Sunteți pe pagina 1din 24

Boala Parkinson

Boala Parkinson este o boal degenerativ ce survine


n urma distrugerii lente iprogresive a neuronilor. ntruct
zona afectat joac un rol important n controlul micrilor,
pacienii prezint gesturi rigide, sacadatei incontrolabile,
tremor i instabilitate postural.

Cauze i factori de risc


Cauze
Factorii de risc:
Expunerea precoce sau prelungit la substane poluante
chimice sau la pesticide (ierbicidei insecticide)
Consumul unui drog (MPTP) poate cauza semnele i
simptomele bolii Parkinson drogul are un efect similar
pesticidelor
Medicamente neuroleptice (fenotiazina) sau substanele
care blocheaz receptorii de dopamin
intoxicaia cu monoxid de carbon sau cu mangan
hidrocefalia, tumorile craniene, hematom subdural, boala
Wilson, tulburrile idiopatice degenerative

Semne i simptome
Tulburrile legate de boala
Parkinson apar cel mai adesea
ntre 50 i 70 ani; vrsta medie
de apariie a bolii este de 57
ani. La nceput, simptomele pot
fi confundate cu procesul
normal de mbtrnire, dar pe
msura agravrii acestora,
diagnosticul devine evident.
Cele trei semne cardinale ale
bolii Parkinson sunt: tremorul
de repaus, rigiditatea i
bradikinezia. Dintre acestea,
dou sunt eseniale pentru
stabilirea
diagnosticului.
Instabilitatea postural este al
patrulea semn cardinal, dar
survine tardiv, de obicei dup 8
ani de evoluie a bolii.

n 70% din cazuri, gesturile ritmice incontrolabile ale minilor,

capului sau picioarelor constituie primul simptom i se


manifestn special nre paus i n perioadele de stres. Tremorul
este diminuat n timpul micrilor i dispare n somn, este
accentuat de stres i de oboseal. Tremorul devine mai puin
evident pe masura evoluiei bolii.
Rigiditatea se refer la creterea rezistenei la mobilizarea
pasiv a muchilor i este mai evident la micrilevoluntare ale
membrului contralateral.
Bradikinezia se refer la lentoarea micrilor, dar include is
cderea micrilor spontanei scderea amplitudinii micrilor.
Bradikinezia este vizibil prin micrografie (scris de mnmic,
ilizibil), hipomimie (diminuareamicrilormimice), clipitrar i
hipofonie (voce diminuat).
Instabilitatea postural se refer la tulburrile de echilibru i
coordonare. Apariia sa este o etapa important n evoluia bolii,
deoarece instabilitatea postural este dificil tratabila i este o
sursa comun de invaliditate n stadiile avansate ale bolii.
Demena survine tardiv n evoluia bolii Parkinson i afecteaz
15% - 30% din pacieni. Memoria recent este afectat.

Tratament
Dei nu exist un tratament curativ pentru boala
Parkinson, simptomele sale pot fi atenuate cu ajutorul
medicamentelor, dar i prin modificarea stilului de via.
n general, simptomele pot fi controlate cu succes dac
tratamentul este adaptat evoluiei bolii.
Tratamentul neuro-protector (posibil)
Terapiile neuro-protectoare sunt cele care
ncetinesc pierderea neuronilor dopaminergici. n
prezent, nu exista nicio terapie cu rol neuroprotector
demonstrat pentru boala Parkinson.
Selegilina este medicamentul considerat drept
un posibil agent neuroprotector, dei efectele sale
benefice nu au fost n ntregime demonstrate.
Selegilina poate fi prescris nc de la debutul bolii.

Tratamentul simptomatic
Momentul
adecvat
pentru
iniierea
medicaiei depinde de mai muli factori (vrsta, stilul
de via, gravitatea simptomelor etc.)Medicamentele
prescrise au rolul de a reduce simptomele bolii, dar
nu opresc evoluia sa. Se recomand semnalarea
oricrui nou simptom ce apare ntimpul
tratamentului, pentru a face modificrile necesare.
Asocierea dintre levedopa iun inhibitor de dopadecarboxilaz (carbidopa sau benzerazid) este
tratamentul simptomatic standard pentru boala
Parkinson,
cu cele mai puine efecte adverse pe
Tratamentul
termen scurt.

chirugical

Pentru pacienii ce se gsesc ntr-un stadiu avansat al bolii, n care


simptomele nu mai rspund la medicaia obinuit, se poate recurge la o
intervenie chirurgical, n funcie de starea general a persoanei i de calitatea
vieii.
Una dintre metodele ce pot fi folosite este talamotomia consta n
distrugerea unei pri a talamusului, pentru a reduce tremorul parkinsonian. Peste
90% din pacienii ce efectueaz aceasta intervenie prezint o ameliorare
considerabil n tremorul membrului din partea opus leziunii. Complicaiile unei
talamotomii bilaterale sunt comune; peste 25% din pacieni prezint tulburri de

Kinetoterapia i ortofonia
Kinetoterapia
este
un adjuvant terapeutic
important i const n
exerciii fizice zilnice i
gimnastic,
reeducare
funcional,
refacerea
echilibrului postural etc.
Ortofonia
permite
tratarea
disartriei
(tulburri de vorbire),
datorate unei articulaii
dificile.

Paralizia
Termenul
de
paralizie, se defineste ca find
un simptom neurologic, ce
consta in imposibilitatea de a
excuta o miscare. O paralizie
poate privi un mic grup de
muschi, un membru, partea
inferioara a corpului sau
intreaga jumatate stanga sau
dreapta. Atunci cand forta
musculara
este
doar
diminuata, si nu abolita, se
vorbeste de pareza.

In cazul paraliziei este posibila o regresie spontana, chiar in


mod frecvent, ca in cursul unor accidente vasculare cerebrale, in
formele cu prognostic mai sever, tratamentul consta, in principal,
in reeducare.

Miscarile tuturor partilor corpului se realizeaza de catre muschi,


care se afla sub impulsul unor nervi motori periferici, cu provenienta in
sistemul nervos central. Cand acesti nervi sunt afectati, miscarile de
comanda nu se mai pot executa, simptom care poarta denumirea de
paralizie.

Encefalita

Cele mai frecvente


cauze care duc la
instalarea paraliziei
sunt hemoragia
cerebrala,
traumatismele coloanei
vertebrale care duc la
sectionarea maduvei
spinarii sau a nervilor,
compresiunile pe nervi,
infectiile sistemului
nervos (encefalita,
meningita, poliomielita
etc), intoxicatiile sau
racelile.

Poliomelita

Video
Filmulet paralizie 1
Filmulet paralizie 2
Filmulet paralizie 3 - operatie

EPILEPSIA
Epilepsia este o tulburare
neurologica
comuna
care
se
datoreaza
unor
factori
care
interfereaza cu impulsurile electrice la
nivelul creierului. Sistemul nervos
produce descarcari electrice bruste,
excesive si dezorganizate, care duc la
aparitia
convulsiilor.
Convulsiile
interfera
temporar
cu
controlul
musculaturii,
controlul
defecatiei
(eliminarea de fecale), vorbirea,
vederea si constienta bolnavului.
Aparitia
convulsiilor
este
inspaimantatoare, in special daca
sunt severe. Din fericire, tratamentul
reduce impulsurile electrice anormale
la nivelul creierului si controleaza
crizele
convulsive.
Epilepsia nu este o forma de
retardare intelectuala sau boala

Cauze
Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai
putin de jumatate din bolnavii de epilepsie, au o cauza
primara neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale

Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori


de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna o cauza.
Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de
epilepsie la copii. La unele persoane, epilepsia se
datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.
Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti.
Este posibil sa existe agregare familiala (adica mai multe
cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa
existe istorie familiala de epilepsie pentru ca cineva sa
faca epilepsie.

Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:


- traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza
circulatia sangvina la nivelul creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare

Tumorile, zonele de tesut


cicatriceal
datorate
traumatismelor sau altor boli pot
deteriora o anumita zona din
creier si pot determina convulsii
partiale.
Cu
toate
acestea,
epilepsia poate aparea in
absenta tuturor acestor conditii.

Simptome
Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al
epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar
simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la
diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva
secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi
pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor,
depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi
amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp
ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.

Video

Tratament
Desi neobisnuit, aceasta boala care afecteaza
initial o anumita arie a creierului poate sa se
extinda si intr-o alta arie cerebrala. Unele tipuri de
epilepsie ale copilului dispar odata ce acesta
ajunge la varsta adolescentei. Alte tipuri pot
persista toata viata. Epilepsia cauzata de un
traumatism craniocerebral poate disparea dupa
cativa ani sau poate persista toata viata.
Nu exista nici un tratament care sa vindece
epilepsia, dar din fericire, exista tratamente care
sa controleze aparitia convulsiilor epileptice si
care pot preveni repetarea acestora.

SCRELOZA IN PLACI
Scleroza se refer la
rigidizarea
unei
structuri
determinat, de obicei, de
nlocuirea esutului specific
normal al unui organ cu esut
conjunctiv. Scleroza n plci
este o boal inflamatorie
mediat imun care atac
axonii mielinizai de la nivelul
sistemului
nervos
central
(creier i mduva spinrii),
distrugnd mielina (care are
rol in transmiterea impulsului
nervos) i axonul n diferite
grade, producnd o dizabilitate
fizic n timp de 20-25 de ani
de la diagnostic la aproximativ

Semnele i simptomele bolii sunt foarte variate


de la un banal vertij (ameeal) i pn la o afectare
complet a celor 4 membre, motiv pentru care aceast
maladie este adesea greit diagnosticat n stadiile de
debut sau chiar nediagnosticat.

Semnele i simptomele clasice ale sclerozei


multiple sunt urmtoarele:
- deficit senzitiv (de exemplu parestezii senzaii de
furnicturi )
- simptome ale mduvei spinrii: crampe musculare
secundare spasticitii
- simptome ale mduvei spinrii: disfuncie sfincterian
sau sexual
- simptome cerebeloase: clasica triad a lui Charcot
(dizartrie afectarea limbajului, ataxie afectarea
micrilor coordonate i tremor)
- nevrita optic (inflamarea nervului optic ce se poate
manifesta prin scderea brusc a vederii n ochiul
afectat)
- nevralgie de trigemen sau paralizie facial
- intoleran la cldur
- tulburri oculare: diplopie la privirea lateral (33%
dintre pacieni)

Cauze
Cauza aparitiei bolii este necunoscuta, cercetatorii
crezand ca are de-a face cu sistemul imunitar si cu genele
mostenite. Este posibil ca scleroza in placi sa fie o boala
autoimuna, adica organismul sa se atace pe el insusi, dintr-o
eroare, considerand ca este vorba de un corp strain intrat in
sistem.
Exista si posibilitatea transmiterii genetice, intrucat unele
popoare nu dezvolta aceasta boala, iar daca au existat mai
multe cazuri in familie, copilul este mai predispus la scleroza.

Tratament

Din pacate tratamentul pentru scleroza in placi este


destul de agresiv, bazat in special pe corticosteroizi in doze
mari, iar simptomele, desi dispar sau se amelioreaza pe
moment, apar din nou cu aceeasi intensitate sau una chiar
mai mare. In final, pacientul devine invalid, pana
candniciofunctie a organismului nu mai merge asa cum
trebuie.

SFARSIT