a cerut, dar n acelai timp doar asupra a ceea ce s-a cerut.
Acest principiu are n vedere dreptul prilor de a dispune de soarta procesului 1) prin sesizarea instanei de
judecat, 2) prin stabilirea cadrului procesual, att n privina prilor, ct i n privina obiectului, 3) prin
dreptul reclamantului de a renuna la aciune sau la dreptul subiectiv pretins, 4) prin dreptul prtului de a
achiesa la preteniile formulate de ctre reclamant, 5) prin dreptul prilor de a ncheia o tranzacie, 6) prin
dreptul prilor de a exercita calea de atac, 7) prin dreptul prilor de a achiesa la hotrrea pronunat.
Principiul comport ns unele limitri, i ne referim la posibilitatea judectorului de a introduce din oficiu,
tere persoane n procesul civil [14]. Aceasta este o veritabil excepie de la principiul disponibilitii n materie
necontencioas, n materia contencioas aceast prerogativ fiind o excepie aparent, fa de faptul c
judectorul nu poate trece peste voina prilor litigante (n cazul n care acestea se mpotrivesc judectorul
neavnd posibilitatea de a introduce terii n cauz).
Principiul bunei-credine [15]
n lumina acestui principiu, prile sunt obligate s exercite cu bun-credin drepturile procedurale, potrivit
scopului n vederea cruia acestea au fost recunoscute, fr nclcarea drepturilor altei pri.
Limita principiului bunei-credine, care cunoate i o consacrare fundamental [16], este dat deabuzul de
drept, care presupune exercitarea drepturilor de ctre titularul lor, cu rea-credin, n alt scop dect acela pentru
care a fost recunoscut de lege
Partea care ncalc acest principiu va putea fi obligat, la cerere, la plata unei amenzi judiciare pentru
prejudiciile cauzate i/sau la plata unei despgubiri pentru amnarea judecrii cauzei.
Principiul dreptului la aprare [17]
Respectarea dreptului la aprare presupune, pe de o parte posibilitatea recunoscut de ctre lege prilor
litigante de a-i angaja un aprtor (dreptul la aprare n sens formal), iar pe de alt parte de a dispune de toate
elementele necesare pentru a-i asigura aprarea, respectiv de a lua cunotin de piesele dosarului, de a propune
probe, de a invoca excepii, de a exercita cile de atac etc (drept la aprare n sens material).
Principiul contradictorialitii [18]
Contradictorialitatea este unul dintre principiile specifice procesului civil i const n dreptul prilor aflate
pe poziii cu interese contrare, de a propune i administra probe i de a pune concluzii n legtur cu
problemele de fapt i de drept care intereseaz dezlegarea pricinii [19].
Contradictorialitatea n viziunea NCPC presupune ca prile litigante 1) s i fac cunoscut, direct sau prin
intermediul instanei motivele de fapt i de drept pe care i ntemeiaz preteniile i aprrile, precum i
mijloacele de prob de care neleg s se foloseasc, 2) s expun situaia de fapt la care se refer preteniile i
aprrile lor n mod corect i complet, fr a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute, 3) s prezinte un
punct de vedere propriu fa de afirmaiile prii adverse cu privire la mprejurri de fapt relevante n cauz, 4)
s discute i s argumenteze orice chestiune de fapt sau de drept invocat n cursul procesului de ctre orice
participant la proces, inclusiv de ctre instan din oficiu. Totodat, ca o garanie a respectrii acestui principiu,
judectorul cauzei va pune n discuia prilor toate cererile, excepiile i mprejurrile de fapt sau de drept
invocate.
Principiul oralitii [20]
Oralitatea, imperativ inerent al desfurrii procesului civil, implic dreptul prilor de a-i susine verbal
preteniile, de a da explicaii, de a dezbate orice chestiune de drept i de fapt dedus judecii.
Principiul nemijlocirii [21]
Principiul nemijlocirii presupune ca instana care judec procesul s administreze, nemijlocit, toate probele,
n afar de cazurile n care legea dispune altfel.

Chiar NCPC cuprinde unele derogri de la principiul enunat, caz n care administrarea probelor se va
realiza de ctre o alt instan dect cea care judec litigiul dedus judecii (comisia rogatorie, procedura
asigurrii dovezilor etc.).
Principiul publicitii [22]
Publicitatea edinei de judecat are n vedere pe de o parte, (i) caracterul public al dezbaterilor, iar pe de
alt parte (ii) publicitatea pronunrii hotrrilor.
Prin consacrarea acestui principiu se asigur imperativul examinrii cauzei n public, impus de art. 6
C.E.D.O, aceasta fiind o condiie inerent a exercitrii drepturilor procesuale ale prilor, prin asigurarea
accesului acestora la dezbateri.
NCPC consacr i unele excepii de la acest principiu. Redactorii NCPC au optat pentru resistematizarea
etapelor procesului civil, care n noua legislaie procesual-civil cunoate 3 etape, respectiv 1) etapa scris, 2)
etapa cercetrii procesului, care se desfoar n camera de consiliu i care reprezint o excepie de la principiul
publicitii i respectiv 3) dezbaterea n fond a procesului, care are loc preponderent n edin public.
Principiul desfurrii procedurilor n limba romn [23]
Desfurarea procesului civil n limba romn reprezint reflecia n plan procesual-civil a regulii
fundamentale inserat n art. 128 din Constituie.
Nu numai cererile i actele de procedur se desfoar n limba romn, ci ntreaga activitate procesualcivil este guvernat de acest principiu.
Totui, n cazul cetenilor strini i apatrizilor, NCPC prevede i o excepie de la aceast regul, acetia
putnd (1) s ia cunotin de toate actele i lucrrile dosarului, (2) s vorbeasc n instan i (3) s
pun concluzii, prin intermediul unui traductor [24], dac legea nu prevede altfel.
Principiul continuitii [25]
Respectarea principiul continuitii presupune ca aceiai judectori s soluioneze ntreg procesul,
nlocuirea unora dintre membrii completului de judecat fiind posibil doar n cazul unor motive justificate.
n lumina acestui principiu, dac pe parcursul judecrii cauzei completul se schimb, este necesar cel puin
ca judectorii care au pronunat hotrrea s fie aceiai cu judectorii fa de care s-au pus concluzii de ctre
pri.
n cazul n care nlocuirea a avut loc dup ce s-a dat cuvntul pe fond prilor, NCPC prevede
obligativitatea repunerii cauzei pe rol [26], urmnd ca prile s pun din nou concluzii n faa aceluiai complet
din care va face parte un alt judector.
Principiul continuitii este respectat i n cazul (i) repunerii cauzei pe rol, precum i (ii) n cazul relurii
judecii dup suspendare, n ambele ipoteze menionate cauza fiind judecat de ctre aceiai judectori.
ncercarea de mpcare a prilor
Fiind reglementat la capitolul dedicat principiilor fundamentale, trebuie s i recunoatem puterea de linie
directoare n procesul civil i ncercrii de mpcare a prilor.
Acest principiu vizeaz pe de o parte (i) recomandarea adresat prilor de ctre magistratul cauzei de a
apela la mediere, iar pe de alt parte (ii) obligaia judectorului de a acorda sfaturi de mpcare prilor.
Principiul rolului activ al judectorului [27]
Dei n mod tradiional rolul activ are n prin plan judectorul, totui NCPC prevede i n sarcina
executorului judectoresc o atare obligaie Aadar, pe parcursul judecii magistratul este cel care trebuie s
manifeste rol activ n vreme ce, pe parcursul executrii silite, aceast atribuie revine executorul judectoresc.
Rolul activ al judectorului cunoate, n noua reglementare, o redimensionare. Atribuiile judectorului sunt
mai precise, mai bine definite, rolul activ al acestuia sporind n mod exponenial n comparaie cu actuala
reglementare.
Astfel cum deja am artat, judectorului i se recunoate posibilitatea introducerii, din oficiu a unor teri,
bineneles, n condiiile legii.
Judectorul va putea solicita precizri n scris sau oral cu privire la situaia de fapt i motivarea n drept, va
putea pune n dezbaterea contradictorie a prilor orice mprejurri de fapt sau de drept chiar dac ele nu au fost
analizate n actele de procedur depuse de ctre pri i va putea dispune administrarea probelor pe care le
consider necesare etc.
Sigur c exercitarea rolului activ trebuie s prezinte garania de imparialitate, judectorul neavnd
aptitudinea de a se erija n aprtorul uuneia dintre pri. Acesta trebuie s confere echilibru n procesul civil n
scopul prevenirii oricrei greeli privind aflarea adevrului.
Concluzii
Raiunea consacrrii exprese a regulilor diriguitoare ale procesului civil, const n necesitatea de a rspunde exigenelor de previzibilitate care
au fost constant evideniate de C.E.D.O. Astfel, redactorii NCPC au avut ca obiectiv eliminarea deficienelor sistemului judiciar romn, care au fost
constatate de instana de la Strasbourg n hotrrile prin care ara noastr a fost condamnat de ctre aceasta, att pentru lipsa de previzibilitate care
deriv din lipsa unei legislaii naionale consecvente, ct i pentru prejudiciile cauzate de durata excesiv a procedurilor judiciare.

Principiile fundamentale ale procesului civil trebuie privite ca un tot unitar. Ele trebuie interpretate i aplicate unele prin altele. Interdependena
acestora face ca, nesocotirea, de ctre judectorul cauzei sau de ctre participanii la procedurile judiciare a unuia dintre aceste principii, s atrag, de
cele mai multe ori efecte n lan pentru c nclcarea unei reguli fundamentale atrage dup sine nerespectarea alteia/altora.
Fa de jurisprudena bogat a instanei supreme n materia nesocotirii regulilor eseniale ale procesului civil, reglementarea expres a
principiilor fundamentale reprezint un semnal de alarm care confirm rolul primordial pe care acestea l au n desfurarea procesului civil.

Principiile dreptului procesual civil- COD


CAPITOLUL II: Principiile fundamentale ale procesului civil
Art. 5: Indatoriri privind primirea si solutionarea cererilor
(1) Judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor
judecatoresti, potrivit legii.
(2) Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.
(3) In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa acestora
din urma, nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata in baza
principiilor generale ale dreptului, avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele
echitatii.
(4) Este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta
in cauzele ce ii sunt supuse judecatii.
Art. 6: Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil
(1) Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de
catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege . In acest scop, instanta este datoare sa dispuna toate
masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si in faza executarii silite.
Art. 7: Legalitatea
(1) Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii.
(2) Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si
indeplinirea obligatiilor partilor din proces.
Art. 8: Egalitatea
In procesul civil partilor le este garantata exercitarea drepturilor procesuale, in mod egal si fara
discriminari.
Art. 9: Dreptul de dispozitie al partilor
(1) Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, in cazurile anume prevazute de lege, la
cererea altei persoane, organizatii ori a unei autoritati sau institutii publice ori de interes public.
(2) Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.
(3) In conditiile legii, partea poate, dupa caz, renunta la judecarea cererii de chemare in judecata sau la
insusi dreptul pretins, poate recunoaste pretentiile partii adverse, se poate invoi cu aceasta pentru a pune capat,
in tot sau in parte, procesului, poate renunta la exercitarea cailor de atac ori la executarea unei hotarari. De
asemenea, partea poate dispune de drepturile sale in orice alt mod permis de lege .
Art. 10: Obligatiile partilor in desfasurarea procesului
(1) Partile au obligatia sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, ordinea si termenele stabilite de
lege sau de judecator, sa isi probeze pretentiile si apararile, sa contribuie la desfasurarea fara intarziere a
procesului, urmarind, tot astfel, finalizarea acestuia.
(2) Daca o parte detine un mijloc de proba, judecatorul poate, la cererea celeilalte parti sau din oficiu, sa
dispuna infatisarea acestuia, sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare.
Art. 11: Obligatiile tertilor in desfasurarea procesului
Orice persoana este obligata, in conditiile legii, sa sprijine realizarea justitiei. Cel care, fara motiv legitim,
se sustrage de la indeplinirea acestei obligatii poate fi constrans sa o execute sub sanctiunea platii unei amenzi
judiciare si, daca este cazul, a unor daune-interese .
Art. 12: Buna-credinta
(1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna-credinta, potrivit scopului in vederea caruia au fost
recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti.
(2) Partea care isi exercita drepturile procesuale in mod abuziv raspunde pentru prejudiciile materiale si
morale cauzate. Ea va putea fi obligata, potrivit legii, si la plata unei amenzi judiciare.
(3) De asemenea, partea care nu isi indeplineste cu buna-credinta obligatiile procesuale raspunde potrivit
alin. (2).
Art. 13: Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii.
In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier

juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv,
este licentiata in drept .
(3) Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului. Ele pot sa ia
cunostinta de cuprinsul dosarului, sa propuna probe, sa isi faca aparari, sa isi prezinte sustinerile in scris si oral
si sa exercite caile legale de atac, cu respectarea conditiilor prevazute de lege .
(4) Instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor, chiar atunci cand acestea sunt reprezentate.
Art. 14: Contradictorialitatea
(1) Instanta nu poate hotari asupra unei cereri decat dupa citarea sau infatisarea partilor, daca legea nu
prevede altfel.
(2) Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util, direct sau prin intermediul instantei, dupa
caz, motivele de fapt si de drept pe care isi intemeiaza pretentiile si apararile, precum si mijloacele de proba de
care inteleg sa se foloseasca, astfel incat fiecare dintre ele sa isi poata organiza apararea.
(3) Partile au obligatia de a expune situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararile lor in mod corect
si complet, fara a denatura sau omite faptele care le sunt cunoscute. Partile au obligatia de a expune un punct de
vedere propriu fata de afirmatiile partii adverse cu privire la imprejurari de fapt relevante in cauza.
(4) Partile au dreptul de a discuta si argumenta orice chestiune de fapt sau de drept invocata in cursul
procesului de catre orice participant la proces, inclusiv de catre instanta din oficiu .
(5) Instanta este obligata, in orice proces, sa supuna discutiei partilor toate cererile, exceptiile si
imprejurarile de fapt sau de drept invocate.
(6) Instanta isi va intemeia hotararea numai pe motive de fapt si de drept, pe explicatii sau pe mijloace de
proba care au fost supuse, in prealabil, dezbaterii contradictorii.
Art. 15: Oralitatea
Procesele se dezbat oral, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel sau cand partile solicita expres
instantei ca judecata sa se faca numai pe baza actelor depuse la dosar.
Art. 16: Nemijlocirea
Probele se administreaza de catre instanta care judeca procesul, cu exceptia cazurilor in care legea stabileste
altfel.
Art. 17: Publicitatea
Sedintele de judecata sunt publice, in afara de cazurile prevazute de lege .
Art. 18: Limba desfasurarii procesului
(1) Procesul civil se desfasoara in limba romana.
(2) Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata
instantelor de judecata, in conditiile legii.
(3) Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana au dreptul de a lua cunostinta
de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii, prin traducator autorizat, daca
legea nu prevede altfel.
(4) Cererile si actele procedurale se intocmesc numai in limba romana.
Art. 19: Continuitatea
Judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive
temeinice, in conditiile legii.
Art. 20: Respectarea principiilor fundamentale
Judecatorul are indatorirea sa asigure respectarea si sa respecte el insusi principiile fundamentale ale
procesului civil, sub sanctiunile prevazute de lege .
Art. 21: Incercarea de impacare a partilor
(1) Judecatorul va recomanda partilor solutionarea amiabila a litigiului prin mediere, potrivit legii speciale.
(2) In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare,
potrivit legii.
Art. 22: Rolul judecatorului in aflarea adevarului
(1) Judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile.
(2) Judecatorul are indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala
privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul
pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. In acest scop, cu privire la situatia de fapt si motivarea in drept pe
care partile le invoca, judecatorul este in drept sa le ceara sa prezinte explicatii, oral sau in scris, sa puna in
dezbaterea acestora orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in
intampinare, sa dispuna administrarea probelor pe care le considera necesare, precum si alte masuri prevazute
de lege, chiar daca partile se impotrivesc.
(3) Judecatorul poate dispune introducerea in cauza a altor persoane, in conditiile legii. Persoanele astfel
introduse in cauza vor avea posibilitatea, dupa caz, de a renunta la judecata sau la dreptul pretins, de a achiesa la
pretentiile reclamantului ori de a pune capat procesului printr-o tranzactie.

(4) Judecatorul da sau restabileste calificarea juridica a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar daca
partile le-au dat o alta denumire. In acest caz judecatorul este obligat sa puna in discutia partilor calificarea
juridica exacta.
(5) Cu toate acestea, judecatorul nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic in cazul in care partile, in
virtutea unui acord expres privind drepturi de care, potrivit legii, pot dispune, au stabilit calificarea juridica si
motivele de drept asupra carora au inteles sa limiteze dezbaterile, daca astfel nu se incalca drepturile sau
interesele legitime ale altora.
(6) Judecatorul trebuie sa se pronunte asupra a tot ceea ce s-a cerut, fara insa a depasi limitele investirii, in
afara de cazurile in care legea ar dispune altfel.
(7) Ori de cate ori legea ii rezerva judecatorului puterea de apreciere sau ii cere sa tina seama de toate
circumstantele cauzei, judecatorul va tine seama, intre altele, de principiile generale ale dreptului, de cerintele
echitatii si de buna-credinta.
Art. 23: Respectul cuvenit justitiei
(1) Cei prezenti la sedinta de judecata sunt datori sa manifeste respectul cuvenit fata de instanta si sa nu
tulbure buna desfasurare a sedintei de judecata .
(2) Presedintele vegheaza ca ordinea si solemnitatea sedintei sa fie respectate, putand lua in acest scop orice
masura prevazuta de lege .

Izvoarele dreptului procesual civil, expresie utilizat pentru a desemna formele de exteriorizare a
coninutului normelor dreptului procesual civil.
I.d.p.c. se grupeaz n dou categorii:
a) izvoare directe sau propriu-zise, care sunt: legile (Constituia, legile constituionale, legile organice,
legile ordinare, ntre care codul de procedur civil prezint o importan deosebit); actele normative
subordonate legii (hotrrile Guvernului, ordonanele i ordonanele de urgen emise de Guvern, alte acte
normative emise de organele centrale ale administraiei publice); actele normative subordonate legii cu
aplicabilitate specific unor domenii, precum: regulamentele, statutele, contractele-tip (n msura n care
prin asemenea acte se reglementeaz aspecte procedurale privind soluionarea diferitelor categorii de litigii);
obiceiul; regulile de convieuire social etc.;
b) izvoarele indirecte, din grupa crora fac parte: jurisprudena i tiina dreptului.