Sunteți pe pagina 1din 15

STUDIU COMPARATIV DE RACORDARE A PRODUCATORILOR DE

ENERGIE ELECTRICA IN BARELE 20KV ALE STATIILOR DE


TRANSOFORMARE SAU IN LINIILE ELECTRICE DE TRANSPORT DE
110KV

SIMPOZIONUL 2014 OPTIMIZAREA SERVICIILOR ENERGETICE

REZUMAT
Aparitia unui numar tot mai mare de producatori de E.E. din surse
regenerabile de energie, racordati in retelele de medie tensiune,
conduce la o analiza mai amanuntita a impactului pozitiv sau
negativ asupra retelelor electrice ale distribuitorului local de E.E. In
lucrare se prezinta o comparatie intre doua solutii de racordare a
unui producator de energie electrica in reteaua locala de distribute
si consecintele acestora . Racordarea se face in bara 20kV a unei
statii de transformare respectiv in linia electrica de 110kV.

CAZURI DISCUTATE
Cazul 1 racordarea grupului generator in Bara 20kV a
Statiei 110/20kV A;

Fig 1. Schema PDB5 Statia


110/20kV A cu generare racordata
in Bara 20kV cu Pi 12MVA

CAZURI DISCUTATE
Cazul 2 racordarea grupului generator in LEA 110kV ce
alimenteaza Statia 110/20kV A

Fig 2. Modelul PDB5 LEA


110kV cu gen Pi 12MVA si
punctele de alimentare

ANALIZA CAZ1 RACORDAREA IN BARA 20KV A


STATIEI DE TRANSFORMARE

Fig. 3 Putere tranzitata pe T1 fara generare

Fig. 4 Putere tranzitata pe T1 cu generare

In cazul reprezentat in Fig. 3 rezulta un consum

In cazul reprezentat in Fig. 4 rezulta un consum

propriu de putere de 3,57%, consum datorat pierderilor

propriu de putere de 4,93%. Cresterea consumului

din TRAFO 1 si liniile ce sunt alimentate din bara

propriu de putere duce implicit la o crestere a CPT

20kV a statiei. Valoarea

pe conturul stabilit ca fiind Statia 110/20kV A cu

acestor pierderi ramane

aceeasi si in cazul racordarii generatoarelor in LEA


110kV.

liniile electrice racordate in Bara 20kV.

PIERDERILE LA RACORDARE IN BARA 20KV

In consecinta s-a continuat studiul pentru determinarea puterii de generare in bara fara a
aduce modifcari in incrementare a pierderilor initiale. S-a reluat calculul pentru Pi gen
1MVA incrementat cu 1MVA la fiecare calcul. In urma realizarii calculelor a reiesit un grafic
(Fig. 5) ce cuprinde pe axa X puterile generate in bara si pe axa Y pierderile exprimate in
procentaje luate in raport cu pierderile initiale de 3,57%.

3.66%

3.57%
3.57%
3.50%

3.50%
3.47%

3.46%

Pierderi cu gen

3.47%

Pierderi fara gen

Fig. 5 Reprezentare grafica a pierderilor in functie de generare in Bara 20kV

CONCLUZII CAZ 1
In momentul racordarii unui generator in bara statiei de

transformare pe 20kV se observa o imbunatatire a pierderilor


de putere pana la un anumit nivel, insa dupa depasirea
pragului de 5MVA cresc si pierderile de putere.

Dupa racordarea generatorului Pi 12MVA pierderile de


putere s-au multiplicat de cinci ori.

ANALIZA CAZ 2 RACORDARE GENERATOR CU PI12MVA IN LEA 110KV


A. Prima situatie (Fig. 6) reprezinta stabilirea
pierderilor de baza la functionarea in Schema
Normala fara racordul generatorului. Rezultatul
calculelor a stabilit un prag de pierderi de putere
pentru o putere tranzitata de 67,4 MVA de 0,31%.
Se mentioneaza ca LEA 110kV este alimentata la
Fig. 6 L 110kV fara Gen.

ambele capete prin Punct 1 si Punct 2 (Fig. 2).

B. Se stabilesc pierderile de putere pentru


generarea de 12MVA in LEA 110kV (Fig. 8).
Pentru generarea in LEA 110kV se observa o
imbunatatire a pierderilor initiale de la pragul
anterior de 0,31% la 0,23%.
Fig. 7 L 110kV cu Gen. 12MVA

C. In partea a 3-a a cazului doi se extrag


pierderile in LEA 110kV datorate racordarii
generatorului cu Pi 12MVA in bara 20kV
a Statie 110/20kV (Fig. 9). In urma injectiei
de 12MVA in bara statiei se mai debiteaza
un surplus de 9MVA in linia de transport
E.E. Pierderile ajung la un nivel de 0,24%.
Fig. 8 L 110kV cu Gen. 9MVA

PIERDERILE LA RACORDAREA IN LEA 110KV


Se observa o variatie aparent aleatorie a pierderilor de putere. Cu valorile obtinute,
s-a intocmit un grafic de pierderi pentru stabilirea tendintei de dezvoltare a pierderilor pe
LEA 110kV. In graficul din Fig. 9 sunt afisate tendintele de crestere si descrestere a
pierderilor in raport cu puterea generate LEA 110kV.
0.35%
0.31%
0.27%

0.31%
0.24%

0.23%

0.22%

Pierderi cu gen

0.22%

0.23%

0.26%

Pierderi fara gen la 67,4MVA

Fig. 9 Reprezentare grafica a pierderilor in functie de


generare in LEA 110kV

Se poate observa tendinta de scadere a pierderilor de putere in LEA 110kV functie de


puterea generata. Imbunatatirea pierderilor apare datorita scaderii sarcinii necesare
tranzitate pe lungimea liniei de transport dupa cum reiese din Tabel 1.

Punct de
alimentare
Punct 1 [A]
Punct 2 [A]
Punct
inj.

10

289.79
63.71
0

270.17
58.79
27.87

248.58
53.02
52.49

PUTERE GENERATA IN LEA 110kV


12
20
25
239.96
50.71
63.04

205.67
41.51
106.25

184.4
35.77
133.56

30

36

40

163.3
30.04
160.93

138.3
23.22
193.82

121.98
18.7
215.75

[A]

Tabel 1. Sarcini tranzitate in functie de puterea generata in LEA 110kV

CONCLUZII CAZ 2

- In momentul racordarii unui generator in LEA 110kV se


observa o imbunatatire a pierderilor de putere pana la un
anumit nivel, insa, dupa pragul de 0,22% cresterea puterii
debitate este direct proportionala cu pierderile de putere pe
contur.
- Dupa racordarea generatorului Pi 12MVA pierderile de
putere au scazut considerabil.

COMPARATIE INTRE CAZUL 1 CAZUL 2

P stA

P st12

Pierderi de energie anuale [MWh/an]


P 110
P 110/12

TOTAL

P 110/9

[MWh/an

Psn

16h
596.41

8h
298.2

16h
823.78

8h
411.89

16h
1124.2

8h
562.1

16h
832.2

8h
416.1

16h
868.7

8h
434.35

P caz1

596.41

298.2

823.78

411.89

1124.2

562.1

832.2

416.1

868.7

434.35

P caz2

596.41

298.2

823.78

411.89

1124.2

562.1

832.2

416.1

868.7

434.35

365zile
2580.91

2566.85
2434.91

Tabel 2. Pierderile totale de energie electrica pe durata unui an in functie de cazul aplicat.

CONCLUZII
In urma studiului s-a constatat existenta unei plaje de generare ce avantajeaza atat
producatorul cat si distribuitorul in reteaua caruia se face injectia.

Se observa o crestere a pierderilor pe conturul statiei in discutie cu 113,69MWh/an


pentru cazul 1 dar o scadare a acestora pe partea de 110kV cu 127,75MWh/an.

Ca pierderi monetare pe parcursul unui an se pot enumera urmatoarele diferente:


*S-a luat in calcul suma de 218 RON/MWh de energie pentru CPT / 2013.

P sn - 562638,38 RON
P caz1 559573.30 RON
P caz2 530810,38 RON
Se constatat ca pentru cazurile studiate se realizeaza o compensare a pierderilor
din retelele de 20kV pe retelele de 110kV in cazul racordarii in bara 20kV si o
imbunatatire sesizabila fara compensare pentru racordarea in 110kV.

S-ar putea să vă placă și