Contracte de Locatie

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA
1 of 36
http://www.scrigroup.com/afaceri/economie/CONTRACTELE-DE-LEASING-IN-VIZI82665.php
Cautare
selecteaza
Username / Parola inexistente

Login Register
Home
CATEGORII DOCUMENTE
Afaceri
Agricultura
Asigurari
Comert
Transporturi
Turism
Zootehnie
Confectii
Documente
Contabilitate
Upload
Resurse
Contracte
Alte limbi
Economie
Calculatoare
Casa masina
Didactica pedagogie
Diverse
Educatie

Economie
+ Font mai mare | - Font mai mic
Finante
Geografie
Istorie & politica
Legislatie
Limba
Management
Sanatate
Tehnologie
Oferte Manuale
tocmai.ro
Manuale din Romania. Cauta/Adauga Oferta pe tocmai.ro!
CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA

INTERNATIONALA
DOCUMENTE SIMILARE
1. Sfera de aplicare si delimitarea contractelor de leasing
Tratarea leasingului din punct de vedere al principiilor de drept

civil, comercial si fiscal a fost neclara inca din primii ani ai aparitiei
acestui instrument de finantare. Acesta incertitudine a constituit unul
dintre motivele principale pentru care dezvoltarea
leasingului a fost
initial privita cu neincredere de catre specialistii in domeniu. Avantajele

evidente ale acestui nou instrument de finantare au impus insa
0
ALIANTE STRATEGICE SI RETELE DE
CERCETARE
TIPOLOGIA FIRMELOR MULTINATIONALE
OFERTA SI CEREREA DE MONEDA.
ECHILIBRUL MONETAR
PROIECTE ECONOMICE IN DOMENIUL
ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE A
INTREPRINDERII
Studii de caz descriptive pe firme celebre din
lume si din Romania
12.05.2014 21:08
2 of 36
elaborarea unor reglementari care sa stabilesca conditiile de utilizare a

lesingului in practica economica.
STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR

MONETAR INTERNATIONAL
PIATA SI CONCURENTA
La nivel international situatia leasingului este reglementata de

norma internationala de contabilitate IAS 17 denumita Contabilizarea
IMPACTUL MEDIULUI ASUPRA ACTIVITATII

INTREPRINDERILOR IN ECONOMIA
CONTEMPORANA
contractelor de locatie, in limba engleza Leases, aplicata incepand cu

01.01.1984. Editia revizuita a IAS 17 este aplicata incepand cu exercitiul
LECTII PENTRU POLITICA MONETARA
financiar 2005.
Analiza normei IAS 17 este strans legata de actiunea in mediul
contabil international a Principiul prioritatii realitatii in fata formei sau
Primordialitatea realitatii economice asupra aparentei juridice, in limba
engleza, Substance over form principle. Acest principiu este specific
Aparitia si dezvoltarea societatilor transnationale
TERMENI importanti pentru acest

document
: cum se calculeaza rata implicita a unui contract de
locatie : politici si optiuni contabile leasing : cum se
calculeaza rata implicita a unui contract de locatie : care
este marimea unei plati anuale pentru un contract de
locatie cu urm&ati :
sistemelor contabile nord-americane si anglo-saxone, el fiind acceptat ca

atare numai pentru conturile consolidate in tarile Europei continentale,
tari in care informatia contabila este puternic influentata de aspectele
juridice.
Sensul acordat de francezi principiului anglo-saxon substance
over form prin formulele prioritatea substantei in fata formei sau
primordialitea realitatii economice asupra aparentei juridice sugereaza
ideea ca dreptul nu descrie ansamblul situatiilor aferente realitatii sau ca
o face de o maniera inselatoare. Aceasta ar insemna ca dommnia
dreptului ar fi opusa domniei realitatilor (adica a economiei)[1]. Insa, se
stie ca nerespectarea regulilor juridice in intocmirea conturilor anuale
este o infractiune. Traducerea prepozitiei over prin substantivul
primordialitate este extrem de discutabila, deoarece ea nu respecta spiritul celebrului principiu anglo-saxon. [2]
Punand fata in fata textul francez primordialitea realitatii economice asupra aparentei juridice
cu textul
normei contabile internationale IAS 1 Tranzactiile si alte elemente ar trebui sa fie contabilizate si prezentate in raport
cu substanta lor si realitatea financiara si nu, in mod unic, cu forma lor legala se observa ca formula franceza
12.05.2014 21:08
3 of 36
sugereaza o prioritate, in timp ce formula engleza, utilizand adverbul merely (doar; in mod unic) exprima o idee de
juxtapunere si nu de ierarhie sau, si mai putin, de substituire.
Asadar, aparenta juridica nu este nicidecum exclusa: este doar indicat ca ea risca sa nu fie suficienta. Ca
atare, preparatorii de conturi sunt invitati sa tina cont de realitate si de aparenta, nu numai de prima in locul celei de-a
doua.[3]
Spre deosebire de mediul economic francez, in mediul economic britanic se tine cont de realitatea economica,
sfidandu-se simpla impodobire juridica. Acest mod de contabilizare este in concordanta cu principiul care sta la
baza recunoasterii datoriilor si a activelor si anume:
- notiunea de datorie reprezinta mai mult decat cea de obligatie legala; un exemplu este operatia de
depozitare a unui stoc la un tert in vederea vanzarii lui viitoare unui alt tert: criteriul care permite sa se constate
stocul in bilantul proprietarului sau in cel al depozitorului este riscul de nevanzare.
- notiunea de activ implica calitatea lui de a genera un beneficiu viitor; un exemplu de angajare sau nu a
principiului prioritatii realitatii in fata formei este dat de evaluarea creantelor unei intreprinderi; din punct de vedere
juridic, marimea creantei este cea nominala (care nu analizeaza solvabilitatea debitorului); insa, in numele adevarului
economic si in conformitate cu principiul prudentei, este mai rational sa evaluam creanta la valoarea probabila pe care
intreprinderea spera sa o recupereze decat la valoarea nominala; in Franta, pentru a se concilia punctul de vedere
juridic cu cel economic se va inscrie in bilant atat valoarea nominala a creantelor (valoarea bruta) cat si valoarea lor
probabila de recuperare (valoarea neta).
Traditional, Romania este o tara patrimonialista deci o tara in care dreptul de proprietate este prioritar dreptului
de utilizare asupra bunurilor. Acesta este si motivul pentru care initial acest principiu a bulversat sistemul de gandire
contabil din tara noastra
Norma IAS 17 explica modul de contabilizare al tuturor contractelor de leasing, cu exceptia:
- contractelor de leasing ce vizeaza exploatarea sau utilizarea resurselor naturale, ca de exemplu petrolul,
gazul, lemnul de constructie, metalele si alte drepturi miniere;
- acordurilor de licenta ce vizeaza filmele cinematografice, inregistrarile video, piesele de teatru, manuscrisele,
12.05.2014 21:08
4 of 36
brevetele si drepturile de autor.

Norma se aplica acordurilor prin care se transfera dreptul de utilizare a activelor, chiar daca ele impun
locatorului prestatii importante in cadrul exploatarii sau mentinerii respectivelor active. In schimb, ea nu se aplica
contractelor de servicii, care nu transfera dreptul de utilizare al activelor de la una din partile contractante la cealalta
parte.[4]
Conform normei IAS 17, un contract de leasing este un acord prin care locatorul cedeaza locatarului, pentru o
perioada determinata, dreptul de utilizare a unui activ, in schimbul unei plati sau a unei serii de plati.
Un contract de leasing financiar este un contract de leasing ce are ca efect transferarea la locatar a
cvasitotalitatii riscurilor si avantajelor inerente proprietatii unui activ. La finalul contractului poate sa intervina sau nu
transferul proprietatii.
Un contract de leasing operational desemneaza orice alt contract de leasing, cu exceptia contractului de
leasing financiar.
Se observa ca, in viziunea normei IAS 17, clasificarea contractelor de leasing se bazeaza pe gradul de
imputare la locatar sau la locator a riscurilor si avantajelor inerente proprietatii unui activ inchiriat. Riscurile includ
pierderile eventuale care rezulta din subutilizarea capacitatilor, din uzura morala tehnologica sau din variatiile
rentabilitatii datorate evolutiei conjuncturii economice. Avantajele pot sa fie reprezentate de speranta unei exploatari
rentabile pe durata de viata economica a activului si a unui castig ce rezulta dintr-o crestere a valorii sale sau dintr-o
realizare a unei valori reziduale.[5]
Datorita faptului ca tranzactia intre un locator si un locatar se bazeaza pe un contract de leasing comun celor
doua parti este firesc sa se utilizeze definitii coerente. Totusi, uneori, este posibil ca prin aplicarea acestor definitii la
circumstante diferite locatarul si locatorul sa clasifice diferit acelasi contract de leasing. Incadrarea unui contract de
leasing in una din cele doua forme depinde intr-o masura mai mare de realitatea tranzactiei decat de forma
contractului[6].
Pentru o delimitare cat mai corecta a contractelor de leasing, norma IAS 17 prezinta exemple de situatii care
conduc la incadrarea unui contract in categoria leasingului financiar:
12.05.2014 21:08
5 of 36
1.
2.
contractul transfera proprietatea activului la locatar la terminarea duratei de leasing;

contractul confera locatarului optiunea de cumparare a activului la un pret care ar trebui sa fie suficient de
avantajos (suficient de mic in raport cu valoarea sa justa) pentru ca locatorul sa fie practic sigur ca partenerul sau
va exercita optiunea sa;
3.
durata contractului de leasing acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a activului chiar daca
nu apare transferul de proprietate;
4.
valoarea actualizata a platilor minimale, in numele contractului de leasing, la data intrarii in vigoare a contractului,
este egala sau mai mare decat cvasitotalitatea valorii juste a bunului primit spre inchiriere din care sunt deduse
eventualele subventii si avantaje fiscale ce revin proprietarului;
5.
activele primite in leasing au o natura specifica, astfel incat numai locatarul poate sa le utilizeze fara sa le aduca
modificari majore.
Norma prezinta si o serie de indicatori de situatii care indepliniti, simultan sau
separat, pot conduce la
clasificarea unui contract in categoria leasingului financiar. Acestia sunt urmatorii:

1.
daca locatarul poate sa rezilieze contractul de leasing, pierderile suportate de locator relative la reziliere sunt in
sarcina locatarului;
2.
profiturile sau pierderile care rezulta din variatia valorii juste a valorii reziduale sunt in sarcina locatarului (de
exemplu, sub forma unei diminuari de redeventa egala cu cea mai mare parte din venitul din cesiune la sfarsitul
contractului de leasing);
3.
locatarul are posibilitatea sa continue locatia pentru o a doua perioada, la nivelul unei redevente sensibil
inferioare pretului de piata.
Criteriile precum si indicatorii prezentati mai sus ajuta in mare masura normalizatorul contabil la intelegerea
categoriei de leasing in care trebuie incadrat un contract de leasing insa este necesar a se evidentia faptul ca
aprecierea lor necesita un nivel ridicat de subiectivitate.
Astfel, expresia pret care ar trebui sa fie suficient de avantajos nu poate fi considerata obiectiva deoarece
12.05.2014 21:08
6 of 36
acest pret depinde de conditiile existente pe piata, conditii care variaza in functie de numerosi factori si de aceea nu
pot fi stabilite cu exactitate.
De asemenea, gradul in care valoarea actualizata a platilor minimale, in numele contractului, la data intrarii in
vigoare a contractului, este egala sau mai mare decat cvasitotalitatea valorii juste a bunului primit spre inchiriere nu
poate fi stabilit cu o exactitate matematica. Motivul il reprezinta faptul ca, pe de o parte, valoarea de piata a bunului
este apreciata subiectiv si, pe de alta parte, valoarea actualizata a platilor minimale depinde de rata de actualizare.
Aceasta rata este fie in stricta dependenta de valoarea justa a bunului, fie rezultatul unor calcule statistice.
Un alt aspect care lasa loc de interpretare se refera la caracterul relativ al stabilirii duratei de viata economica a
activului si la masura in care durata contractului acopera cea mai mare parte din durata de viata economica a
acestuia.
Asadar, se poate concluziona ca, datorita caracterului subiectiv al acestor criterii, exista riscul unor incadrari
diferite ale aceluiasi contract din partea locatorului si a locatorului ceea ce poate determina erori precum inregistrarea
bunului in doua bilanturi sau in nici unul.
Clasificarea contractului de leasing se opereaza la inceputul perioadei de leasing. Daca, la un moment dat,
locatorul si locatarul doresc sa modifice dispozitiile contractului de leasing alfel decat printr-o reinnoire a contractului,
in asa fel incat contractul ar fi fost clasificat in mod diferit daca aceste modificari ar fi intervenit la inceput acordul
revizuit este considerat, pentru intreaga sa durata, un nou acord. Schimbarile legate de estimari (de exemplu,
schimbarile de estimare a duratei de viata economica sau a valorii reziduale a bunului inchiriat) sau de circumstante
(de exemplu, dificultatile locatarului) nu antreneaza o noua clasificare a contractului de leasing pentru necesitati
contabile.
Inceputul unui contract de leasing este dat de semnarea unui contract de leasing sau, daca ea este anterioara,
data de angajare reciproca a partilor asupra principalelor clauze ale contractului de leasing.
Definirea principalelor concepte utilizate de norma IAS 17
Durata contractului de leasing desemneaza perioada nereziliabila pentru care locatarul s-a angajat sa
12.05.2014 21:08
7 of 36
inchirieze activul, cat si toate perioadele ulterioare pentru care acesta are optiunea sa obtina continuarea contractului
sau de leasing.
Platile minimale in numele leasingului sunt plati pe care locatarul este obligat, sau poate sa fie obligat, sa le
efectueze in timpul derularii contractului de leasing (cu exceptia chiriei conditionale, a costului serviciilor, a taxelor de
platit sau de rambursat locatorului) cat si:
-
pentru locatar, toate sumele garantate de acesta sau de o persoana care este legata de acesta;
pentru locator, orice valoare reziduala a carei plata ii este garantata de catre locatar, de catre o
persoana legata de acesta sau de catre un tert independent care are capacitatea financiara de a onora aceasta
garantie.
Valoarea justa este valoarea la care un activ ar putea sa fie schimbat sau o datorie achitata, intre parti bine
informate, ce isi dau consimtamantul si actioneaza in conditii normale de concurenta.
Durata de viata economica desemneaza perioada asteptata de utilizare economica a unui activ de catre unul
sau mai multi utilizatori sau, altfel spus, numarul de unitati de productie sau de unitati similare asteptate din utilizarea
activului de catre unul sau mai multi utilizatori.
Durata de utilitate este durata ramasa de parcurs, de la inceputul contractului de leasing, in timpul caruia
intreprinderea se asteapta sa consume avantajele economice legate de activ, fara sa fie limitata de durata contractului
de leasing.
Valoarea reziduala garantata reprezinta:
-
pentru locatar, parte din valoarea reziduala care este garantata de acesta sau de o persoana de care
este legat (valoarea garantiei fiind marimea maxima care ar putea deveni exigibila in orice circumstanta).
pentru locator, parte din valoarea reziduala care este garantata de catre locatar sau de o persoana
nelegata de locator care are capacitatea financiara sa-si asume obligatiile de garantie.
Valoarea reziduala negarantata este parte din valoarea reziduala a activului inchiriat a carei realizare de catre
locator nu este garantata sau a care este garantata numai de catre o parte legata de locator.
12.05.2014 21:08
8 of 36
Investitia bruta in contractul de leasing este suma platilor minimale, in numele unui contract de leasing
financiar, din punct de vedere al locatorului, la care se adauga orice valoare reziduala negarantata ce revine
locatorului.
Veniturile financiare neachizitionate reprezinta diferenta intre investitia bruta si valoarea actualizata a investitiei
brute la rata dobanzii implicita a contractului de leasing.
Investitia neta in contractul de leasing este diferenta dintre investitia bruta si veniturile financiare
neachizitionate.
Rata dobanzii implicita a contractului de leasing este rata de actualizare care conduce, la inceputul
contractului de leasing, la o valoare actualizata cumulata a platilor minimale in numele leasingului si a valorii
reziduale negarantate egala cu valoarea justa a activului inchiriat.
Rata marginala de indatorare a locatarului este rata dobanzii pe care locatarul ar avea-o de platit pentru un
contract de leasing similar sau, daca aceasta nu poate sa fie determinata, rata dobanzii pe care ar obtine-o locatarul,
la inceputul contractului de leasing pentru a se imprumuta, pe o durata si cu asigurare similare, cu fondurile
necesare achizitionarii activului.
Chiria conditionala desemneaza partea platilor in numele leasingului, a caror marime nu este fixata, care este
stabilita pe baza unui alt factor decat scurgerea timpului (de exemplu, procentajul cifrei de afaceri, gradul de utilizare,
indicii preturilor, rata dobanzii la nivelul pietei).
3. Conceptia economica si conceptia juridica in tratarea contractelor de leasing financiar
Pe plan international exista doua conceptii in ceea ce priveste contabilizarea contractelor de leasing financiar:
conceptia juridica si conceptia economica.
IAS 17 si partizanii conceptiei economice referitoare la leasingul financiar explica faptul ca, in virtutea
principiului prioritatii realitatii in fata formei, locatarul beneficiaza de avantajele economice si suporta riscurile ce
provin din utilizarea bunului, in cea mai mare parte a duratei lui de viata ca si cand ar fi proprietar. Asadar bunul
inchiriat trebuie sa figureze in bilantul locatarului. Acesta inregistreaza, de asemenea, si angajamentele de plata si
12.05.2014 21:08
9 of 36
chiriile corespunzatoare.
Conform conceptiei juridice locatarul nu are dreptul sa inscrie bunul inchiriat in bilantul sau deoarece nu este
proprietarul de drept al acestuia. Abordarea juridica prezinta avantajul ca este usor de aplicat. Ea prezinta insa
marele dezavantaj ca se deformeaza imaginea financiara a locatorului. Motivul il reprezinta faptul ca prin neoglindirea
in bilantul locatorului a bunului inchiriat activul total va fi subevaluat si, de asemenea, prin neoglindirea
angajamentelor din contractele de leasing datoriile totale vor fi subevaluate.
Apelarea sau nu la contabilizarea contractelor de leasing financiar conform normei IAS 17 are, asadar,
consecinte importante in planul analizei financiare. Prin aplicarea principiului prioritatii realitatii in fata formei
leasingul financiar apare ca o varianta a imprumutului. Locatarul se gaseste in aceeasi situatie ca si cand ar fi
imprumutat suma necesara cumpararii bunului. Mai mult, el beneficiaza de respectivul bun ca si cand ar fi proprietar.
In contrapartida, el plateste chirii care sunt similare anuitatilor unui imprumut.
Prin urmare, tratarea contabila nu poate fi decat similara finantarii prin recursul la imprumut. Daca
angajamentele din leasing nu apar in bilantul locatarului indicatorii calculati nu vor mai putea descrie in mod fidel
pozitia financiara a acestuia.
Unul dintre indicatorii a carui crestere sau scadere conduce la influentarea in sens opus a credibilitatii in fata
creditorilor si a carui valoare poate fi modificata de contabilizarea sau nu a angajamentelor din leasing la locator este
rata indatoririi. Aceasta se calculeaza ca raport intre datoriile financiare si capitalurile proprii ale intreprinderii. Este
evident faptul ca in cazul recursului la pozitia economica rata indatoririi este mai mare decat in ipoteza apelarii la
pozitia juridica deoarece in primul caz datoriile financiare sunt majorate cu angajamentele rezultate din leasingul
financiar.
Atunci cand bunurile pe care intreprinderea le utilizeaza in virtutea unui contract de leasing financiar nu sunt
oglindite in bilant, pentru a asigura relevanta comparatiilor intre intreprinderi, analistul financiar trebuie sa retrateze
informatiile bilantiere. In acest sens, el va trebui:
sa adauge in activ valoarea justa a bunului
sa majoreze datoriile financiare cu valoarea actualizata a chiriilor ce au mai ramas de platit (actualizarea este
necesara deoarece o parte din aceste chirii reprezinta dobanzile referitoare la anii viitori)
12.05.2014 21:08
10 of 36
sa inscrie diferenta la capitalurile proprii.

Retratarea se efectueaza cu greu deoarece intreprinderile, de obicei, indica in anexa numai marimea chiriilor ce
au mai ramas de platit. Deci, analistul financiar nu poate sa adauge la imobilizari sau la datorii decat valoarea
actualizata a acestei sume.
Pentru o mai buna exemplificare a acestui aspect vom presupune ca o intreprindere prezinta urmatorul bilant
simplificat:
ACTIV
PASIV
Imobilizari
30.000.000
Capitaluri proprii
25.000.000
Active circulante
20.000.000
Datorii financiare
10.000.000
Datorii din exploatare
15.000.000
Total
50.000.000
Total
50.000.000
Intreprinderea inregistreaza leasingul financiar conform viziunii juridice prin urmare bunul nu este contabilizat
in bilantul sau dar in anexa se specifica faptul ca valoarea chiriilor care au ramas de platit este de 10.000.000 lei, timp
de 2 ani.
Deoarece nu cunoastem rata de actualizare a contractului vom presupune ca intreprinderea ar fi putut sa se
imprumute cu o rata a dobanzii (rata de indatorare a locatarului) de 20%.
Prin urmare, valoarea actuala a chiriilor de platit este:
Adaugand aceasta valoare la valoarea imobilizarilor si la valoarea datoriilor se obtine urmatorul bilant simplificat:
ACTIV
PASIV
12.05.2014 21:08
11 of 36
Imobilizari
37.638.889
Capitaluri proprii
25.000.000
Active circulante
20.000.000
Datorii financiare
17.638.889
15.000.000
Total
57.638.889
Total
57.638.889
Dar se stie ca rambursarea datoriei se face pe durata contractului in vreme ce inregistrarea deprecierii bunului
(deci amortizarea lui) se face, in conditiile in care se execita optiunea de cumparare pe durata de viata economica a
bunului (care este, de obicei, mai mare decat durata contractului). Deci, rambursarea datoriei se realizeaza mai rapid
decat inregistrarea deprecierii bunului.
Asadar, daca am presupune ca initial atat bunul cat si datoria ar fi trebuit inregistrate la valoarea de 20.000.000
lei (valoarea cea mai mica dintre valoarea justa si valoarea actulizata a platilor minimale ale contractului), ca locatarul
exercita optiunea de cumparare si ca durata contractului este de 4 ani in vreme ce durata de viata ecomomica este de
5 ani, situatia reala ar fi urmatoarea:
Valoarea actualizata a datoriei este:
Valoarea actualizata a activului este:
Deci, este evidenta subevaluarea activului cu

8.425.926 7.638.889 = 787.037 lei
In acest caz bilantul ar fi trebuit sa se prezinte astfel:
12.05.2014 21:08
12 of 36
ACTIV
PASIV
Imobilizari
38.425.926
Capitaluri proprii
25.787.037
Acitive circulante
20.000.000
Datorii financiare
17.638.889
15.000.000
Total
58.425.926
Total
58.425.926
Pe langa subevaluarea activului, un astfel de tratament aplicat leasingului financiar va distorsiona si un

indicator important ce caracterizeaza activitatea intreprinderii si anume rata indatoririi.
Daca in cazul tratarii leasingului financiar conform viziunii juridice rata indatoririi este
conceptiei economice ea devine
in cazul
Prin urmare se poate observa ca apeland la viziunea juridica asupra leasingului financiar intreprinderea locatara
obtine o scadere a ratei indatoririi si implicit o imagine mai buna in fata creditorilor sai. Dar acest aspect nu trebuie sa
determine intreprinderea sa abordeze conform conceptiei juridice leasingul financiar deoarece este evident ca
aceasta viziune nu serveste obtinerii unei imagini fidele a patrimoniului intreprinderii si nici nevoilor informationale ale
utilizatorilor situatililor financiare.
4. Contabilizarea contractelor de leasing financiar
In situatiile financiare ale locatarului
Pentru locatar operatia de leasing financiar poate fi privita ca o operatie de finantare. Este ca si cand locatarul
12.05.2014 21:08
13 of 36
ar primi un imprumut de la locator.

Bunul primit de locatar, care este o imobilizare corporala sau necorporala, va fi inregistrat in activul bilantului
sau. De asemenea, locatarul va inregistra obligatia de a efectua platile viitoare, in numele leasingului financiar, ceea
ce se va concretiza sub forma unei datorii pe termen mediu sau pe termen lung in pasivul sau bilantier.
La inceputul contractului, drepturile (bunul) si obligatiile (datoria) utilizatorului sunt contabilizate la cea mai
mica valoare intre valoarea justa a activului inchiriat corectata cu eventualele subventii si avantaje fiscale de care
beneficiaza proprietarul si valoarea actualizata a platilor minimale ale contractului.
Daca valoarea justa este o valoare de piata care apare in contractul incheiat intre cei doi parteneri, valoarea
actualizata a platilor minimale se calculeaza prin utilizarea ratei de actualizare, care trebuie sa fie rata dobanzii
implicita a contractului de leasing financiar sau, in lipsa acesteia, rata marginala de indatorare a locatarului. Se
observa, asadar, si in cazul normei IAS 17, actiunea principiului prudentei care cere inregistrarea operatiei la valoarea
cea mai mica dintre cele doua valori.
Pe perioada derularii contractului utilizatorul va efectua plati. Aceste plati cuprind doua componente:
amortizarea soldului datoriei (rambursarea unei parti din capitalul imprumutat)
cheltuielile financiare (cheltuielile cu dobanzile)
Cheltuielile financiare se repartizeza pe diferitele perioade ale contractului de leasing financiar, ele
reprezentand o plata efectuata de locatar in favoarea locatorului pentru folosirea resurselor acestuia. Ele se obtin prin
aplicarea unei rate a dobanzii periodice constante soldului datoriei referitoare la leasingul financiar.
In contrapartida cu platile efectuate de locatar se va diminua datoria fata de locator si vor aparea cheltuielile
financiare.
Activul inregistrat de locatar in bilantul sau trebuie, ca orice alt activ, supus amortizarii. Politica de amortizare a
activului primit in leasing financiar trebuie sa fie coerenta cu cea aplicabila activelor amortizabile pe care le poseda
locatarul iar cheltuiala cu amortizarea care apare trebuie sa fie calculata pe baza prevederilor normelor internationale
ce reglementeaza acest aspect.
Cheltuiala cu amortizarea se calculeaza pe seama uneia dintre urmatoarele reguli:
12.05.2014 21:08
14 of 36
daca la inceputul contractului exista o certitudine rationala ca locatarul va exercita optiunea de cumparare,
bunul va fi amortizat pe durata sa de viata economica;
daca la inceputul contractului nu exista o certitudine rationala ca locatarul va execita optiunea de cumparare,
bunul va fi amortizat pe cea mai mica durata dintre durata contractului si durata de viata economica.
Asadar, se poate observa ca ritmurile de amortizare a activului si a datoriei nu sunt decat rar identice ceea ce
face ca si marimile nete ale celor doua elemente bilantiere sa nu mai fie identice dupa inceputul contractului de
leasing financiar.
In conformitate cu prevederile normelor internationale activul poate inregistra o depreciere atunci cand valoarea
sa recuperabila este inferioara valorii nete contabile.
In situatiile financiare ale locatorului
Daca pentru locatar operatia de leasing financiar poate fi privita ca o operatie de finantare, pentru locator, ea
poate fi privita ca o operatie de investitii.
Locatorul nu va contabiliza ca plus in activul sau bilantier bunul ca atare ci o creanta imobilizata legata de
acesta. In contrapartida creantei el va inregistra si plata bunului catre furnizor sub forma unei diminuari de activ in
bilant. Acest mod de contabilizare este urmare a faptului ca printr-un contract de leasing financiar locatorul transfera
cvasitotalitatea riscurilor si avantajelor inerente proprietatii legale.
Pe perioada derularii contractului locatorul va inregistra incasari. Aceste incasari cuprind doua componente:
partea de recuperare a creantei (a unei parti din capitalul imprumutat)
veniturile financiare (veniturile din dobanzi)
Veniturile financiare se repartizeza pe diferitele perioade ale contractului de leasing financiar avand rolul de a
remunera investitia locatorului si serviciile oferite de acesta locatarului. Ele se obtin prin aplicarea unei rate de
rentabiliate periodice constante investitiei nete reziduale a locatorului.
In contrapartida cu incasarile realizate de locator se va diminua creanta imobilizata si vor aparea veniturile
financiare.
12.05.2014 21:08
15 of 36
Locatorul angajeaza uneori, cu ocazia negocierii si intocmirii contractelor de leasing financiar, cheltuieli directe
initiale. Aceste cheltuieli se pot contabiliza imediat la rezultate sau se pot repartiza pe toata durata contractului in
functie de diferite criterii (cum ar fi valoarea dobanzilor platite intr-o luna raportat la valoarea totala a dobanzilor platite
de locatar).
5. Contabilizarea contractelor de leasing operational
In situatiile financiare ale locatarului

Pentru activul primit in leasing operational locatarul efectueaza periodic (de obicei, lunar) plati.
Platile (din care este dedus costul serviciilor de tipul asigurarilor) trebuie sa fie contabilizate la cheltuieli in
contul de profit si pierdere, pe o baza lineara, in cursul intregii durate a contractului de leasing, exceptand situatia in
care o alta baza sistematica este mai adecvata esalonarii in timp a avantajelor pe care le va obtine utilizatorul, chiar
daca platile nu sunt efectuate pe aceasta baza.
In situatiile financiare ale locatorului
Pentru bunul dat in leasing operational locatorul realizeaza periodic (de obicei, lunar) incasari. Acestea (din
care sunt deduse sumele primite in numele serviciilor prestate, ca de exemplu asigurarile si mentenanta) trebuie sa
fie contabilizate la venituri in contul de profit si pierdere, pe o baza lineara, in cursul intregii durate a contractului de
leasing, exceptand situatia in care o alta baza sistematica este mai adecvata esalonarii in timp a diminuarii avantajelor
obtinute din utilizarea activului inchiriat, chiar daca incasarile nu se realizeza pe aceasta baza.
Activul care face obiectul contractului de leasing trebuie prezentat in bilantul locatorului, conform naturii
acestuia.
Proprietarul va amortiza activul pe durata de viata economica iar cheltuiala cu amortizarea va fi prezentata in
contul de profit si pierdere la cheltuieli. Amortizarea trebuie sa se faca pe o baza coerenta cu politica aplicata de
locator pentru amortizarea activelor similare, conform normei IAS 16.
Pentru a determina daca un activ dat in leasing exploatare s-a depreciat, adica daca avantajele economice
12.05.2014 21:08
16 of 36
viitoare asteptate de la acest activ sunt mai mici decat valoarea sa contabila, locatorul va aplica litera si spiritul normei
IAS 36.
Locatorul angajeaza uneori, cu ocazia negocierii si intocmirii contractelor de leasing operatonal, cheltuieli
directe initiale (de exemplu cheltuieli pentru cautarea locatarului). Aceste cheltuieli sunt fie inscrise in activ si imputate
veniturilor, pe durata contractului, pe baza proratei chiriilor contabilizate, fie contabilizate in contul de profit si pierdere
la cheltuielile exercitiului in care au fost constatate.
6. Studiu de caz privind leasingul financiar

Intre societatea Spin, avand calitatea de locatar, si societatea Dacia Leasing, avand calitatea de locator, se
incheie un contract de leasing financiar avand urmatoarele caracteristici:
data semnarii contractului: 01.07.2006;
durata contractului: 2 ani;
obiectul contractului: automobil Dacia;
valoarea justa a automobilului: 229.624.580 lei;
varsamantul initial (avans): 40.000.000 lei;
sunt prevazute 24 redevente lunare, de 2400.000 lei fiecare, platibile in ultima zi a lunii;
optiunea de cumparare se exercita la sfarsitul celui de-al doilea an iar pretul de vanzare-cumparare aferent
optiunii este de 1000.000 lei.
Managerii societatii Spin estimeaza ca valoarea reziduala a bunului va fi la sfarsitul perioadei de leasing de
3144.000 lei. Asadar, valoarea reziduala negarantata va fi diferenta dintre valoarea reziduala estimata si optiunea de
cumparare adica:
valoarea reziduala negarantata = 3144.000 1000.000 = 20.144.000 lei
Cum optiunea de cumparare este evident inferioara valorii reziduale a automobilului ea va fi exercitata.
Contabilizarea contractului de leasing financiar la locatar
12.05.2014 21:08
17 of 36
Etape :
1. Calculul valorii platilor minimale
Valoarea platilor minimale cuprinde platile pe care locatarul trebuie sa le faca in timpul derularii contractului la
care se adauga toate sumele garantate de acesta, deci tine cont numai de fluxurile sigure.
In exemplul nostru valoarea platilor minimale cuprinde:
-
varsamantul initial (avans): 40.000.000 lei
24 redevente lunare de 2400.000 lei fiecare
optiunea de cumparare: 1000.000 lei
ceea ce inseamna 40.000.000 + 24*2400.000 + 1000.000 = 589.600.000 lei

Calculul ratei de actualizare (rata implicita a contractului de leasing)
Pentru a obtine valoarea actualizata a platii minimale locatarul va calcula o rata de actualizare a acestora care
va fi egala cu rata dobanzii implicita (lunara) a contractului de leasing.
Rata dobanzii implicita (lunara) a contractului de leasing, notata cu i, este rata de actualizare care face ca la
inceputul contractului suma dintre valoarea actualizata a platilor minimale in numele contractului de leasing si
valoarea actualizata a valorii reziduale negarantate sa fie egala cu valoarea justa a automobilului.
In exemplul nostru rata i rezulta din urmatoarea formula:
Prin incercari succesive se obtine rata dobanzii implicita a contractului i = 11%.

3. Calculul valorii actualizate a platilor minimale
Folosind rata i vom obtine valoarea actualizata a platilor minimale:
12.05.2014 21:08
18 of 36
Din formula rezulta valoarea actualizata a platilor minimale = 227.978.719 lei

4. Inregistrarea contabila a automobilulului si a datoriei fata de locator corespunzatoare
Pentru inregistrarea primirii mijlocului de transport de catre locatar si in contrapartida a datoriei fata de locator
se foloseste valoarea cea mai mica dintre valoarea actualizata a platilor minimale si valoarea justa a automobilului.
Valoarea justa reprezinta valoarea la care poate fi schimbat automobilul intre parti bine informate care isi dau
consimtamantul si actioneaza in conditii normale de concurenta.
Din contract rezulta valoarea justa = 229.624.580 lei
Din formula rezulta valoarea actualizata a platilor minimale = 227.978.719 lei
In exemplu nostru valoarea cea mai mica corespunde valorii actualizate a platilor minimale si este egala cu
227.978.719 lei.
Se inregistreaza automobilul primit si in contrapartida datoria fata de locator astfel:
Mijloace fixe
Alte imprumuturi si datorii asimilate/
227.978.719
contracte de leasing financiar

5. Intocmirea tabloul de amortizare a datoriei locatarului fata de locator
Data fluxurilor
(0)
Fluxuri
(1)
Dobanzi
Rambursari
Capitalul ramas
datorat
(2) = (4) * 11%
(3) = (1) (2)
(4) = (4) anterior (3)
12.05.2014 21:08
19 of 36
01.07.06
227.978.719
01.07.06
40.000.000
40.000.000
187.978.719
31.07.06
2400.000
20.677.659
1.72341
186.256.378
31.08.06
2400.000
20.488.202
1.911.798
184.344.580
30.09.06
2400.000
20.277.904
12096
1822483
31.10.06
2400.000
20.044.473
355.527
179.866.957
30.11.06
2400.000
19.785.365
614.635
177.25322
31.106
2400.000
19.497.755
90245
174.350.077
31.01.07
2400.000
19.178.508
3.221.492
171.128.586
28.007
2400.000
18.824.144
3.575.856
167.55730
31.03.07
2400.000
18.430.800
3.969.200
163.583.531
30.04.07
2400.000
17.994.188
4.405.812
159.177.719
30.05.07
2400.000
17.509.549
4.890.451
154.287.268
31.06.07
2400.000
16.971.599
5.428.401
148.858.867
31.07.07
2400.000
16.374.475
6.025.525
14833.343
31.08.07
2400.000
15.711.668
6.688.332
136.145.011
30.09.07
2400.000
14.975.951
7.424.049
128.720.962
12.05.2014 21:08
20 of 36
31.10.07
2400.000
14.159.306
8.240.694
120.480.267
30.11.07
2400.000
13.25829
9.147.171
111.333.097
31.107
2400.000
1246.641
10.153.359
101.179.738
31.01.08
2400.000
11.129.771
11.270.229
89.909.509
29.008
2400.000
9.890.046
1509.954
77.399.555
2400.000
8.513.951
13.886.049
63.513.506
30.04.08
2400.000
6.986.486
15.413.514
48.099.991
31.05.08
2400.000
5.290.999
17.109.001
30.990.990
30.06.08
34.400.000
3.409.010
30.990.990
Total
589.600.000
361.621.281
227.978.719
31.03.08
6. Inregistrarea contabila a datoriei fata de locator referitoare la dobanzi pentru intreaga perioada a contractului
12.05.2014 21:08
21 of 36
Cheltuieli in avans
Dobanzi aferente imprumuturilor
361.621.281
si datoriilor asimilate /
7. Inregistrarea contabila a avansului platit de locatar
La incheierea contractului locatarul plateste locatorului avansul. Acesta este nepurtator de dobanda deci se
scade in totalitate fondurile investite de locator.
La data incheierii contractului, la 01.07.06, se inregistreaza plata avansului astfel:
Conturi la banci
40.000.000

8. Inregistrarea contabila a redeventelor platite de locatar si trecerea acestora pe cheltuielile exercitiulului
curent
La sfarsitul fiecarei luni cuprinse intre 31.07.06 si 31.05.07 locatarul va plati locatorului 23 de redevente, ultima
redeventa cea din 30.06.08 cuprinzand si optiunea de cumparare, daca aceasta a fost exprimata. O redeventa
cuprinde:
partea de capital (partea care ramburseaza fondurile investite de locator)
partea de dobanda (partea care remunereza locatorul pentru folosirea de catre locatar a mijlocelor sale
financiare)
Se inregistreaza plata primei redevente la 31.07.06 astfel:
12.05.2014 21:08
22 of 36
Conturi la banci
2400.000
1.72341

Dobanzi aferente imprumuturilor si datoriiilor
20.677.659
asimilate/contracte de leasing financiar

Concomitent se inregistreaza si trecerea pe cheltuielile exercitiului curent a partii din cheltuielile in avans
corespunzatoare astfel:
Cheltuieli cu dobanzile
Cheltuieli in avans
20.677.659
Similar se va inregistra si fiecare redeventa platita la sfarsitul fiecarei luni intre 31.08.06 si 31.05.08.
9. Inregistrarea contabila a ultimei redevente si a optiunii de cumparare platite de locatar si trecerea acestora
pe cheltuielile exercitiului curent
Deoarece si-a manifestat intentia de a cumpara automobilul, la sfarsitul ultimei luni a contractului de leasing
locatarul va plati pe langa redeventa si pretul aferent optiunii de cumparare.
In exemplul nostru, societatea locatara Spin, va plati in aceste conditii redeventa (la nivelul valorii de 2400.000
lei) si pretul aferent optiunii (la nivelul valorii de 1000.000 lei).
La sfarsitul contractului, la 30.06.08, se inregistreaza plata ultimei redevente si a pretului aferent optiunii de
cumparare astfel:
%
Conturi la banci
34.400.000
30.990.990
12.05.2014 21:08
23 of 36

Dobanzi aferente imprumuturilor
3.409.010
si datoriilor asimilate/
De asemenea, se inregistreaza trecerea pe cheltuielile aferente exercitiului curent partea de cheltuieli
corespunzatoare din cheltuielile in avans astfel:
Cheltuieli cu dobanzile
Cheltuieli in avans
3.409.010
10. Inregistrarea contabila a amortizarii automobilului

Asemeni oricarui mijloc de transport automobilul trebuie amortizat. In cazul leasingului financiar aceasta
obligatie revine locatarului.
Amortizarea se face pe durata de viata economica a bunului in cazul in care locatarul si-a exprimat intentia de
a cumpara bunul la sfarsitul perioadei de leasing si pe cea mai mica durata dintre durata contractului (durata de
utilitate) si durata de viata economica in cazul in care locatarul nu si-a exprimat aceasta intentie.
Durata de utilitate apare specificata in contract si este in exemplul nostru de 2 ani.
Durata de viata economica exprima perioada asteptata de utilizare a unui activ de catre unul sau mai multi
utilizatori. In exemplul nostru, deoarece locatarul, societatea Spin, si-a exprimat intentia de a cumpara automobilul la
sfarsitul perioadei de leasing, managerii acesteia sunt cei care vor estima durata de viata economica si sa
presupunem ca ea a fost stabilita la 3 ani.
Deoarece locatarul si-a manifestat intentia de a cumpara bunul amortizarea se face pe durata de viata
economica care este, in exemplu nostru, de 3 ani.
Managerii locatarului aleg si metoda de amortizare utilizata si sa presupunem ca ea este metoda liniara. In
12.05.2014 21:08
24 of 36
acest caz calculul amortizarii corespunzatoare primei luni se realizeaza astfel: vom scadea din valoarea de intrare a
automobilului (care in cazul nostru este valoarea actualizata a preturilor minimale) valoarea reziduala, rezultatul il vom
imparti la durata de viata economica si il vom inmulti cu prorata temporis. Prorata temporis inseamna partea din an
pentru care se calculeaza amortizarea (in exemplul nostru o luna dintr-un an deci ea va fi 1/12).
Se inregistreaza amortizarea bunului astfel:

Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizarilor corporale
Amortizari privind
5.439.853
imobilizarile corporale
Pentru a determina daca un activ inchiriat a fost depreciat, altfel spus daca avantajele viitoare scontate in
privinta activului sunt mai mici decat valoarea sa contabila inscrisa in bilant, locatarul va aplica norma internationala
de contabilitate specifica IAS 36 Deprecierea activelor. Aceasta norma explica modul in care o intreprindere trebuie
sa procedeze atunci cand examineaza valoarea contabila a activelor sale, cum trebuie sa determine valoarea
recuperabila a unui activ si cand trebuie sa constate sau sa reia (diminueze) o pierdere de valoare.
Societatea locatara Spin apreciaza ca automobilul nu a suferit o depreciere pe parcursul perioadei de utilizare
deci nu va proceda la deprecierea suplimentara.
Contabilizarea contractului de leasing financiar la locator
In plus fata de cele precizate in contractul de leasing, din contractul de vanzare-cumparare incheiat intre
locator si furnizor se cunosc:
valoarea de vanzare-cumparare care este valoarea justa si este egala cu 229.624.580 lei;
valoarea cheltuielilor efectuate de locator pentru prospectarea pietei si pentru incheierea contractului care sunt
de 1.000.000 lei.
12.05.2014 21:08
25 of 36
1. Calculul investitiei brute a locatorului

Locatorul nu beneficiaza de avantajele si riscurile aferente bunului dat in leasing financiar. Din acest motiv
automobilul nu va figura in bilantul sau chiar daca acesta este proprietar.
Sub aspect economic, locatorul poate fi considerat un investitor care acorda cu titlu de imprumut locatarului o
suma de bani remunerata si rambursata prin redeventele prevazute in contract.
Investitia bruta a locatorului este suma platilor minimale, in numele unui contract de leasing financiar, din
punct de vedere al locatorului, la care se adauga orice valoare reziduala negarantata ce revine locatorului.
In exemplul nostru, investitia bruta cuprinde:
valoarea platilor minimale din punct de vedere al locatorului: 40.000.0000 + 24*2400.000 + 1000.000 =
589.600.000 lei
valoarea reziduala negarantata: 20.144.000 lei,
fiind egala cu 609.744.000 lei.
Sub alt aspect, conform normei IAS 17 investitia bruta facuta de locator cuprinde :
-
investitia neta (partea efectiv platita de locator furnizorului)
veniturile financiare neachizitionate (partea care remunereaza investitia neta a locatorului) care,
la randul lor, cuprind:
suma dobanzilor incasate de locator
valoarea reziduala negarantata
Aceasta impartire a veniturilor financiare neachizitionate poate fi interpretata ca normala deoarece castigul
locatorului (remunerarea investitiei sale nete) este reprezentat de suma dobanzilor dar si de valoarea reziduala
negarantata a bunului. Norma IAS 17 nu ia insa in considerare faptul ca in conditiile in care optiunea de cumparare
este exercitata cel care va fi proprietar la sfarsitul contractului si va beneficia de valoarea reziduala negarantata este
locatarul si nu locatorul.
12.05.2014 21:08
26 of 36
Acest aspect este explicat de profesorii Niculae Feleaga si Liliana Malciu in lucrarea Politici si optiuni
contabile: Totusi, in cazul in care este aproape sigur ca locatarul va exercita optiunea de cumparare, valoarea
reziduala negarantata a bunului nu va fi luata in cont deoarece locatarul nu va fi proprietar la sfarsitul contractului. In
schimb, in platile minimale este inclusa suma necesara pentru exercitarea optiunii. [7] Se explica insa, sub forma
unei note de subsol ca acest aspect nu este totusi precizat de IAS 17[8].
Putem vorbi despre doua ipoteze :
-
Daca investitia bruta cuprinde si valoarea reziduala negarantata (asa cum stabileste norma dar contrar
opiniei exprimate in Politici si optiuni contabile) atunci se verifica egalitatea dintre valoarea justa si investitia neta,
calculata ca valoare actualizata a investitiei brute dar veniturile financiare neachizitionate cuprind suma dobanzilor
incasate de locator si valoarea reziduala negarantata (aspect discutabil din punct de vedere al realitatii economice in
cazul exercitarii optiunii de cumparare).
-
Daca investitia bruta nu cuprinde si valoarea reziduala negarantata (conform opiniei exprimate in Politici
si optiuni contabile dar contrar normei) atunci
nu se verifica egalitatea dintre valoarea justa si investitia neta,
calculata ca valoare actualizata a investitiei brute, dar veniturile financiare neachizitionate cuprind numai suma
dobanzilor (aspect considerat corect din punct de vedere al realitatii economice in cazul exercitarii optiunii de
cumparare ).
Exemplul se va construi in continuare in conformitate cu norma IAS 17 desi, asa cum s-a aratat, prevederile ei
nu sunt intotdeauna in deplina conformitate cu realitatea economica.
In exemplul nostru veniturile financiare neachizitionate sunt:
609.744.000 229.624.580 = 380.119.420
Valoarea lor se poate imparti evident astfel:
suma dobanzilor incasate de locator: 359.975.420
valoarea reziduala negarantata : 20.144.000
Investitia neta reprezinta de fapt valoarea actualizata a investitiei brute la rata dobanzii implicita a contractului
12.05.2014 21:08
27 of 36
de leasing. Aceasta corespunde, in mod normal, valorii juste a automobilului deci valorii stabilite intre cei doi, furnizor
si locator, in contractul de vanzare-cumparare.
Si in exemplul nostru se poate observa ca se verifica aceasta egalitate dintre investitia neta, ca valoare
actualizata a investitiei brute, si valoarea justa:
Inregistrarea contabila a investitiei nete a locatorului si in contrapartida a platii catre furnizor a automobilului la
nivelul valorii juste
Alte creante imobilizate/
Conturi la banci
229.624.580

3. Calculul ratei de actualizare
Recuperarea investitiei se face prin incasarea avansului si a redeventelor.
O redeventa cuprinde, ca si in cazul locatarului:
-partea de capital (partea care ramburseaza fondurile investite de locator)
-partea de dobanda (partea care remunereza locatorul pentru folosirea de catre locatar a mijlocelor sale
financiare)
Pentru a se realiza descompunerea redeventelor trebuie sa se calculeze o rata a dobanzii egala cu rata de
actualizare care aduce valoarea actualizata a platilor minimale la nivelul investitiei nete initiale (in general, valoarea
justa).
In exemplul nostru aceasta rata, notata cu j, se obtine din ecuatia urmatoare:
12.05.2014 21:08
28 of 36
Prin incercari succesive se obtine rata de actualizare pentru locator j = 10,88%.

4. Intocmirea tabloului de amortizare a investitiei nete a locatorului
Data fluxurilor
Fluxuri
Dobanzi
(0)
(1)
(2) = (4)
10,88%
anterior
Recuperari
Capitalul ramas de
recuperat
(3) = (1) (2)
(4) = (4) anterior (3)
229.624.580
01.07.06
40.000.000
40.000.000
189.624.580
31.07.06
2400.000
20.631.154
1.768.846
187.855.734
31.08.06
2400.000
20.438.704
1.961.296
185.894.438
30.09.06
2400.000
20.225.315
174.685
183.719.753
31.10.06
2400.000
19.988.709
411.291
181.308.462
30.11.06
2400.000
19.726.361
673.639
178.634.823
31.106
2400.000
19.435.469
964.531
175.670.292
31.01.07
2400.000
19.11928
3.287.072
17383.219
28.007
2400.000
18.755.294
3.644.706
168.738.514
31.03.07
2400.000
18.358.750
4.041.250
164.697.264
12.05.2014 21:08
29 of 36
30.04.07
2400.000
17.919.062
4.480.938
160.216.326
31.05.07
2400.000
17.431.536
4.968.464
155.247.863
30.06.07
2400.000
16.890.967
5.509.033
149.738.830
31.07.07
2400.000
16.291.585
6.108.415
143.630.415
31.08.07
2400.000
15.626.989
6.773.011
136.857.404
30.09.07
2400.000
14.890.086
7.509.914
129.347.489
31.10.07
2400.000
14.073.007
8.326.993
121.020.496
30.11.07
2400.000
13.167.030
9.23970
111.787.526
31.107
2400.000
116483
10.237.517
101.550.009
31.01.08
2400.000
11.048.641
11.351.359
90.198.650
29.008
2400.000
9.813.613
1586.387
77.61263
31.03.08
2400.000
8.444.214
13.955.786
63.656.477
30.04.08
2400.000
6.925.825
15.474.175
48.18302
31.05.08
2400.000
5.24234
17.157.766
31.024.536
30.06.08
34.400.000
3.375.464
31.024.536
Total
589.600.000
359.975.420
229.624.580
5. Inregistrarea contabila a creantei fata de locatar referitoare la dobanzi pentru intreaga perioada a contractului
12.05.2014 21:08
30 of 36
Dobanzi aferente
Venituri in avans
359.975.420
altor creante imobilizate

6. Inregistrarea contabila a avansului incasat de locator
La incheierea contractului locatorul incaseaza de la locatar avansul. Acesta este nepurtator de dobanda deci
va diminua in totalitate creanta imobilizata a locatorului fata de locatar:
La data incheierii contractului, la 01.07.06, se inregistreaza incasarea avansului astfel:
Conturi la banci
40.000.000

7. Inregistrarea contabila a redeventelor incasate de locator si trecerea acestora pe veniturile exercitiulului
curent
La sfarsitul fiecarei luni cuprinse intre 31.07.06 si 31.05.07 locatorul va incasa de la locatar 23 de redevente,
ultima redeventa cea din 30.06.08 cuprinzand si optiunea de cumparare, daca aceasta a fost exprimata.
Se inregistreaza incasarea primei redevente la 31.07.06 astfel:
Conturi la banci
2400.000
1.768.846

Dobanzi aferente
20.631.154
12.05.2014 21:08
31 of 36
altor creante imobilizate/

Concomitent se inregistreaza si trecerea pe veniturile exercitiului curent a partii din veniturile in avans
Venituri in avans
Venituri din dobanzi
20.677.659
Similar se va inregistra si fiecare redeventa incasata la sfarsitul fiecarei luni intre 31.08.06 si 31.05.08.
8. Inregistrarea contabila a ultimei redevente si a optiunii de cumparare incasate de locator si trecerea acestora
pe veniturile exercitiului curent
Deoarece si-a manifestat intentia de a cumpara automobilul, la sfarsitul ultimei luni a contractului de leasing
locatorul va incasa pe langa redeventa si pretul aferent optiunii de cumparare.
In exemplul nostru, societatea locatoare Dacia Leasing, va incasa in aceste conditii redeventa (la nivelul valorii
de 2400.000 lei) si pretul aferent optiunii (la nivelul valorii de 1000.000 lei).
La sfarsitul contractului, la 30.06.08, se inregistreaza incasarea ultimei redevente si a pretului aferent optiunii
de cumparare astfel:
Conturi la banci
%
34.400.000
31.024.536

Dobanzi aferente
3.375.464
altor creante imobilizate/
12.05.2014 21:08
32 of 36

Concomitent se inregistreaza si trecerea pe veniturile exercitiului curent a partii din veniturile in avans
Venituri in avans
Venituri din dobanzi
3.375.464
9. Inregistrarea contabila a repartizarii cheltuielilor directe initiale

Pentru prospectarea pietei si intocmirea contractului s-au facut cheltuieli initiale de 1.000.000 lei. Aceste
cheltuieli pot fi repartizate prin doua metode:
a)
metoda liniara: cheltuielile initiale se impart la numarul de ani ai duratei de viata economica a
automobilului si se immultesc cu prorata temporis obtinandu-se astfel partea ce va fi repartizata pe
cheltuieli in fiecare luna.
In exemplul nostru partea din cheltuielile initiale trecuta pe cheltuielile afernte fiecarei luni va fi:
b)
in functie de prorata veniturilor financiare obtinute: cheltuielile initiale se inmultesc cu raportul dintre
veniturile financiare (dobanda aferenta altor creante imobilizate/contracte de leasing financiar) aferente
lunii respective si totalul veniturilor financiare
repartizata pe cheltuieli in luna respectiva.
neachizitionate obtinandu-se astfel partea ce va fi
7. Studiu de caz privind leasingul operational

Intre societatea Spin, avand calitatea de locatar, si societatea Construct Leasing, avand calitatea de locator, se
incheie un contract de leasing operational avand urmatoarele caracteristici:
12.05.2014 21:08
33 of 36
data semnarii contractului: 01.07.2001;

durata contractului: 5 ani;
obiectul contractului: cladire, proprietatea societatii Construct Leasing;
sunt prevazute 60 redevente lunare, de 20.000.000 lei fiecare, platibile in ultima zi a lunii;
costuri directe initiale (cheltuieli facute de locator pentru cautarea chiriasului): 1.200.000 lei.
costul de achizitie al cladirii: 500.000.000 lei;
durata de viata economica a cladirii (estimata de locator): 50 ani;
Contabilizarea contractului de leasing operational la locatar
La sfarsitul fiecarei luni cuprinse intre 31.07.2001 si 30.06.2006 locatarul va plati locatorului 60 de redevente
care se vor inregistra in categoria cheltuielilor de exploatare astfel:
Cheltuieli cu redeventele, locatiile
Conturi la banci
20.000.000
de gestiune si chiriile
Contabilizarea contractului de leasing operational la locator
Locatarul poate inregistra cheltuielile directe initiale facute pentru gasirea chiriasului fie diect pe cheltuielile
curente ale exercitiului in care au fost constatate fie le poate inscrie in activ si repartiza pe toata durata contractului.
In cazul nostru locatorul decide inregistrarea acestora in activul sau bilantier (urmand sa fie repartizate pe baza
metodei liniare) astfel:
Cheltuieli in avans
Conturi la banci
1.200.000
La sfarsitul fiecarei luni cuprinse intre 31.07.2001 si 30.06.2006 locatorul va incasa de la locatar 60 de
redevente care se vor inregistra in categoria veniturilor de exploatare astfel:
Conturi la banci in lei
Venituri din redevente, locatii
20.000.000
12.05.2014 21:08
34 of 36
de gestiune si chirii
Locatorul amortizeaza bunul dat in leasing operational pe durata sa de viata ecomomica. Din acest motiv la
sfarsitul fiecarei luni cuprinse intre 31.07.2001 si 30.06.2006 locatorul va calcula amortizarea prin metoda liniara
astfel: va imparti valoarea cladirii (valoarea din bilant care in cazul nostru este costul de achizitie) la durata de viata
economica a cladirii iar rezultatul il va inmulti cu prorata temporis. Prorata temporis inseamna partea din an pentru
care se calculeaza amortizarea (in exemplul nostru o luna dintr-un an deci ea va fi 1/12).
Se va inregistra amortizarea cladirii astfel:

Cheltuieli de exploatare
Amortizarea constructiilor
833.333
privind amortizarile
Cheltuielile directe initiale trebuie trecute pe cheltuieli curente in fiecare luna. Partea corespunzatoare fiecarei luni se
calculeaza prin metoda liniara: cheltuielile initiale se impart la numarul de ani ai duratei de viata economica a cladirii
si se immultesc cu prorata temporis obtinandu-se astfel partea ce va fi repartizata pe cheltuieli in fiecare luna.
La sfarsitul fiecarei luni cuprinse intre 31.07.2001 si 30.06.2006 se va inregistra trecerea cheltuielior initiale pe
cheltuieli curente astfel:
Cheltuieli cu redeventele, locatiile
Cheltuieli in avans
20.000
de gestiune si chiriile
12.05.2014 21:08
35 of 36
[1] Niculae Feleaga, Ion Ionascu Tratat de contabilitate financiara, vol. I, Editura Economica, Bucuresti, 1998
[4] Niculae Feleaga, Liliana Malciu Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag.153
[5] Niculae Feleaga, Liliana Malciu Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002, pag. 154
[6] Niculae Feleaga, Liliana Malciu Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002,
pag. 155
[7] Niculae Feleaga, Liliana Malciu Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002
[8] Niculae Feleaga, Liliana Malciu Politici si optiuni contabile, Editura Economica, Bucuresti, 2002
DISTRIBUIE DOCUMENTUL
Distribuie URL
Adauga cod HTML in site
Vizualizari: 241
Importanta:
Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea
comenta
Creaza cont nou
12.05.2014 21:08
36 of 36
Termeni si conditii de utilizare | Contact

SCRIGROUP 2014. All rights reserved
12.05.2014 21:08

Contracte de Locatie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contracte de Locatie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

Username / Parola inexistente

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA

1. Sfera de aplicare si delimitarea contractelor de leasing

Tratarea leasingului din punct de vedere al principiilor de drept

initial privita cu neincredere de catre specialistii in domeniu. Avantajele

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

elaborarea unor reglementari care sa stabilesca conditiile de utilizare a

STRUCTURA SISTEMULUI FINANCIAR

La nivel international situatia leasingului este reglementata de

IMPACTUL MEDIULUI ASUPRA ACTIVITATII

contractelor de locatie, in limba engleza Leases, aplicata incepand cu

LECTII PENTRU POLITICA MONETARA

Aparitia si dezvoltarea societatilor transnationale

TERMENI importanti pentru acest

sistemelor contabile nord-americane si anglo-saxone, el fiind acceptat ca

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

brevetele si drepturile de autor.

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

contractul transfera proprietatea activului la locatar la terminarea duratei de leasing;

separat, pot conduce la

clasificarea unui contract in categoria leasingului financiar. Acestia sunt urmatorii:

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

Definirea principalelor concepte utilizate de norma IAS 17

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

sa inscrie diferenta la capitalurile proprii.

Datorii din exploatare

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

Datorii din exploatare

Valoarea actualizata a activului este:

Deci, este evidenta subevaluarea activului cu

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

Datorii din exploatare

Pe langa subevaluarea activului, un astfel de tratament aplicat leasingului financiar va distorsiona si un

4. Contabilizarea contractelor de leasing financiar

In situatiile financiare ale locatarului

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

ar primi un imprumut de la locator.

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

In situatiile financiare ale locatorului

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

5. Contabilizarea contractelor de leasing operational

In situatiile financiare ale locatarului

In situatiile financiare ale locatorului

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

6. Studiu de caz privind leasingul financiar

Contabilizarea contractului de leasing financiar la locatar

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

varsamantul initial (avans): 40.000.000 lei

24 redevente lunare de 2400.000 lei fiecare

optiunea de cumparare: 1000.000 lei

ceea ce inseamna 40.000.000 + 24*2400.000 + 1000.000 = 589.600.000 lei

Prin incercari succesive se obtine rata dobanzii implicita a contractului i = 11%.

CONTRACTELE DE LEASING IN VIZIUNEA CONTABILA INTERNATIONALA

Din formula rezulta valoarea actualizata a platilor minimale = 227.978.719 lei

Alte imprumuturi si datorii asimilate/

contracte de leasing financiar

(2) = (4) * 11%

(3) = (1) (2)