MULTILINGVISM

Data: 22 mai 2006

Autor: RS

Plenul Parlamentului European a aprobat o rezoluie prin care susine "multilingvismul" i evideniaz
necesitatea ca locuitorii rilor membre ale Uniunii Europene s vorbeasc cel puin dou limbi n afara
celei materne. Textul, aprobat cu 435 de voturi pentru, 22 mpotriv i 23 de abineri, cere statelor
membre s-i mbunteasc politicile pentru nvarea limbilor strine de la vrste fragede.
De asemenea, sprijin propunerea CE de a se stabili un indicator de competen lingvistic comun
tuturor statelor membre, care s permit calibrarea omogen a aptitudinilor n materie de limbi
strine.

Parlamentul adopta strategia pentru multilingvism

Publicat: 16 Noiembrie 2006 @ 10:24
Adoptand un raport al lui Bernat Joan i Mari (Verzi/ALE, ES) cu 537 voturi pentru, 50 impotriva si
59 abtineri, eurodeputatii au estimat ca esentiala imbunatatirea calitatii, a eficientei si a accesibilitatii
sistemelor de invatamant in Uniune, prin promovarea invatarii limbilor straine.
Deputatii europeni au salutat initiativa infiintarii unui Indicator European de Competente Lingvistice care sa
includa toate limbile oficiale ale Uniunii, insa au subliniat ca propunerile pentru multilingvism n-ar trebui sa
se limiteze doar la acestea.
Raportorul si foarte multi dintre parlamentarii europeni au notat ca ar trebui luate mai mult in considerare
drepturile a circa 46 milioane de cetateni europeni care vorbesc limbi mai putin raspandite (cum ar fi galeza,
scotiana, catalana sau basca) si ca ar trebui acordate facilitati celor interesati sa invete aceste limbi.
Totodata, Parlamentul s-a declarat in favoarea acordarii de sanse imigrantilor, pentru ca ei sa poata invata
limba tarii lor gazda. In acelasi timp, insa, Legislativul a considerat ca imigrantilor ar trebui sa li se asigure
sansa de a fi educati in limba lor materna, ca o modalitate de a-si pastra legaturile cu tarile de origine.
O atentie speciala ar trebui acordata promovarii invatarii limbilor straine in randul persoanelor aflate in
situatii defavorabile sau dificile, si in randul persoanelor cu handicap.
Deputatii s-au declarat in favoarea propunerilor privind dezvoltarea profesiilor si industriilor care implica
utilizarea limbilor straine. Procesul de invatare a limbilor straine in Europa, inclusiv a celor mai putin
raspandite, va trebui sprijinit cu o gama larga de tehnologii.
Angajamentul Comisiei de a acorda cetatenilor sai acces la informatii privind legislatia comunitara in
limbile lor nationale a fost pe deplin sprijinit. Comunicarea in limbile nationale ar trebui mult imbunatatita,
indiferent daca limba respectiva are sau nu statut oficial in Statele Membre sau la nivel european.
In sfarsit, deputatii au solicitat institutiilor europene sa coopereze cu Consiliul Europei in ce priveste
protectia diversitatii lingvistice si a invatarii limbilor straine, si sa procedeze la un schimb de experienta
referitor la politica de invatare a limbilor straine (de exemplu Carta pentru Limbi Regionale si Minoritare).
Mediatorului European i s-a cerut, totodata, sa acorde o atentie speciala garantarii respectarii drepturilor
lingvistice ale cetatenilor europeni si sa asigure mai multe cai de rezolvare a situatiilor conflictuale in
aceasta privinta.
Sursa: Parlamentul European

EuroCom: O cale ctre multilingvism n Europa

EuroComRom: Cele apte site

Un acces multilingv la universul limbilor romanice

1. Introducere
1.1. Varietatea i bogia limbilor europene
Europa nregistreaz n prezent un proces de schimbri i o serie de contacte reciproce, att n ceea ce
privete circulaia persoanelor, ct i n domeniul mijloacelor de comunicare i de informare, proces pe care
nu l-au cunoscut n istorie nici epoca Imperiului Roman nici cea a Evului Mediu internaional.
Comunitile lingvistice europene se apropie din ce n ce mai mult unele de altele i se trece de la o
cunoatere de la distan a limbilor europene la un contact concret ntre un numr din ce n ce mai mare de
europeni, vorbitori ai diferitelor limbi. Comunicarea prin intermediul unei a treia limbi, alese la ntmplare
ca limb de circulaie, i ine pe oameni la distan i nu poate satisface nevoia de adncire a acestor
contacte, pentru c nici unul dintre locutori nu folosete n actul de comunicare nici propria sa limb, nici pe
cea a interlocutorului, deci nici unul dintre acetia nu face cu adevrat un pas ctre cellalt n comunicare.
Importana cunoaterii unui numr mare de limbi strine ca mijloc de apropiere reciproc devine din ce n
ce mai evident. Cu toate acestea, opinia public este de prere c timpul necesar dobndirii unor cunotine
suficiente pentru a putea comunica n diferite limbi este prea mare, ignorndu-se, n cele din urm, realitatea
diversificrii lingvistice.
Naiunile europene subliniaz n mod sistematic ct de mult in la prezena n Europa a propriei limbi
materne, dar i pierd curajul atunci cnd este vorba despre introducerea, pe baz de reciprocitate, a
diferitelor limbi n coli. n consecin, comunicarea mai profund ntre europeni continu s ntmpine
obstacole, iar libera circulaie a persoanelor i stabilirea lor n ri nvecinate rmn nc limitate tocmai din
cauza inexistenei unui nvmnt al limbilor suficient de diversificat.

1.2. EuroCom multilingv

Scopul noii strategii propuse de EuroCom este de a face multilingvismul posibil n mod realist, adic:

fr un efort sporit de nvare, ci, dimpotriv, cu eforturi de nvare reduse;

fr preteniile unei competene maxime, ci cu competene pentru nceput limitate, care s asigure
deocamdat capacitatea de nelegere a unui mesaj ntr-o limb necunoscut.

EuroCom se definete ca o completare necesar la oferta nvmntului de limbi strine din colile noastre.
Majoritatea colilor europene transmit unui numr mare de elevi cu un relativ succes competene ntr-o
limb strin (mai ales n englez), unora chiar ntr-o a doua limb strin (francez, german, spaniol etc.).
Cu toate acestea, nu s-a ajuns la un nivel de multilingvism care s corespund complexitii lingvistice
europene i care s duc la o competen paneuropean. n acest context, EuroCom se definete ca o
completare la oferta tradiional de nvare a limbilor strine. Poate fi neles ns i ca o propunere de
reform, o metod care nlesnete nvarea acestora.
OBSTACOLELE
Principalul obstacol n calea unei rspndiri mai largi a competenei multilingvistice este de ordin
psihologic-motivaional: nu este nici o problem de talent sau de inteligen i nici de lips de timp.

Obstacolul principal are o dubl natur: pe de o parte, teama individului de efortul de nvare, i, pe de alta,
opinia public pentru care multilingvismul nu este un caz normal, ci o anomalie.
EuroCom i propune s micoreze teama fa de efortul de nvare. i propune de asemenea s nlture
bariera de mentalitate care exist n special n statele mari, aa zis monolingve. Societatea i sistemele
colare din aceste state au tendina de a privi multilingvismul ca un semn caracteristic subdezvoltrii. Or
Uniunea European ar putea, mpreun cu guvernele regionale i supraregionale, s influeneze pozitiv i
chiar s modifice opiniile negative privitoare la multilingvism. Cu toate acestea, un program pentru limbile
europene nu poate deveni efectiv dect dac dificultatea de a accede la alte limbi s-ar reduce n mod
semnificativ. Este tocmai ceea ce EuroCom i propune s realizeze.
NCEPUTUL
Momentul decisiv n trecerea de la o limb cunoscut la o limb nou este nceputul, primul contact,
moment n care apar att temerile, ct i rezistena la nvare. O strategie care ar putea oferi n acest
moment hotrtor o soluie care s nu solicite eforturi de nvare ar putea reprezenta condiia prealabil
pentru o reuit real i practic a unui program de nvare a limbilor europene.
EuroCom ofer aceast soluie, propunnd celor care doresc s nvee limbi strine i se afl n faza de
nceput lucruri simple, mai precis cunotine pe care le dein deja fr s-i dea seama. Din experiena
EuroCom s-a putut observa c n felul acesta se atinge, nc din faza de nceput a nvrii, un nivel de
motivaie foarte nalt. Intenia didactic i psihologic a metodei noastre de nvare const n a arta i a
dovedi celor care studiaz c tiu deja neateptat de multe lucruri, fapt pe care nu-l bnuiau, i astfel capt
ncredere n ei nii n momentul trecerii la limba nou. Mai nti, acetia nva tot ceea ce nu mai
trebuie s nvee. Vd profitul care poate fi obinut din capitalul lingvistic pe care l posed, dar pe care nu
l-au fructificat nc i din care trebuie s scoat beneficii i s le investeasc ntr-o nou limb. Constat
de asemenea c beneficiile se pot pierde pe termen lung dac nu sunt reinvestite.
EUROCOM RECEPTIV
Pentru a atinge acest scop nu vom cere la nceput, din motive strategice, prestaii de producie lingvistic
oral i scris, ci ne vom concentra n faza preliminar, care reprezint nucleul EuroCom, asupra prestaiilor
lingvistice receptive n cazul de fa, nelegerea textului scris. Acest tip de nelegere, favorizat de vrsta
celor tineri i mai puin tineri, reprezint o baz serioas pentru dezvoltarea ulterioar a competenei n
materie de nelegere auditiv, de comunicare oral i scris. Competena nelegerii textului scris este, de
altfel, pe zi ce trece din ce n ce mai important, datorit ateniei care se acord scrisului. Procesul de
informare i de decizie se bazeaz n mare msur pe documente scrise. Chiar i nregistrarea i
transpunerea vocii umane de ctre calculator devin mai apoi text scris, iar utilizatorul interpelat va prefera
ntotdeauna textul scris, pe care l poate parcurge rapid, din mers, economisind astfel timp.

1.3. Nici o limb strin nu este un teren virgin

Predarea convenional a unei limbi las celui care nva impresia descurajant c ncepe s nvee limba de
la zero, c se afl n postura unui nceptor absolut. I se predau primele fraze n limba strin, fraze care de
multe ori se situeaz la un nivel intelectual extrem de sczut. Spre deosebire de aceasta, EuroCom ncepe
prin a-i prezenta celui care vrea s nvee tot ceea ce el poate descifra, activndu-i competenele existente,
dar neexploatate. Depistarea elementelor cunoscute n ceea ce ni se pare a fi necunoscut are la baz dou
fundamente:
(a)

nrudirea limbilor

(b) rspndirea internaionalismelor care, n multe dintre domeniile vieii moderne, se sprijin pe o baz
lexical comun.
Primul fundament are prioritate deoarece, pe lng lexic, permite i reperarea elementelor cunoscute din
structura lingvistic a noii limbi, din grafie i pronunare, din morfologie, din structura cuvintelor sau din
sintax.
DEDUCIA OPTIMIZATA
Depistarea elementelor cunoscute ntr-un text scris ntr-o limb necunoscut reprezint un proces care are la
baz capacitatea uman de a transfera experiene trite, semnificaii i structuri cunoscute, n contexte noi.
EuroCom l antreneaz pe cel care nva limba s apeleze n permanen la aceast capacitate atunci cnd
trece la limba nou, iar scopul urmrit este optimizarea deduciei. Celui care nva limba nu i se cere n
aceast activitate dect s utilizeze ceea ce deja tia. El trebuie doar s foloseasc la maximum experiena
nmagazinat n timp. EuroCom i acord tot sprijinul necesar pentru a facilita un maximum de deducii cu
un efort minim de nvare i ofer individului posibilitatea de a se ajuta pe sine nsui.
Spre deosebire de predarea tradiional a limbilor strine care evalueaz perfomana lingvistic a nceptorilor ca fiind corect sau greit, i care consider c o performan care nu este corect n totalitate este
lipsit de valoare i trebuie s fie sancionat, Eurocom apreciaz pozitiv valoarea fiecrui act de nelegere
aproximativ corect, ceea ce este deosebit de important pentru creterea motivaiei nvrii. Se consider ca
fiind valoroas performana lingvistic care ajunge la deducerea sensului general al unui text i la o
comunicare minimal efectiv. Aceast perfoman poate s-l motiveze pe cel care nva s se ndrepte spre
o corectare pozitiv i spre un antrenament suplimentar. Geelile nu sunt pur i simplu nite incorectitudini;
ele indic doar un randament mai mic sau mare n efortul de nelegere. Acest cuantum trebuie mrit n
permanen, cu motivaie i curaj, fr teama de a grei.
TOT CEEA CE TIU DEJA
EuroCom structureaz domeniile n care pot fi ntlnite lucruri cunoscute n fiecare limb nou, n funcie
de apartenena la aceeai familie sau la acelai tip de limbi. Exist apte asemenea domenii, pe care le vom
numi "cele apte site". Vom ilustra acest aspect n continuare, lund drept exemplu familia limbilor
romanice, EuroComRom. Acelai model ar putea fi aplicat ns i familiei limbilor germanice, EuroComGer, sau slave, EuroComSlav (pentru romni, metoda EuroCom are de data aceasta ca premis o limba
matern romanic, la care se adaug cunotinele dobndite n coal referitoare la o a doua limb romanic,
care, n sistemul nostru de nvmnt, este de obicei franceza).
n ceea ce privete procedeele de nvare, cel interesat face o triere, ca un cuttor de aur care caut aurul
din albia rului. El selecteaz din noua limb toate elementele care i aparin, pentru c le posed deja n
propria limb. Dup ce cerne de apte ori limba n cutarea elementelor cunoscute, constat c un text de
ziar n limba nou (de exemplu, din domeniul politicii internaionale) este uor de neles n linii mari, n
ceea ce privete informaiile eseniale. Pornind de la aceste date, vede c poate s neleag n mare msur
i sensul altor pri din text.
mprirea sistematic n apte domenii diferite este motivat de dorina de claritate. Cel care nva trebuie
s aib limpede n faa ochilor domeniile distincte care asigur reuita nelegerii. n ceea ce privete
ierarhia domeniilor, dup activitile de deducie evident i imediat, urmeaz cele care cer o privire mai
atent i un mic antrenament prin exerciii. Dup faza didactic iniial urmeaz munca practic de
nelegere a textului, dup ce cele apte site au fost parcurse, fr discriminri n ceea ce privete ordinea
ierarhic, n funcie de cerinele textului.

1.4. Cele apte site

Cu PRIMA SIT se selecteaz din limba necunoscut VOCABULARUL INTERNAIONAL. Acest vocabular a fost
achiziionat de toate limbile standard n decursul evoluiei lor moderne. Este comun majoritii limbilor
europene i are n mare msur baze latino-romanice, fapt care privilegiaz limbile romanice n mod
deosebit n cadrul acestei prime site. Un adult dispune de aproximativ 5000 de astfel de cuvinte, pe care le
poate recunoate fr efort n alte limbi, ele fiind destul de asemntoare ca form. Acest vocabular
internaional formeaz, mpreun cu numele proprii de persoane, de instituii internaionale, de denumiri
geografice etc., partea de text care poate fi imediat neleas n articole de pres, cum ar fi cele de politic
internaional.
Cu A DOUA SIT se selecteaz vocabularul specific comun familiei de limbi romanice: VOCABULARUL
PANROMANIC. Aceast sit ne arat cum cunoaterea unei singure limbi romanice reprezint deja o poart
deschis ctre celelalte limbi. Cei care nva i care au investit deja ntr-o a doua limb romanic i pot
recupera beneficiul n celelalte. Aproximativ 500 de cuvinte din trecutul latin comun sunt astzi prezente n
vocabularul fundamental al majoritii limbilor. Aceast a doua sit este deosebit de important i pentru
familia limbilor germanice i slave deoarece vocabularul pangermanic, de exemplu, care coincide mai puin
cu cel internaional, se caracterizeaz printr-un lexic suplimentar mai mare.
Cea de-A TREIA SIT este singura care folosete n mod strategic nrudirile lexicale, prezentnd
CORESPONDENELE FONETICE I GRAFICE existente n spaiul romanic. Multe cuvinte, frecvent folosite, nu
sunt uor de recunoscut la prima vedere deoarece au evoluat diferit de-a lungul secolelor. EuroCom pune la
dispoziia celor care nva corespondene fonetice i grafice pentru a le da posibilitatea s recunoasc cu
uurin cuvintele nrudite i astfel s le poat deduce sensul. Descoperirile pe care fiecare le face atunci
cnd intr n contact cu limbi nrudite vor fi sistematizate ntr-un numr restrns de reguli. Astfel oricine
poate, fr prea mult efort i pornind de fiecare dat de la un exemplu precis, s analizeze repede un numr
mare de modificri petrecute de-a lungul timpului i s recunoasc cuvntul n noul su vemnt. De
exemplu, tiind c fr. nuit corespunde sp. noche i it. notte, poate deduce c fr. lait i corespunde leche n
spaniol i latte n italian.
A PATRA SIT se refer la GRAFIE I PRONUNARE. Limbile romanice folosesc n general aceleai litere
pentru a trancrie majoritatea fonemelor, dar exist i cazuri n care apar soluii grafice diferite, ceea ce
mpiedic recunoaterea cuvintelor nrudite. EuroCom sistematizeaz deosebirile adoptate de fiecare limb
ntr-un tablou de ansamblu i ne contientizeaz asupra lor. Ne dezvluie logica conveniilor grafice pe care
fiecare limb le-a adoptat i nltur astfel piedicile de acest fel. Cel care nva o limb strin poate acum
s-i ndrepte atenia, n mod contient, asupra unui numr redus de fenomene. Paralel cu aceasta, vor fi
exemplificate i explicate cteva convenii de pronunare pentru a se demonstra nrudirea dintre cuvinte:
astfel, cititorul va descoperi, n momentul pronunrii cuvintelor, asemnarea dintre ele.
A CINCEA SIT se folosete de faptul c cele nou TIPURI SINTACTICE FUNDAMENTALE ale limbilor romanice
sunt structural identice n toate limbile romanice. Persoana contient de acest fapt poate aprecia imediat n
ce msur cunotinele sintactice privind una dintre limbile romanice i pot fi de ajutor n identificarea
poziiei articolelor, a folosirii substantivelor, a adjectivelor, a verbelor, a conjunciilor. Chiar i n cazul unui
numr mare de propoziii secundare (propoziii relative sau condiionale) poziia cuvintelor este uor de
recunoscut. Pornind de la acest paralelism, caracteristicile fiecrei limbi n parte pot fi izolate i recunoscute
fr probleme, doar cu ajutorul ctorva explicaii.
n cadrul celei de-A ASEA SITE, EuroCom pune la dispoziie o formul de baz pentru MORFOSINTAX, cu
ajutorul creia pot fi aduse la un numitor comun diferitele cuvinte gramaticale sau terminaii de cuvinte (de
exemplu, persoana I plural n limbile romanice). Astfel, structura gramatical a frazei devine accesibil.

Cum elementele morfosintactice sunt cele mai frecvente elemente ale unui text, recunoaterea lor este
deosebit de util.
n final, A APTEA SIT prezint o list de PREFIXE i de SUFIXE i ne ajut s analizm structura cuvintelor,
s separm rdcina de elementele de derivare. Este suficient s ne amintim sensul unui numr destul de
mic de prefixe i sufixe latineti sau greceti pentru a putea deduce sensul unui numr mare de derivate.
n urma procedeului de triere al celor apte site, cel care nva limba va putea constata c dispune de un
repertoriu vast de elemente deja cunoscute din domeniul lexical i gramatical al unei alte limbi romanice. i
aceasta nu numai pentru o singur limb strin, ci pentru mai multe limbi concomitent. Meritul metodei
EuroCom este aici strategic hotrtor: nu este vorba despre un progres anevoios de la o limb strin la
urmtoarea i din nou la alta ci, cu un efort concentrat, se deschide poarta ctre toate limbile nrudite.

1.5. Diferitele limbi

De-abia ntr-o a doua faz a strategiei EuroCom cel care nva o limb strin este ndemnat s impun
motivaiile sale personale i s fixeze prioriti n familia de limbi deschis cu ajutorul metodei celor apte
site.
EuroCom ofer n acest scop cititorului miniportretele a cinci limbi romanice, care sunt vorbite de
aproximativ trei sferturi de miliard de persoane pe glob. Aceste miniportrete sistematizeaz cunotinele de
limb mobilizate cu ajutorul "sitelor" i le ntregesc strategic. Miniportretul ncepe cu informaii referitoare
la rspndirea geografic a limbii i la numrul de vorbitori, ofer o privire de ansamblu asupra evoluiei
istorice de la nceputuri pn n prezent, prezint dialectele i varietile cele mai importante. Componenta
cea mai important a miniportretelor este un rezumat care prezint ntr-o form concentrat caracteristicile
limbii respective, n special cele privind pronunia, grafia i structura cuvintelor. Astfel, vor fi contientizate
impresiile determinate de nelegerea oral sau scris, integrate uneori ntr-un mod difuz de ctre cel care nva. El va fi capabil s diferenieze net o limb de celelalte nrudite cu ea i va putea s-i contureze n
minte particularitile fiecrei limbi pe fundalul nrudirilor i asemnrilor reconstituite cu ajutorul metodei
celor apte site. Caracterizarea este urmat de un minilexicon, care cuprinde diferite categorii de cuvinte,
precum i o minigramatic, i n care sunt prezentate sistematic 400 dintre cele mai frecvente elemente
lexicale: numerale, articole, prepoziii, substantivele cele mai importante, adjective, conjuncii, pronume,
adverbe de loc, de timp i de mod, precum i douzeci dintre verbele cele mai frecvente, cu formele lor
regulate i neregulate. n acest mod sunt sistematizate n liste cuvintele devenite accesibile prin cele apte
site. Ele sunt completate cu cuvinte frecvente i importante care nu exist dect ntr-una dintre limbi. Lista
alfabetic final propune cuvinte care pot fi considerate structurale pentru fiecare limbi, cuvinte care
formeaz aproximativ 50% dintr-un text obinuit. Din aceast list pot fi extrase i cele care nu au putut fi
pn atunci obinute prin "procedeul celor apte site" i crora trebuie s li se acorde o atenie deosebit. Din
fericire, aceste cuvinte nu sunt numeroase, chiar dac au o frecven mare n fiecare limb.
Miniportretele sunt intenionat prezentate ca o chintesen: cu un input minim (10 pagini pentru fiecare
limb) se poate obine un maximum de output n nelegerea textului scris. Astfel nzestrat, cel care nva
limba dispune de o baz solid pentru dezvoltarea unei competene receptive, care, printr-o lectur intensiv
a unor texte diferite, poate crete rapid, uurnd saltul spre receptarea auditiv a unor texte i motivarea ntro form sau alta a expresiei orale. Trebuie s subliniem c fie i numai simpla achiziie a unei bune
competene receptive a mai multor limbi reprezint n sine un obiectiv fundamental.

1.6. EuroCom un manual

Manualul prezentat aici este conceput ca un instrument utilizabil att n universiti ct i n coli, sub
ndrumarea unor profesori care s fi studiat n decursul vieii lor mai multe limbi strine. Este o completare
la multitudinea de materiale didactice i manuale existente pentru nvarea limbilor strine i fiecare elev
sau student l va putea folosi dup dorin i necesitate. Acest manual ndeplinete ndeosebi o funcie preliminar comparativ cu manualele convenionale pentru nvarea limbilor strine: cursurile de limb
individualizate se vor desfura mai uor i mai repede. Se ctig timp i devine realizabil o ofert mai
mare de limbi strine.
Profesorii nu trebuie s cunoasc n mod obligatoriu toate limbile tratate n aceast carte cci, n cazul
limbilor "necunoscute", pot s urmeze strategia EuroCom i s se lase provocai alturi de ceilali s
descifreze un text de ziar n noua limb. n acest sens, ar fi interesant folosirea manualului i n grupe fr
profesor, n msura n care participanii care provin din mai multe domenii lingvistice se completeaz unii
pe alii ca experi n cadrul grupei. n cazul unei utilizri a acestui manual pentru un studiu individual
independent, se recomand consultarea unor mijloace auditive pentru a se obine o imagine corect a
pronuniei.
Prima ediie a acestui manual i-a propus s demonstreze, cu ajutorul unui caz model EuroComRom
pentru germani, aplicarea practic a principiilor de baz ale metodei. Acest model a fost adaptat de data
aceasta vorbitorilor de limb romn, care se apropie cu i mai mult uurin de limbile romanice
occidentale, mai ales dac dein cunotine de francez.

1.7. nvarea limbilor strine i motivaia

Utilizarea consecvent a nrudirii i a asemnrilor dintre limbi este o resurs care a fost puin folosit pn
acum n vederea unui acces mai comod la multilingvism. Folosind aceast resurs, EuroCom uureaz
procesul concret de nvare. Dar, dup cum s-a subliniat deja n paragraful 1.2., motivaia personal are de
asemenea o importan hotrtoare. Deschiderea spre multilingvism va depinde de msura n care
experienele anterioare privind nvarea limbilor strine se vor fi soldat cu un succes sau cu un eec. De
aceea este recomandabil ca, nainte de a ncepe aplicarea metodei EuroCom, s vorbim despre temerile i
prejudecile care nconjoar multilingvismul i s nlturm barierele subiective.
CELE CINCI TEMERI
n rile n care oamenii nu sunt obinuii nc din copilrie cu multilingvismul, se ntlnesc n special cinci
tipuri de temeri sau de convingeri motivaionale negative, care mpiedic accesul la alte limbi. Pentru a le
putea neutraliza, aceste temeri trebuie s fie contientizate sau, n msura n care sunt simple reacii de
aprare, s fie contrazise.
(a)

<Sunt prea btrn. Numai copiii pot nva limbi strine.> Aceasta este o subestimare a capacitii de
nvare a adultului. Din contr, trebuie contientizat faptul c avantajele pe care le are un copil (mult
timp, mult energie ludic pentru a se identifica cu limba pe care trebuie s-o nvee) sunt cel puin
compensate de avantajele de care dispune adultul. Datorit experienei lingvistice i cunotinelor pe
care le are, un adult poate s progreseze mai rapid n nvare comparativ cu un copil, mai ales dac se
ocup intensiv de noua limb i dac este motivat. Faptul de a asculta cu atenie i de a pronuna
corect sunt la adult o chestiune de atitudine, de ncredere n sine i de disponibilitate n a se adapta
unui alt mediu lingvistic.

(b)

<Nu am talent pentru limbi strine.> Nu exist persoane netalentate la limbi strine, cci aa cum
fiecare om a nvat propria lui limb matern, tot aa poate nva i alte limbi. Se uit ns mereu c
nvarea limbii materne a fost i ea un proces lung i complex i c, n comparaie cu acest lucru,

nvarea unei alte limbi se face uneori prea repede. n dosul scuzei <nu am talent la limbi strine> se
ascunde adesea o slab motivaie, o lips de curaj i de voin pentru a se adapta unei situaii noi.
(c)

<M voi ncurca dac mai nv o limb asemntoare cu cele pe care le tiu. Mi-e fric s nu le
amestec.> In spatele acestei interpretri negative a trecerii de la o limb la o alt limb nrudit se
ascunde modelul <spaiului gol>: n cap nu e loc pentru multe limbi. Dar ceea ce este valabil pentru
alte aptitudini umane, este valabil i pentru limbi: cu ct s-au nvat mai multe limbi, cu att mai uor
se vor nva urmtoarele. n ceea ce privete amestecul ntre limbi, trebuie s fim contieni de
avantajul de a putea recunoate imediat cuvinte pe baza asemnrii lor cu cele ale altei limbi i de a le
putea reine fr un efort deosebit de nvare. Dac ne gndim ct de greu este c nu putem
"amesteca" limbile europene, despre care tim mai multe, cu limbi ca araba sau japoneza, din cauza
absenei oricror legturi de ordin istoric, devenim recunosctori c avem prilejul s "amestecm"
limbile europene, pe unele cu celelalte, iar nesigurana de la nceput fa de forma exact a cuvntului
nu ne va mai deranja. Putem fi ncreztori c, pe parcursul contactului tot mai intensiv cu limba cea
nou, se va dezvolta automat un sim aparte, care ne va permite s distingem care sunt cuvintele,
structurile i sunetele care aparin fiecrei limbi.

(d)

<Dac nv o limb nou, le uit pe celelalte.> Atunci cnd nvm o limb strin ne adaptm
noului mediu, n special dac ne gsim n ara respectiv, dar trecerea de la o limb nvat mai
nainte la una nou nu se face ad hoc n momentul n care tocmai ncepem s o studiem intensiv pe
acesta din urm. Cel care este contient de aceast dificultate se va simi de la nceput relaxat; dup
cteva minute de conversaie poticnit, debitul devine treptat mai fluent. Acelai fenomen se petrece i
n cazul limbilor care nu sunt folosite continuu. Se poate spune c sunt <puse la pstrare>. Este nevoie
doar de un stimulent adecvat pentru a fi reactivate i este important s nu ne blocm singuri de fric.

(e)

<Nu ndrznesc s vorbesc o limb atta timp ct nu o tiu corect.> Aceasta este cea de-a cincea
temere care mpiedic nvarea limbilor strine: obsesia perfeciunii. Ideea c o limb poate fi folosit
numai dac este absolut corect vorbit i scris blocheaz orice ncercare de utilizare ludic i
experimental a acesteia. coala, care ne-a obinuit mai curnd cu greeli nsemnate cu rou, cu note
i indicaii corectoare, dect cu ncurajri, ne-a inoculat tendina de autocenzur, de care trebuie s ne
eliberm pentru a ptrunde relaxat i cu curaj n noua limb. n coal nvarea limbii este dirijat de
note, drept pentru care evitarea greelilor devine o problem de ordin existenial. Dac orientm ns
folosirea limbii spre competen comunicativ, atunci orice utilizare a limbii, fie ea corect sau nu,
devine eficient, n msura n care interlocutorul ne nelege sau ajunge s neleag sensul cu ajutorul
unor ntrebri adiacente. Curajul de a vorbi cu greeli i dobndirea unor strategii pentru
autocorectarea treptat constituie drumul pe care mergem pentru ca, plecnd de la o competen activ
redus, s ajungem la o competen din ce n ce mai mare. Utopia unei competene perfecte n
stpnirea unei limbii strine este n general un simbol al educaiei academice i un factor de prestigiu
social. De aici muli oameni trag concluzia c o stpnire imperfect a limbii suficient ns pentru
comunicare denot incultur i un nivel social sczut. n realitate, orice competen lingvistic suplimentar, orict de elementar i de incorect ar fi, reprezint un plus de educaie, de experien i de
cunoatere; doar cel cruia i lipsesc cunotinele de limb strin pentru c nu are dorina de a ncerca
este scutit de astfel de greeli.

Cele cinci temeri tratate mai sus sunt stabilite pe baza unei anchete realizate de studenii EuroCom de la
Universitatea din Frankfurt. Ele reprezint chintesena piedicilor subiective n calea nvrii limbilor, care
pot fi depite dac inem seama c (i) amestecul de limbi constituie un ajutor pentru citit i pentru
optimizarea deduciei; (2) n decursul dobndirii competenei receptive n alte limbi se pot face deducii
greite, dar nu se pot comite greeli n limbile respective.

1.8. Strategia EuroCom

LIMBI NOI, PE CARE DE FAPT LE CUNOATEM
EuroCom arat c nvarea limbilor strine este mai uoar dac limbile sunt nrudite i dovedete c
vorbitorul unei limbi europene posed deja un bagaj de cunotine care aparine celorlalte; el nu pornete de
la zero atunci cnd nva alte limbi, ci aduce cu el achiziiile deja dobndite din limba matern sau din
limbile pe care deja le tie. Descoper c limbile europene nu sunt pentru el limbi strine i ctig astfel ncredere n sine i, o dat cu ea, motivaia de a nu lsa nefolosit acest potenial. EuroCom l face contient de
capacitile sale de a deduce sensuri necunoscute cu ajutorul unor analogii i al logicii contextului, i l ajut
s le optimizeze.
Metoda EuroCom i propune obiective uor de atins. Se adreseaz unui public mai larg dect acele metode
al cror obiectiv este transmiterea unei nearly native language competence. n locul unui perfecionism
iluzoriu ntr-o limb strin, metoda tinde ctre mai multe competene pariale, care s corespund i s
rspund diversificrii lingvistice europeane. Trebuie neleas ca o completare la didactica tradiional de
predare a limbilor strine sau ca o strategie de uurare i de accelerare a fazei de nceput a acesteia, precum
i ca o trecere rapid la limbile nvecinate. Se completeaz prin aceasta oferta tradiional de nvare a
limbilor strine n punctul ei cel mai slab, care este lipsa de diversificare.
NCEPUTUL ESTE UOR
EuroCom reunete i pune la dispoziie, pentru faza de nceput, tot ceea ce este uor n limba nou,
eliminnd astfel temerile i efectele negative ale primului contact. Se concentreaz asupra dobndirii
competenelor receptive (cititul textelor) i faciliteaz astfel progresul rapid n nvare. Se folosesc toate
mijloacele pentru a trezi i a menine treaz motivaia: plcerea i curiozitatea asemntoare cu cele ale unui
detectiv de a descoperi ceea ce nu este cunoscut.
n acest scop se folosesc sistematic formule i tabele sinoptice de utilitate practic. Cu ajutorul lor se obine
efectul de multiplicare lingvistic a cunotinelor existente. Ne dm curnd seama c limitarea la o singur
limb ngreuneaz procesul de nvare, n timp ce deschiderea ctre celelalte limbi l uureaz. Ne eliberm
astfel i de dilema din coli, unde alegerea uneia sau a dou limbi exclude alegerea celorlalte.
Din punctul de vedere al psihologiei nvrii, EuroCom se strduiete s ne ofere un nou tip de evaluare a
<greelilor>, recunoscndu-le ca reuite pariale ale deduciei, care mai trebuie doar s fie optimizat.
EuroCom ne d ajutor pentru autoajutorare: reflectm i nvm cum se nva limbile strine, i prin
aceasta cptm siguran i obinuina de a ne apropia de alte limbi strine, necunoscute.
UTILITATE PRACTIC NC DE LA PORNIRE
Competena receptiv parial pe care cel care nva, cu sau fr profesor, o poate mri n mod autonom,
prin lecturi i cu ajutorul ocazional al dicionarului, pn la stadiul unor cunotine solide, are de la bun
nceput o real utilitate. Ea permite citirea unor informaii n original i intermediaz dobndirea unor
cunotine culturale, prin textele autentice la care se recurge. EuroCom formeaz experi n lectura
multilingv, care nu mai sunt dependeni de prezena traducerilor.
Capacitatea de nelegere a textului scris este pentru adult cea mai simpl baz pentru a-i crea rapid, cu
ajutorul i al altor mijloace, i o competen de nelegere auditiv, care i va permite accesul direct la tirile
transmise prin TV. Pe lng aceasta, i putem nelege direct pe cei care ni se adreseaz n limba lor matern,
n timp ce noi ne adresm lor n limba noastr matern (cu condiia ca interlocutorii s posede competenele

receptive pentru limba noastr). Aceast form de dialog funcioneaz perfect dup cteva minute de
acomodare i face posibil comunicarea ntre dou persoane, nlocuind o limb de circulaie strin ambilor
interlocutori. Acest tip de comunicare n tandem este calea cea mai uoar spre pregtirea pentru o utilizare
oral activ a celeilalte limbi pe care o auzim i o nelegem deja.
O COMPETEN EUROPEAN LINGVISTICA
Numai atunci cnd un numr mare de europeni vor cunoate un numr mare de limbi europene, continentul
nostru va deveni cu adevrat european din punct de vedere lingvistic. Experiena asemnrilor i
diferenelor existente ntre limbi va servi ca model pentru experiena proximitii i alteritii culturilor
noastre. Astfel, curiozitatea i simpatia pentru cei care vorbesc altfel dect noi i care sunt pentru noi strini
va fi mai uor de conciliat cu propria noastr identitate.
Experiena dobndirii competenei receptive ntr-una dintre familiile de limbi romanice motiveaz
transpunerea ei i la alte familii de limbi (germanice, slave), caz n care EuroCom se poate adapta fiecrei
limbi de plecare i fiecrei combinaii de limbi de destinaie, cum ar fi de exemplu EuroComRom pentru
anglofoni, EuroComRom pentru vorbitori de limbi romanice sau EuroComGer pentru germanofoni sau
pentru vorbitori de limbi romanice. n sfrit, o reea de de manuale EuroCom, cu puni comune bazate pe
cele trei mari familii de limbi europene, ar face posibil accesul la limbile vorbite de majoritatea celor 700 de
milioane de europeni.

Cartea:
Sanda Reinheimer, Horst G. Klein, Tilbert D. Stegmann,
EuroComRom - apte site:
S citim s nelegem simultan limbile romanice.
(ISBN 973-9463-35-5)
a aprut n limba romn la Editura Cavallioti, Bucureti 2001.
Editura Cavallioti, Str. Wahington Nr. 24, 71241 Bucureti;
Tel. +40-1-6794726; Fax +40-1-2305295.
Comisarul pentru multilingvism Leonard Orban a declarat vineri c i-a propus ca obiectiv ca - pn la
sfritul lunii ianuarie - marea parte a site-urilor UE s fie traduse integral n cele trei noi limbi oficiale,
romna, bulgara i irlandeza.
Strategia pentru multilingvism - in dezbaterea europarlamentarilor
Denisa MANU, Bruxelles | 14 noiembrie 2006
In 2002, cand Uniunea Europeana nu avea inca un comisar responsabil pentru multilingvism, Comisia isi
propunea ca, intr-un viitor nu foarte indepartat, toti cetatenii UE sa poata utiliza cel putin doua limbi straine,
altele decat limba materna. Obiectivul in cauza mai are ceva vreme pana a fi indeplinit - putin peste
jumatate din cetatenii UE si ai tarilor candidate (Romania, Bulgaria, Croatia si Turcia) pot intretine o
conversatie in alta limba decat limba materna (procentul de 56 la suta fiind cu 9 puncte mai ridicat fata de
cota ultimilor cinci ani) si doar 28 la suta dintre intervievati vorbesc doua limbi straine.
Ca atare, comisarul pentru educatie si multilingvism, Jan Figel, caruia presedintele Barroso i-a atribuit, in
2004, si aceasta responsabilitate, a elaborat si transmis Parlamentului European (PE) spre aprobare o
strategie pentru multilingvism. Stafeta pentru sustinerea si aplicarea ei va fi preluata, dupa 1 ianuarie, de
comisarul roman, Leonard Orban.
O prima dezbatere pe raportul privind noua strategie va avea loc marti in plenul PE, la Strasbourg. In
prealabil, el a fost avizat de Comisia pentru Cultura si Educatie (CULT), cea care este responsabila si de
audierea lui Orban, in vederea confirmarii sale. Deputatii solicita un plan "european clar si coerent" pentru
promovarea invatarii limbilor straine si o legislatie europeana aferenta. Ei oscileaza insa intre infiintarea
unei Agentii Europene pentru Diversitate Lingvistica sau crearea unei retele de Centre pentru diversitate
culturala, care sa dezvolte programe pentru educarea si formarea continua de-a lungul intregii vieti. CULT
sprijina totodata asigurarea unui Standard European pentru Servicii de Traducere si considera ca ar trebui sa
existe o politica proactiva in vederea dezvoltarii serviciilor de traducere pentru limbi mai putin raspandite.
Nu sunt neglijate nici noile tehnologii, deputatii fiind in favoarea propunerilor privind multilingvismul in
societatea informationala, precum si a schimbului de cunostinte in regim multilingvistic, pentru ca, spun ei,
exista "o gama tot mai larga de tehnologii care vor veni in sprijinul unei utilizari mai mari a tuturor limbilor,
inclusiv a celor mai putin raspandite; iar tehnologia ofera cel mai mare potential pentru crearea unui spatiu
socio-lingvistic pentru toate limbile din Europa".
Comisia PE sprijina orice actiune de imbunatatire a formarii profesorilor, inclusiv a profesorilor de materii
nelingvistice si vocationale, astfel incat ei sa invete si sa predea ulterior intr-un numar mai mare de limbi
straine in aceleasi conditii. Ideea are la baza doua propuneri adoptate anterior: prima sustine necesitatea
includerii, de catre statele membre, a cel putin doua limbi straine in programele nationale de invatamant,
incepand cu primii ani scolari, iar cea de-a doua cere cetatenilor europeni care isi fac studiile sau lucreaza in
UE sa cunoasca cel putin doua limbi straine. Aceasta din urma mai propune si stabilirea unui indicator

comun european care sa permita compararea competentelor lingvistice si a politicii in domeniu a statelor
membre. denisa.manu@gandul.info
Multilingvism - 'Engleza nu este suficienta'
21 Dec 2006, 08:47 AM
Leonard Orban, comisarul roman pentru multilingvism, va fi seful noului turn Babel european
incepand din 2007.
Scrasnete de dinti. In luna octombrie, numirea lui Leonard Orban, 45 ani, negociatorul adjunct al Romaniei
cu UE din 2001, ca prim comisar pentru multilingvism, a dat nastere la comentarii acerbe din partea
observatorilor. La 12 decembrie, membrii Parlamentului european au dat votat final acestei controversate
candidaturi.
Domeniul lui
Comparat cu noul portofoliu al protectiei consumatorului, care a fost incredintat viitorului comisar european
bulgar Meglena Kouneva, portofoliul multilingvismului pare un fleac, dupa cum apreciaza Alina MungiuPippidi, analist politic de la Bucuresti. E un act care demonstreaza lipsa de interes fata de Romania.
Slovacul Jan Figel a avut anterior aceasta responsabilitate, denigrata ca fiind o functie de "paznic de noapte
la gospodaria Consiliului" de catre editorialistul Ion Cristoiu. Chiar si asa fiind, slovacul n-a raspuns numai
de asta ci si de educatie si cultura, iar dupa venirea lui Orban, Figel va ramane in continuare cu cele doua;
Leonard Orban ramane pe post de elefant alb.
Jurnalista romanca Rodica Culcer n-a pierdut vremea cu reflectii ironice privind conexiunea dintre greutatea
portofoliului multilingvismului ca singura responsabilitate si calibrul lui Orban. Ambele plutesc in jurul lui
zero, spune ea.
Social-democratii din cel mai mare partid de opozitie (centru-stanga) l-au criticat pe Orban ca fiind
tehnocrat si lipsit de personalitate politica. Pentru PSD, numirea este in intregime strategica, el urmand sa
serveasca echilibrului dintre tendintele politice din interiorul Comisiei si sa evite criticismul.
Parlamentarii europeni socialisti sunt incantati ca Orban are "necesara experienta europeana" dar se plang ca
"Romania n-a fost capabila sa impuna o figura politica de inalt nivel". A fost o numire facuta in graba;
guvernul roman l-a retras pe primul propus, economistul liberal Varujan Vosganian, din pricina unor
stanjenitoare acuzatii privind trecutul sau.
Jos Manuel Barroso, presedintele Comisiei ii este favorabil: Sunt sigur ca dl. Orban, pe baza experientei si
a calitatilor pe care le are, pe baza angajarii sale personale, politice si profesionale, va duce la bun sfarsit
responsabilitatile care ii revin si pentru care va fi recompensat prin obtinerea unui succes deplin."
Portofoliu ad-hoc ?
Asadar, ce pot face, de fapt, romanii ? Orban va conduce trei Directii Generale - Directia Generala a
Traducerilor, Directia Generala pentru Interpreti si Biroul pentru publicatiile oficiale ale Comunitatii
Europene. O echipa de aproximativ 3.400 de functionari civili se va afla sub conducerea sa. Situatia este
aproape romantica ; vrand sa inoculeze europenilor dragostea pentru limbi straine, Leonard Orban a vorbit
deja in favoarea insusirii unei limbi materne principale plus inca doua limbi straine. Intr-o Uniune cu 27
state si 23 limbi oficiale, engleza nu mai este suficienta.
Pentru a spori motivatia cetatenilor Europei de "a invata limba vecinilor lor", Orban propune, de asemenea,
subtitrarea filmelor. Profesorii de limbi straine vor trebui mai bine pregatiti. Cetatenii, ca si oamenii de
afaceri din UE, trebuie sa vorbeasca mai multe limbi.
Scopul lui Orban e simplu - bogatia lingvistica si culturala vor sta la baza unitatii politice si economice a
Europei. Cu cresterea numarului limbilor oficiale, tensiunile dintre eficienta administrativa si drepturile
cetatenilor la diversitate lingvistica sunt din ce in ce mai prezente. In momentul acesta, supravietuirea
culturilor europene, democratizarea unei Uniuni Europene largite si poate chiar competitivitatea ei, depind
de multilingvism.
Rador

Respect european pentru Romania

12 decembrie 2016 - Reuters - Astazi se implinesc zece ani de la un moment care a marcat profund viata si
evolutia Europei. Pe 12 decembrie 2006, in cadrul Parlamentului European, reprezentantul Romaniei a
primit girul eurodeputatilor pentru preluarea postului de comisar pentru multilingvism. Putini banuiau
atunci importanta celor ce se petreceau, chiar si reactia in micul stat estic fiind mai degraba sceptica fata de
functia primita de roman in Comisia Europeana. Evenimentele care au urmat au aratat insa tuturor acestora
ca s-au inselat.
Primul pas facut de comisarul european roman in indeplinirea functiei sale a avult loc chiar de a doua zi ramasa in memorie ca Miercurea Limbilor - cand, la intrarea in cladirea Berlaymont, domnul Leonard
Orban a intrat in vorba cu paznicul. Acesta din urma, emotionat de cuvintele adresate lui de un atat de inalt
oficial european, a izbucnit in lacrimi. Domnul Orban, emotionat la randul sau de primirea facuta si de
misiunea ce ii statea in fata, a izbucnit si el in lacrimi. Fratia emotiei dintre cei doi a functionat ca o legatura
ce transcede diferentele de cultura si limbaj. Ochii belgianului priveau cu intensitate in cei ai romanului, cei
ai romanului in cei ai belgianului, intr-o imbratisare muta dar atat de elocventa. Momentul era unic. Clipele
se inghesuiau intr-o falie atemporala unde deveneau mute dar elocvente. Si atunci a avut loc implozia, falia
cazand in sine insusi si emitand intre cei doi multilingvism pur. A fost inaltator ! Multilingvism in stare pura
!
Cyrtes Crones, barbat/femeie de serviciu in 2006 in cladirea Berlaymont, a acceptat sa prezinte acum ceea
ce a vazut in Miercurea Limbilor: "Ma aflam pe hol cand domnul comisar a intrat si a avut discutia cu
paznicul. Din locul in care eram puteam sa vad tot. Astfel ca am fost martor la cele intamplate. Uimirea
celor doi se citea pe chipurile lor, ceea ce era extrem de ciudat dat fiind ca eu eram complet analfabet. Va
dati seama, pentru prima oara citeam ! Atunci nu stiam ca multilingvismul este cel care prin samanta de
miracol infaptuita isi pusese amprenta pe cei prezenti, deci inclusiv eu. Acest lucru l-am aflat mult mai
tarziu. Atunci doar priveam, scuzati, ca prostu`, si inregistram ca prin vis mersul domnului Orban spre
interiorul cladirii. In jurul lui oamenii plangeau, era o reactie in lant, plangeau si vorbeau in diferite limbe si
dialecte".
Daca munca domnului Orban a inceput la usa ea a continuat in ritm alert pe culoare, in camere, in lifturi, in
scurt timp functionarii europeni aflati in acea zi la munca devenind cunoscatori ai celor 20 de limbi oficiale
de la acel moment dar si a celor 3 ce urmau sa capete acest statut din 2007. Vestea a inceput sa se
raspandeasca, bucurand mai ales pe maltezi, care dintr-un foc si-au marit numarul vorbitorilor de malteza
inca o data pe cat erau.
Cel care a fost primul ce a prevazut importanta portofoliului multilingvismului, presedintele de atunci al
Comisiei Europene, domnul Barroso, a organizat la scurt timp o conferinta de presa unde a laudat progresele
facute de comisarul roman si a anuntat ca il va dota cu un toiag si o toga si ii va fixa un traseu de urmat pe
drumurile europene pentru a aduce la un numitor comun pe toti locuitorii Uniunii.
Ceea ce a urmat a ramas in manualele de istorie europene numit ca "Drumul multiluminat". In intervalul
care mai ramasese pana la sfarsitul anului, Belgia devenind prima tara europeana complet multilingua. A
fost urmata in ianuarie de Olanda si apoi pe parcursul lui 2007 si 2008 de restul de state membre ale UE,
totul incununandu-se in Marea Britanie unde locuitorii, cu fetele radiind de bucurie si cu inimile deschise au
devenit multilingvisti.
Domnul Orban s-a retras din executivul european la incheierea misiunii sale, fiind de atunci unul dintre
punctele de reper din constructia europeana.
Romania a continuat pe calea deschisa de multilingvism, odata cu noua Comisie Europeana insistand sa fie
tara care nu va avea reprezentant in aceasta, conform Tratatului de la Nisa, dand astfel un nou exemplu de
altruism european. Dupa cum probabil cunoasteti, in prezent Bucurestiul are ca portofoliu protejarea
speciilor de fluturi europeni, unul din portofoliile de prima marime ale Bruxellesului.

In Favour of Multilinguism
by Bernard Quemada
The linguistic unification of Europe is no longer a necessary requisite to overcome language barriers;
the identity of Europe can only be represented adequately by respecting its diversity. And only the
promotion of all its national languages will allow us to preserve the richness of the culture of which
these languages are the privileged means of expression. The multilingual policy adopted by Europe is
thus a critical test for the European Union.
In 1995, the European Council officially recognised the importance of multilinguality by twice taking a
strong position in its favour. At Corfu, the importance of linguistic questions in the Information Society was
underlined; in Cannes, the intention to support linguistic diversity and to promote multilinguality in all the
strategic decisions and actions of the Union was confirmed. In this way, the Council explicitly recognised
the separate identity, the intellectual resources and national heritage legitimately associated with each of the
European languages. It was acknowledged that the cultural, economic, social and political values involved
are so considerable that they cannot be ignored or neglected.
Faced with the need to provide means for standardization with respect to the worldwide diffusion of
communications in the Information Society, the preservation of multilingualism is both a priority and a
strategic objective. Although, it cannot be denied that a simplified version of English is currently used in
most scientific, technical, financial, and commercial exchanges of information, the consequences must be
evaluated. The apparent convenience does not and cannot compensate for the impoverishment of the quality
of such exchanges and the constraints imposed on the intellectual products that result from this type of
exchange. This kind of impoverishment increasingly concerns the whole world, not even the English
language can be considered as immune &shyp; its very identity is threatened by this tendency towards
simplification. Immediate measures and a plan for action are now essential in order to safeguard, in the first
place, the scientific and technical national languages which are those most severely threatened by this trend.
Paradoxically, the new information technologies are also being challenged by this situation; their impact on
language will be even more important than that of printing during the last centuries. They represent both a
danger for those languages which are unable to adopt them in time, while at the same time promise to be a
means for their safeguard and promotion. The tools for automatic processing of natural language which are
now being developed are certainly the best guarantee for the future of our languages.
In this spirit, a priority plan for action should be stipulated by the relevant national and European
authorities, both public and private. In fact, although numerous programmes supported by the European
Commission are already considering aspects of this question, the actions aimed at promoting multilinguism
should be reinforced and coordinated with more consistency.
Here below, we give an indication of some of the main points to be borne in mind and objectives to be
pursued:
Necessary conditions
Intensify research and development in the processing of national languages: support original
industrial applications in preference to adapting imported products; not give priority only to the
market laws to the detriment of language quality.
Make the linguistic resources needed for multilingual language processing in priority domains
available, ie specialised corpora, lexicons, multilingual terminologies.
Multilinguality in special domains
Implement multimedia tools for foreign language learning in science and technology, first aiming at
the rapid acquisition of passive skills, ie comprehension of written texts, and then at oral
competence.
Develop tools for the writing, reading and translation of specialised texts, to be implemented, for
example, in office workstations.
Create programmes that make it possible to access information in foreign language texts with
queries formulated in the native language.

Promote the creation of electronic journals, newsletters and forums on the network (Internet etc.) in
the national languages, and, if this is not appropriate, make computational aids available to read
them (mini-grammars and special lexicons).
Valorisation of the cultural heritage
Encourage the digitizing of old and new text resources as well as the automatic acquisition of textual
data in order to promote the development of digital libraries; study and develop the corresponding
tools for access and querying.
Stimulate the production of tools for a renewed literary education of the public; encourage
hypertextual and multimedia publications of the great European authors.
Necessary actions for all languages
Within the framework of European and global cooperation:
Intensify networking, which has already proved its effectiveness by connecting complementary
projects even when coming from different programmes.
Define, generalise and promote the use of the still insufficient international standards (character sets,
data structures, harmonisation of thesauri used in multilingual query systems).
The European Union is unquestionably the authority that can make these actions become fully effective. But
it is still necessary that for all European languages, widely used or not, in each member state, the decision
makers are made aware of the importance of stakes and above all of the urgency. Time is short, very short.

Gertrude Durusoy (Izmir) [BIO]

Multilinguism and Cultural Borders
History shows, that the european continent has always been a plurillingual one - although languages
like Latin had been hegemonious for centuries - but also that the cultures have developed separately even in
regions speaking the same language (for example in France, in the Wallonie / Belgium and in the Romandie/
Switzerland or also the different cultural approaches in Austria, Germany and the alemanic part of
Switzerland), although these cultures have more or less been shaped by common factors like the antique
ones or the christian ones.
In this respect and context the role played by cultural studies in the solution of conflicts from
linguistic or cultural origin will be an important one because in our time the consciousness of alterity is
mostly taking the place of the idea of nationalism like spread in the 19th century. The consciousness of
identity is more and more related to belonging to a culture and less to the fact of speaking the same
language and almost no more to the fact of living in the same nation.
In the new millenium, Europe seems willing to keep the variety of languages spoken on the
continent; from its creation on, the European Union has integrated the language of each member state as a
working language. So in the first years of the EEC, Dutch, German, French and Italian have been the
languages used quite a long time before English. This plurality in the field of languages is a sign of the
plurality of the cultures which have to live and act together on economical and partly on political level too.
In the last years, the European Union and the Council of Europe are both stressing more and more
the learning of foreign languages; by now three languages during the school years are welcome, not
compulsory. The growing mobility within european countries needs also a more comprehension; that means
that languages by themselves are no more sufficient, they should be taught with the cultural background of
that foreign people. Some misunderstandings can prepare conflicts. These misunderstandings are even
possible within one language (see the case of German language, where the same words have a totally
different meaning, if they have been used in Western or Eastern Germany).Understanding of metaphors is
not always easy but how much more difficult if translated from and into another language . The danger for
the forthcoming european society consists in the fact that there could exist a multicultural side by side
without intracultural contact between the people living together. This is particularly a danger for the
countries receiving many migrants from various cultural origins. The dominating culture is not seeking
automatically for cultural exchange; its monoculturality as a behaviour lets the foreigner feel frustration and

if he does not feel accepted in that society because of his alterity, he will take his distances and isolate
himself. This is the reason, why in so many big cities of countries like Great Britain, France or Germany
there are so many suburbs or parts of the town where the residents do no more belong to the nationality of
that country. This situation of the foreigners, who are isolated from the everyday life in their vicinity, can
have as consequences the potentiality of social conflicts. In my opinion, the cultural contact in everyday life
is not yet at the level it should be.
To know several languages means to be rich, mentally and culturally. This means also that a cultural
exchange at the level of individuals will be possible and the knowledge of the cultural differences will
prepare the basis of a peaceful life within Europe. At the same time, this means that teaching languages
should no more be done in a traditional way, that new manuals and books should be published, that the
scientist work more and more in an interdisciplinary way and that intercultural communication will be used
much more than before. Although computer sciences do not have a magic recipe for that, they do contribute
a lot in this field of communication.
Even if each language seems to be strong sructurated through rules, it has a flexible nature and is a
living process; some expressions have disappeared, others are integrated, semantic changes occur, foreign
words try to find their way etc. For the teacher, it is a challenge because he has still to know the newest
change in the language and for the learner it means, that he or she has to find out the right way to use the
new language in a way so colse as possible to the level of "native speakers". Student exchanges at schloar
and post-scholar level are an excellent occasion to make not only the experience of a new language but the
experience of a whole culture animating that language in a specific region. In this respect, the exchange
programs of the EU and the projects sponsored by the Council of Europe are an initiative with future.
Global behaviour does not mean uniformisation. That is why the projects supporting diversity in
languages and diversity in cultures are the most useful ones in future because they are the basis for a
peaceful life together. After Worls War II, people were first thinking to restaure a certain level of income;
but now there is more and nore time left for leisure and there culture has a wonderful opportunity to play a
role, even in the form of pop culture.
There is another situation, where the identity of a region can get a worldwide effect through the use
of its local language. The best example was given in Barcelona where Catal has been used during the
Olympic Games with other very widely spreaf languages. The catalan culture has shown its ambiente and
his identity. Theatre performances in catal are given in Istanbul and books which were always translated
from Spanish are now more and more translated from this language .
Lets come to another case where the mother tongue is no more existing because of assimilation but
cultural traditions are still alive. This is in North of France the situation of so many Polish families who still
have Polish names but are since generations French citizens and usually know only French and the
languages taught at school. They came in the time between the two World Wars in order to find a job in the
mines. As a research field for cultural studies that sitation is highly interesting because there is no more
support of the Polish language which has not been replaced through another slavonic language but through a
roman language. Interdisciplinary research in fields like behaviour psychology, sociology, linguistics etc.
could help identifying the real feeling of this group.It is also interesting to know if Polish has disappeared
because it has not been taught at school or because the families did not want their children to be different
from the French ones. A similar study for the same period of time could be conducted for the case of
Slowenian in Austria or Italy.
Within cultural studies there is another field where a useful research can be done, it is imagology.
The foreigner, the other person has to be understood well , in order not to be frustrated. The wrong images
and stereotypes of another culture do not lead to peace.Even within Europe, it is necessary to avoid some
stereotypes as condition sine qua non for a deeper and stronger Union. Wenn Martin Luther writes in the
16th century that the Turks have been sent by God because the christians have not been as good as they
should have been, so you can still find imagologically mainly in protestant countries the negative influence
on the opinion about a cultural different group. Franois Ier who was the first christian king to make an
alliance with the Turks has been astonished when seeing the strong army of Sultan Soliman the Magnificent

and he wanted to be as "strong as a Turk", in the same century as Martin Luther. The connotations have
been different and the images spread around remained in the minds.
As it can be understood, multiliguism should bring a larger flexibility in thought and action and
should help avoiding xenophobia. The cultural borders can better be crossed if in your luggage you have
several languages, each of them meaning the understanding of a different culture. Even in Roman times
there has been interest for foreign countries (De Germania ) and later on the numerous travellers have
written culturally so rich reports on what they have experienced that these writings could constitute also a
field for cultural studies. This field can be a useful bridge from the past to the future of human
understanding.
Communication Problems for Lesser Used Languages in Discourse of European Integration
(Abridged version of the lecture at the UNESCO within the Conference on International Cultural
Studies in Paris, 15.-19.9.1999)
The European discourse on the cultural and linguistic diversity is one of the fundamental aspects of
the European integration, although it has never achieved the same pragmatical importance as the economy.
The European discourse on the cultural and linguistic diversity and especially on communication
problems for lesser used languages has a deep importance when one is considering the great efforts to give
to the French language its due position in the world or if one considers the concerns to give to a cultural
value, such as the high quality book, a fair chance in the free market in one of the biggest European
languages markets which is the German one.
This discourse is fundamentally positive and orientated towards future. But it has to be led in a
different way within the bigger and within the smaller languages, it has to be very differentiated and open,
and that makes it especially complicated. This discourse is essential for the democratic development of the
European integration as well as for the long term promotion of human resources, but - and in this resides the
qualitative difference - this discourse is vital for the preservation and positive development of the lesser
used languages in Europe.
I.) Some fundamentalI communication problems of lesser used languages
Identity, the way to conceive ones view of the world, cognitive capacity
a) Within the frame on reflections about multiple identities, the language forms not only our thinking
it is also a central element of our identity, also if it is not the only one. Speakers of dominant languages do
not realise this in the same way than speakers of lesser used and/or not dominant languages.
b) The subjective view of the world, the historical, the social and geographical identity and sense of
self-esteem and the identity as a such are linked with ones perception of history - which often are related to
taboos and the way they have been transmitted.
c) These subjective identities form the frame of our cognitive capacities and openness i.e. the
receptivity for the intercultural dialogue and the acceptance of minority rights; this is especially relevant in
relation to those ethnic groups, which cause a certain feeling of being concerned (for instance minorities in
their own country; one concedes much easier specific fundamental rights to the ones from countries far
away).
d) European endeavours based on article 151 of the Amsterdam Treaty to promote the knowledge on
history and culture under neighbouring peoples - and by that not only those nations with an own state (such as common teaching matters or exchange programmes) appear under the view of deep conditionings
even more necessary, because unbalanced (cultural, historical etc.) identities can easily be (mis-) used as an
instrument of manipulation for xenophobe currents. Especially lesser used languages or historically
oppressed people usually still have no institutionalised possibilities to be taken into consideration in the
teaching matters of the majority population. Their presence in the school-books would certainly contribute
in many cases and in the long term to foster the acceptance for integration policies.

Charter for minorities

The tedious processes of drawing and ratification of the European Framework Convention for the
Protection of National Minorities as well as of the European Charter for Regional or Minority Languages,
both made within the Council of Europe, show clearly how long the processes of learning on the social level
are and that it takes long till they are taken for granted in society and are a indisputable part of the human
rights what strengthens the tolerance towards the other.
Denied Identities
Amin Maalouf deepens in his book "Identits meurtrires" reflections on identity. According to this,
the only fact to be forced to deny its own cultural identity because of a generalised social or political
pressure leads to disorders of the personality, to severe traumas and to corresponding reactions and
compensations. According to Paul Parin they generate themselves over several generations - that means
over the proper linguistic assimilation process - and are internalised in a very strong way by children
according to most recent studies. One has to consider being a part of the constraint of assimilation also a
low social prestige of a language, the denial or rejection of the historical identity of a culture or the
politically purposive use of structural processes of supplanting via the relevance of a language. Idealistic
views of historical politics in language matters mainly do not sustain at least such a test.
Burdens of the past
A good many social developments from the past are a burden for the capacity to have an open
discourse on integration. The autochthonous linguistic and cultural diversity of the EU-Member States has
been treated in a very different way from region to region.
One has to include in these reflections also the 13 million workers, which have been "imported" in
western Europe during the 60ties and 70ties from third countries especially from the Maghreb and Turkey.
Potential of the diversity
The European Minorities and lesser used languages are a particular mental potential for Europe,
especially also as a catalyst of creative processes within the majority populations. They have to develop
special capacities and a special creativity in order to persist in the society; as well as the socially oppressed
group of women they can generate a socially relevant added value.
Reflections on the effects of the liberal social and economic model might be interesting in this
context, how they influence the individual and how language groups. The European discourse gives partly
responses to this very differentiated views.
II.) The European discourse
Mainstreaming
Already the Escudero-Report 1996 of the European Parliament on the consideration of cultural
aspects in European Community actions proposed in the logic of the European development a
mainstreaming for cultural questions.
Several examples of big language communities show how even more important a legally obligatory
mainstreaming for lesser used languages would be; one example is the German-Austrian conflict with the
European Commission on fixing the prizes on books or an other example is the discussions on the
repercussions of the GATT on the cultural work in Europe.
Vivianne Reding, EU-Commissioner for culture and education
The following question has been forwarded to the nominee Commissioner for culture Vivianne
Reding within the European Parliaments hearings of the new Commission:

"European regional and minority languages are part of the European cultural heritage in a
continent that is characterised less by the unity than by the diversity of its cultures. Bearing in mind, for
example, the proposal that 2001 be designated European Year of Languages, how can the Commission act
to safeguard that heritage, sometimes threatened as it is?"
Redings response:
"In my opinion, promotion of European linguistic diversity is one of the essential conditions for the
affirmation of European citizenship. This also applies to regional and minority languages which are used
on a daily basis by over 40 million Community nationals. In response to an initiative launched by the
European Parliament, the Commission has taken measures to safeguard and promote minority languages.
Since 1981, the EP has been formulating a series of proposals and resolutions on this matter. From 1983,
budget appropriations were made available to the Commission earmarked for the measures by it to assist
these language communities. The amount entered against this item has increased from ECU 100 000 in
1983 to ECU 4 m in 1999. The Committee on Culture, Youth, Education, the Media and Sport and the
Intergroup on Minority Languages have been closely monitoring the measures taken.
For this reason, I intended to present to the Commission a proposal for a multiannual programme for the
development of the European dimension in education through the learning, promotion and dissemination of
regional and/or minority languages.
This autumn I intend to present to the Commission a proposal for a decision as soon as possible
concerning the European Year of Languages.
This will be a proposal for a decision to be adopted by the Council and the Parliament in accordance
with the co-decision procedure. Parliament will therefore have the possibility of making its position known.
European Year of Languages, which is being organised in close cooperation with the Council of Europe,
should help to make citizens more aware of the linguistic diversity of the European Union and encourage
them to learn more languages throughout their lives. Learning languages is of capital importance for the
construction of the European Union and, in particular, for the free movement of persons and
communication between them. In addition, knowledge of languages is an important factor for recruitment
and for the competitiveness of companies, together with the European economy as a whole.
Various texts adopted by the European Parliament and the Council indicate that, as far as possible, all
citizens should know two European Union languages in addition to their own."
Subsidiarity
The subsidiarity can represent a special challenge for the regional and minority languages. which in
principle is considered as a pillar of the vicinity to the citizen. Here as well, the EU discourse on integration
can be made only in a very differentiated way, depending how the regional and/or minority languages are
integrated in an institutionalised way into the decision making processes of their region or their State. The
linguistic minorities do not have access to many essential mechanisms of promoting and subsiding on the
EU level where the political structures do not include them in the political structures.
EU-Programmes
Specific problems for lesser used languages do often appear within the integration discourse just
because of the dimension of the European integration, the number of concerned States and the number of
their inhabitants, the number of languages implicated and the different number of their speakers, the critical
demographic masses, which are often relevant in "international" relations as well as the simple conditions
for participation in the EU-programmes and actions, which have different implications on smaller
communities as on bigger ones, the existing financial and human resources as well as the necessary
administrative necessities for their handling. All that also requires special sensibilities and comprehension
for the needs and difficulties of smaller communities, which, as we have seen it above, are entirely able to
make their contribution to the majority society.

Some demographic and financial arguments of the European Commission may partly have been
conceivable within the endeavours of integration the Central and Eastern European applicant states (CEES)
into the EU-programmes for education, which might be taken here as an example.
The initial proposal of the Commission on promoting the knowledge of foreign languages in the
CEES was namely limited to the current official languages of the EU-15. But this would introduce into the
cultural diversity the extremely problematic demographic competition. The European Parliament (EP)
therefore amended this proposal and included the current official languages of the CEES (as there is also a
need of intercommunication within the CEES and as these languages have already now the status of a
(minority) or official language in the EU) and it included also other languages such as the Romanes
(Gypsy).
Cultural enlargement of the EU
The enlargement of the EU is one of the main political domains of the EU where the Committee on
Employment and Social Affairs of the EP tried to avoid within its contributions some errors of the past. In
its opinion to the Agenda 2000, which gives the political frame for the enlargement policy, he
"points out [paragraph 19] that an essential factor in Europe's long-term global competitiveness is
maintaining cultural diversity, neglect of which leads to social tensions. Such cultural diversity is,
moreover, an essential contribution to positive regional and social development. In that connection, the
special socio-cultural situation of minorities and smaller ethnic groups must be taken into account, since
they are particularly exposed to economic and migratory pressures".
Institutional questions
The question of the languages in the frame of the enlargement is not definitively solved yet. Till
now, in principal, every single language of a EU Member State is also a working language of the EP with
the exception of Gaelic and Lezembourgish. On one hand, a continuation of this regime would lead to a
multiplication of the costs for interpretation and translation, on the other, the structure of competence is so
wide, that it participates almost directly in creating national legislation. To restrict the number of working
languages would mean to leave the national legislation to a multilingual lite, which is extremely
problematic seen the necessity to develop and foster democratic patterns of thinking and acting, both in East
and West (!) Europe.
Viviane Reding, EU-Commissioner for education to this point in the above mentioned EP-hearing:
"[] all of the MEPs must be able to express themselves and receive official documents in their own
language. More generally, every citizen must continue to have the right to address the Institutions in one of
the official languages and to receive an answer in that language."
It will be also necessary to find within the frame of up to a maximum of 700 Members of the EP
(MEP), as it is postulated in the Treaties, a balance between the demographic-democratic element and the
necessity to represent adequately the cultural and linguistic diversity on the political level.
Working lanuages of the Council
The most recent German-Finish conflict on working languages within the EU-Council on the use of
German as a working language in the (informal) meetings of the Council, shows clearly, how important and
relevant it is, to carry on the discourse on cultural diversity in Europe and to its chances of development in
future and not consider it as an acquis. The argument of the demographic power is inconsistent in this
context not only with legal arguments but also with the fact, that this institution represents the governments
of the 15 equal Member States.
Conclusion
The European discourse on cultural and linguistic is fundamentally positive and orientated toward
the future of an integrated and democratic Europe and is not an end in itself nor a clutch on the past. But it
has to be led in a different way within the bigger and within the smaller languages, it has to be very

differentiated and open, and in that resides often a certain understandable malaise on all sides, even in the
different political and regional lobbies, which will have to rethink their traditional points of view and
preferences.
Because Vienna 1900, Paris, New York or London would not be and could not become those
outstanding cultural centres as we know them, without the cultural contributions of their immigrants and
their multi-cultural "Hinterland" or background. The very positive European discourse on cultural diversity,
which is not or should at least not be limited to the four or five "big" European languages, was carried, to
give a structural and real chance to develop breeding ground of diversity, human rights and democracy.