RIDICHILE

(Raphanus sativus)
Familia Brassicaceae (Cruciferae)
Raphanus sativus L. convar sativus ridichea de luna
Raphanus sativus L. convar. niger (Mill.) Korner ridichea de vara si de iarna.
Originea si raspandirea: Ridichea cultivata provine din Asia anterioara si zona
mediterana, unde a rezultat din specia Raphanus marilimus L. probabil ca urmare a
incrucisarii cu alte specii (Zeven si Jucovschi,1975).
Ridichea fiind folosita in alimentatie de mii de ani de popoarele antice din China,
Japonia, Egipt, Grecia, Italia ect. In prezent se cultiva in zonele umede si racoroase din
Europa, Asia si America.
In conditiile tarii noastre se cultiva in toate zonele legumicole.

Caracterizari botanice: Ridichea de luna este o planta anuala, iar ridichea de vara si cea
de iarna sunt bienale. In cazul ridichilor de luna , partea comestibila se formeaza prin
tuberizarea unei parti a epicotilului si a hipocotilului, in timp ce ridichea de vara si de
iarna, aceasta ia nastere prin tuberizarea hipocotilului si a partii superioare a radacinii
pivotante.

Culoarea poate fi rosie de diferite intensitati, violacee, alba, cenusie sau neagra.
Forma radacinii tuberizate este diferita, putand fi sferica, ovala sau alungita. Greutatea
variaza de la 10g la 1 kg bucata.
Fructul este o silicva indehiscenta, de forma alungita, cu un rostru ascutit, cu numeroase
seminte de culoare roscata violacee, inglobate intr-un tesut spongios.

Valoare alimentara nutraceutica:

Ridichile se cultiva pentru radacinile tuberizate, care se consuma in stare cruda in tot
timpul anului (datorita rezistentei la temperature scazute si la pastrare in timpul iernii).
Acestea contin: ridichea de luna contine 5-8% S.U., iar ridichea de vara si iarna 8-11%,
reprezentata mai ales de glucide (glucoza, fructoza si zaharoza). Alte component sunt
reprezentate de lipide, in cantitate foarte mica (0,1 % s.p.), saruri minerale de K, Ca, P,
Mg, Na, S, Fe, etc., vitaminele C, B1, B2, B6, .
Ridichea are o perioada scurta de vegetatie, se cultiva in camp si spatii protejate
(ridichea de luna), in cadrul culturilor succesive.

Modalitati de utilizare: Se folosesc in stare cruda ca salata, conservata in saramura

concentrate si sub forma de sos, utilizat ca garnitura la orez (Chaux si Foury, 1944).
Se consuma de regula pentru asezonarea salatelor, si putina lume stie ca pot fi
remedii eficiente pentru mai multe boli.
Radacinile ridichilor sunt deasemenea un adevarat elixir pentru rinichi.

Soiuri:
In tara sunt zonate soiuri de: Ridiche de luna timpurii (30-40 zile): Bicolor, Rotunde
timpurii, Feuer Kugel, Rosii cu varful alb, Ilka, Redo; semitimpurii (40-50zile) : De blaj,
Tepusi de gheata.
Ridichea de vara (50-60 zile): Osstergruss, Albe japoneze, De Dumbraveni, De Iernut.
Ridichea de toamna (70-80 zile) : Bere de Munchen. Ridichea de iarna (100-120 zile):
Negre rotunde.

Boli:
Boala sau daunatorul-->Puricii verzii (Phyllotreta sp.); Aspectul atacului->Ciuruiurea
frunzelor si prezenta insectelor pe frunzele de ridichi. Tratamentul aplicat-->Tratamente
pe plante si sol. Substanta de combatere-->Decis 25 CE; Sumicidin 20 EC; Onevos 31,5
CE. Concentratia sau doza la ha- 0,31; 0,025%; 0,15.
Boala sau daunatorul-->Musca verzei(Delia brassicae); Aspectul atacului--> Galerii si
larve in radacinile de ridichi. Tratamentul aplicat--> Tratamente la sol; Tratamente pe
plante si sol.Substanta de combatere- Sinolitox 10 G Zolone 30 PM Imidan WP Concentratia sau doza la ha-40kg, 0,2 %, 0,1% ;