Sunteți pe pagina 1din 8

Sinteze - Istoria Românilor A. Unitatea de invatare: Constituirea României Mari

1. RevoluŃia de la 1848-1849

- revoluŃia europeană a izbucnit în luna ianuarie la Palermo;

RevoluŃia din Moldova

- Cauze:

a. accentuarea problemei agrare şi necesitatea rezolvării ei

b. aplicarea Regulamentelor organice

c. asuprirea străină în cele trei principate.

- 27 martie 1848, la Iaşi, la hotelul Petersburg, circa o mie de revoluŃionari adoptă “PetiŃiunea proclamaŃiune” (35

articole), redactată de Vasile Alecsandri ;

- documentul este înaintat domnitorului Mihail Sturdza ;

- acesta refuză să accepte toate cererile, arestând 13 revoluŃionari ce vor fi trimişi la Istanbul.

RevoluŃia din łara Românească

- 9 iunie1848, la Islaz, este citit programul revoluŃiei (« ProclamaŃia de la Islaz » – redactat de N. Bălcescu şi I.H.Rădulescu)

- Prevederi ale documentului :

a. emanciparea şi împroprietărirea Ńăranilor

b. abolirea protectoratului Ńarist (rusesc)

c. alegerea unui principe pe cinci ani

d. emanciparea evreilor şi Ńiganilor

- domnitorul Gheorghe Bibescu, iniŃial de acord cu programul, abdică două zile mai târziu ;

- se formează un guvern provizoriu : Nicolae Golescu, Nicolae Bălcescu, C.A.Rosetti, Ion Heliade Rădulescu ;

- Măsuri ale guvernului provizoriu :

a. desfiinŃează rangurile boiereşti ;

b. instituie tricolorul ca drapel naŃional

c. crează gărzile civice

d. alcătuieşte o armată naŃională

- turcii intervin, iar la 28 iulie instituie o locotenenŃă domnească;

- au loc incidente sângeroase pe Dealul Spirii (13 septembrie);

RevoluŃia română din Transilvania

- revoluŃia maghiară intră în conflict cu cea română, din cauza naŃionalismului excesiv al primei;

- revoluŃia maghiară proclamă anexarea provinciei la Ungaria şi refuză acordarea de drepturi egale românilor;

- la 3 mai: Marea Adunare NaŃională de pe Câmpia LibertăŃii de la Blaj (circa 40 000 oameni);

- Simion BărnuŃiu citeşte „PetiŃia NaŃională”;

- Cereri:

a. egalitatea în drepturi a naŃiunii române cu celelalte naŃiuni;

b. limba română să fie limbă oficială;

c. desfiinŃarea iobăgiei.

- toate sunt refuzate;

- Avram Iancu (1824-1872), trece la organizarea unei armate revoluŃionare în MunŃii Apuseni

- Decembrie – ofensiva maghiară în Transilvania, sub conducerea lui Iosif Bem;

- 20 februarie 1848 – ConstituŃia imperială recunoaşte o autonomie limitată Transilvaniei;

- Acord între Lajos Kossuth şi Avram Iancu, prea târziu; la 13 august 1849 armata rusă, chemată de Franz Josef, înfrânge pe maghiari la Şiria, lângă Arad;

RevoluŃia din Banat şi Bucovina

- 20 mai 1848 – „PetiŃia Ńării”, redactat de Eudoxiu Hurmuzaki;

- 15 iunie 1848 – „PetiŃia neamului românesc din Ungaria” – Eftimie Murgu; Programul revoluŃiei de la 1848-1849

- pe plan naŃional – în principate: înlăturarea regimului regulamentar; în Transilvania: pericolul era naŃionalismul maghiar în Bucovina: pericolul era politica de germanizare

- pe plan social şi politic – democratizarea societăŃii, rezolvarea chestiunii Ńărăneşti, introducerea principiului suveranităŃii şi independenŃei naŃionale.

-

în Transilvania înfrângerea revoluŃiei a readus dominaŃia regimului absolutist habsburgic;

-

în Principate a readus dubla ocupaŃie străină, turcă şi rusească.

2.

Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza

Unirea principatelor

- condiŃii interne nefavorabile;

- autonomia a fost restrânsă prin convenŃia încheiată de Rusia şi Turci la Balta Liman;

- domnii numiŃi pe şapte ani: Barbu Ştirbei (1849-1856) în łara Românească şi Grigore Alexandru Ghica (1849-

1856) în Moldova ;

- condiŃiile externe sunt însă favorabile, odată cu războiul Crimeii (1853-1856), care opunea Rusia, de o parte, şi

FranŃa, Anglia, Sardinia, Turcia, de altă parte (Rusia este înfrântă) ;

- Congresul de Pace de la Paris, 1856, înlocuieşte protectoratul Rusiei cu garanŃia colectivă a celor şapte mari puteri semnatare a tratatului de pace (FranŃa, Anglia, Austria, Rusia, Prusia, Imperiul Otoman şi Sardinia)

- Ideea unirii a fost susŃinută în Congres de ministrul de externe francez, contele Alexandru Walewski ;

- Se hotărăşte convocarea unor adunări ad-hoc;

- Revendicări ale adunării ad-hoc a Moldovei:

1. autonomia Principatelor;

2. Unirea Principatelor sub numele de România;

3. prinŃ străin dintr-o dinastie domnitoare europeană ;

4. neutralitatea Principalelor ;

5. Adunare Legislativă.

- în Moldova caimacamul Nicolae Vogoride, falsifică alegerile, reorganizându-se noi alegeri ;

- alegerile dau câştig de cauză unioniştilor, prin alegerea lui A.I.Cuza domn al Moldovei la 5 ianuarie, iar în łara Românească la 24 ianuarie 1859 ;

- ConvenŃia (rol de ConstituŃie) stipula :

a. doi domni şi două parlamente separate

b. două instituŃii comune Comisia Centrală de la Focşani

c. Înalta Curte de JustiŃie şi CasaŃie

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza Etapa 1 (1859-1862)

- principalele legi adoptate în timpul domniei lui Cuza :

Legea secularizării averilor mânăstireşti – oct. 1863 (trecerea averilor mânăstirilor în proprietatea statului);

Statutul dezvoltător al ConvenŃiei de la Paris – mai 1864 (Noua ConstituŃie)

Legea electorală – mai 1864 (creşterea numărului alegătorilor)

Legea rurală – aug. 1864 (împroprietărirea Ńăranilor în funcŃie de numărul de vite deŃinute)

Legea instrucŃiunii – nov. 1864 (învăŃământ primar gratuit şi obligatoriu)

Legea organizării armatei – nov 1864 (toŃi cei între 20 şi 50 ani pot fi mobilizaŃi)

Codul civil – dec 1864 (după model napoleonian, moderniza sistemul juridic, introducea căsătoria şi divorŃul civil).

- în 1862 se adoptă oficial numele de România ;

- sunt unificate armata, adimistraŃia, telegraful, vămile, circulaŃia monetară, guvernele şi Adunările Obşteşti; Etapa 2 (1862-1864)

- începe prin secularizarea averilor mânăstireşti

- opoziŃia boierilor faŃă de legea rurală, l-a făcut pe Cuza să dea o lovitură de stat;

- a decretat legea rurală ale cărei efecte au fost de scurtă durată datorită faptului că loturile erau mici;

- Ńăranii au sărăcit repede, iar la sfârşitul sec XIX şi începutul sec. XX, problema agrară redevine acută ; Etapa 3 (1864-1866)

- este cea a domniei autoritare

- sunt adoptate Codul Civil şi Codul Penal, Legea instrucŃiunii publice, se crează Camerele de ComerŃ şi se proclamă autocefalia Bisericii ortodoxe române

- la 11/23 februarie 1866 Cuza e înlăturat de « monstruoasa coaliŃie » (alianŃă liberali – conservatori)

- Studiu de caz : ConstituŃia din 1866

- a fost elaborată după ConstituŃia belgiană din 1831 şi promulgată la 1 iulie 1866

- prima ConstituŃie a României elaborată fără amestec străin ;

- era cea mai liberală (garanta libertăŃile individuale, libertatea de exprimare şi separarea puterilor)

- făcea din România o monarhie ereditară, exclusiv pe linie masculină ;

- introducea cele trei principii moderne :

suveranitatea naŃională

▪ guvernare reprezentativă

▪ separarea puterilor în stat

- Parlamentul era bicameral (Camera DeputaŃilor şi Senatul) ales prin vot censitar

- AlternanaŃa la guvernare era asigurată prin intervenŃia direwctă a principelui, care-l desemna pe primul ministru ce organiza alegerile ;

- Garanta drepturile cetăŃeneşti;

- Erau socotiŃi cetăŃeni numai românii de religie ortodoxă (art.7) – « problema evreiască » ;

- ConstituŃia a mai suferit modificări în 1879, 1884 şi 1917 ;

- A stat la baza regimului politic până în 1923, apoi cu unele modificări până în 1938 ; Titlul I

DESPRE TERITORIUL ROMÂNIEI

- numele – România

- teritoriul este inalienabil

Titlul II DESPRE DREPTURILE ROMÂNILOR

- proprietatea este sacră şi neviolabilă Titlul III DESPRE PUTERILE STATULUI

- puterea legislativă se exercită colectiv de domn şi Parlament

- Parlamentul se împarte în două camere Senatul şi Adunarea deputaŃilor

- Puterea executivă aparŃine domnului Cap II Despre domn

- puterile domnului sunt ereditare, în linie directă şi legitimă, din bărbat în bărbat prin ordinul de primogenitură şi excluderea femeilor

- AtribuŃiile domnului :

▪ numeşte şi revocă miniştrii

▪ sancŃionează şi promulgă legile

▪ poate refuza sancŃiunea sa

▪ are dreptul de amnistie

▪ numeşte şi confirmă în toate funcŃiile publice

▪ este capul puterii armatei.

- studiu de caz : Memorandumul (1892)

- apogeul luptei de emancipare a românilor ardeleni

- aduce problema românească în atenŃia europeană

- se împlineau 25 de ani de la dualismul austro-ungar, iar în 1891 – 100 de ani de la Supplex

- în Memorandum se arătau cu argumente cauzele împotrivirii poporului român faŃă de anexarea Transilvaniei la

Ungaria

- era analizată legislaŃia antiromânească : legea naŃionalităŃilor (1868), legea electorală (1874), legea

învăŃământului, legea presei ;

- a fost tradus în mai multe limbi

- semnat de Ion RaŃiu, Gh. Pop de Băseşti, Eugen Brote, Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu

- Memorandum-ul a ajuns la Viena (fiind respins), apoi la Budapesta

- semnatarii şi fruntaşii au fost judecaŃi, condamnaŃi la ani grei, graŃiaŃi în 1895 la cererea regelui Carol e adresată împăratului Franz Josef.

3. Cucerirea independenŃei de stat şi unirea Dobrogei

- spre sfârşitul sec XIX dependenŃa faŃă de turci devenise mai mult nominală

- România avea atributele unui stat suveran : armată, flotă, drapel naŃional, monedă, agenŃii diplomatice şi convenŃii comerciale cu diferite state, ConstituŃie, Parlament

a. Contextul internaŃional

- 1876, Carol I l-a desemnat pe Ion C. Brătianu prim-ministru

- la externe pe Nicolae Ionescu , apoi pe Mihail Kogâlniceanu

- 1875 – răscoală în Bosnia-HerŃegovina

- 1876 – răscoala bulgarilor, războiul sârbilor şi muntenegrenilor cu Poarta

- guvernul român a încercat să profite de chestiunea orientală şi să obŃină independenŃa pe cale diplomatică

- dar Poarta a promulgat o nouă ConstituŃie care declara România parte integrantă (cu statut de provincie privilegiată) a Imperiului

- România negociază cu Rusia o convenŃie militară la Livadia (semnată la 4 apr.1877, la Bucureşti). Prevederi ale ConvenŃiei

1.

ruşii primeau dreptul de a tranzita teritoriul Ńării cu condiŃia respectării integrităŃii

2.

trupele ruseşti trebuiau să plătească cheltuielile necesare trecerii prin România

-

Rusia începe războiul cu turcii în aprilie 1877

-

9 mai – proclamarea independenŃei României

b.

Războiul pentru cucerirea independenŃei

-

ruşii – înfrânŃi la Plevna

-

marele duce Nicolae solicită ajutorul lui Carol I

- România intră în război cu condiŃia ca domnul român să fie comandantul suprem al armatelor româno-ruse ► un prim atac este respins de turci (Osman-Paşa) cu grele pierderi ► trupele române cuceresc reduta GriviŃa (28 noiembrie – cucerirrea Plevnei)

- pacea a fost încheiată la San Stefano (feb. 1878), fără participarea României

- a fost renegociată la Congresul de la Berlin (iunie-iulie 1878)

Congresul de la Berlin

participă reprezentanŃi ai Germaniei, Austro-Ungariei, Rusiei, FranŃei, Marii Britanii, Imperiului Otoman şi Italiei

cererea de participare a României – respinsă

după stăruinŃe de lungă durată, prim-ministrul Ion C.Brătianu şi ministrul de externe, M. Kogâlniceanu au fost lăsaŃi să exprime punctul de vedere asupra problemelor României ;

art. 43 recunoştea independenŃa deplină a României

art.44 şi 45 puneau condiŃii pentru recunoaşterea independenŃei – acordarea cetăŃeniei tuturor supuşilor fără deosebire de religie

cedarea către Rusia a judeŃelor Cahul, Ismail şi Bolgrad

art. 46 prevederea Unirea Dobrogei cu România

- poziŃia Rusiei a fost o încălcare a convenŃiei din 4 aprilie 1877

- relaŃiile româno-ruse s-au tensionat

Urmările independenŃei

-

sporirea prestigiului (ridicarea la rangul de regat în 1881)

-

d.p.d.v economic România trece la o politică protecŃionistă de încurajare a industriei proprii

-

se dezvoltă reŃeaua de căi ferate

-

începe exploatarea sistematică a petrolului

-

apar multe instituŃii bancare care acordă credite întreprinzătorilor

-

se dezvoltă comerŃul (datorită ieşiirii la mare) – exportatoare de grâu

aspectul cel mai vulnerabil rămâne problema agrară

1907 – are loc ultima răscoală , deosebit de violentă

cultura românească cunoaşte progrese semnificative ;

4.

Războiul pentru întregirea naŃională

Politica externă românească între 1878 şi 1914 De teama intenŃiilor expansioniste ale Rusiei, se apropie de Puterile Centrale Se încheie o alianŃă în 1883 (tratat defensiv, rămas secret pentru majoritatea politicienilor) 1912 – izbucneşte la sud de Dunăre războiul balcanic (între statele balcanice şi Turcia); Turcia e înfrântă Austro-Ungaria încurajează Bulgaria să-şi atace aliaŃii, pentru a slăbi Serbia; Romania participă impotriva Bulgariei Pacea – la Bucureşti (România obŃine Cadrilaterul – jud. Caliacra şi Durostor)

Războiul de întregire a României

- pretextul – asasinarea de la Sarajevo

- România se declară neutră

- au loc dezbateri politice privind tabăra căreia să i se alăture la intrarea în război

- la 15 august întră de partea Antantei (datorită presiunilor Antantei şi atitudinii regelui Ferdinand I (1914-1927)

Tratatul de alianŃă din 4 august 1916 încheiat între România, Rusia, FranŃa, Anglia şi Italia

I. Rusia, FranŃa şi Italia garantează integritatea teritorială a regatului României în toată întinderea frontierelor sale

actuale.

II. România se obligă să declare război şi să atace Austro-Ungaria în condiŃiile stabilite prin convenŃia militară (…).

III. Rusia, FranŃa, Anglia şi Italia recunosc României dreptul de a anexa teritoriile monarhiei Austro-Ungariei

(prevăzute şi hotărnicite în art. 4)

- armata română număra 800 000 oameni, atacă în Transilvania şi se află în defensivă pe linia Dunării

- ofensiva română este oprită de căderea frontului de sud (românii – înfrânŃi de o armată germano-bulgaro-turcă)

- în Transilvania atacul românesc – respins de armata austro-maghiaro-germană

- capitala e ocupată

- regele şi guvernul se retrag în Moldova

- 2/3 din teritoriu cade sub ocupaŃie

- 1917, reorganizată şi înarmată cu ajutorul misiunii militare franceze, armata obŃine victoriile de la Mărăşti,

Mărăşeşti, Oituz în faŃa feldmareşalului August von Mackensen

- revoluŃia bolşevică – Rusia încheie armistiŃiu cu Puterile Centrale, de aceea România va capitula şi ea (rămasă fără armament, muniŃii şi aliat)

- februarie 1918 Rusia încheie pace la Brest-Litovsk, iar România la Bucureşti (24 apr. 1918)

- pacea – grea, (nu va fi recunoscută de rege); prevederi :

▪ cedarea Dobrogei şi MunŃilor CarpaŃi ▪ concesionarea petrolului, grâului, pădurilor

- la 28 oct. 1918 România reintră în război lângă Antanta

- a doua zi Germania încheie armistiŃiu cu Antanta la Compiègne

- 18 martie 1919 – 21 ianuarie 1920 – ConferinŃa de pace de la Paris

- a fost convocată de puterile victorioase (SUA, Marea Britanie, FranŃa, Italia, Japonia – 27 state total, inclusiv România)

-

tratate :

1.

Tratatul de la Versailles cu Germania (28 iunie 1919)

2.

Tratatul de la Saint-Germain cu Austria (10 sept. 1919)

3.

Tratatul de la Neuilly cu Bulgaria (27 nov. 1919)

4.

Tratatul de la Sèvres cu Turcia (10 aug. 1920)

5.

Tratatul de la Trianon cu Ungaria (4 iun. 1920)

-

se constituie Liga NaŃiunilor, organizaŃie ce trebuia să vegheze asupra păcii mondiale

-

România şi statele mici nu au putut participa la şedinŃe

-

Prevederi referitoare la România:

1% reparaŃii de război către Germania

dreptul asupra Bucovinei

hotarul cu Bulgaria rămânea cel fixat în 1913

Transilvania făcea parte din România

5.

Formarea statului naŃional unitar

-

înfrângerea Puterilor Centrale şi dispariŃia imperiului Ńarist au dus la proclamarea dreptului fiecărui popor la

autodeterminare Unirea Basarabiei cu România

- 3 apr. 1917 – înfiinŃat un Partid NaŃional Moldovenesc

- proclamarea autonomiei provinciei

- alegerea unui Sfat al łării ca organ suprem conducător

- 2 dec. 1917, proclamată Republica Democrată Moldovenească (în cadrul federaŃiei)

- ian. 1918 – independenŃa

- martie Sfatul votează unirea cu România

- Rusia rupe legăturile diplomatice cu România şi sechestrează tezaurul

Unirea Bucovinei cu România

- 14 oct. 1918, la CernăuŃi, se constituie Consiliul NaŃional Român, sub conducerea lui Iancu Flondor

- 15 nov. 1918 – proclamată unirea cu România (de către Congresul General )

Unirea Transilvaniei cu România

- 29 sept. Partidul NaŃional Român adoptă DeclaraŃia de autodeterminare, redactată de Vasile Goldiş

- Consiliul NaŃional Roman Central, prezidat de Ştefan Cicio-Pop, decide convocarea la 18 nov/ 1 dec 1918 , la Alba Iulia a unei Adunări naŃionale a românilor din Transilvania şi Ungaria

- la 1 dec. se votează unirea cu România

- se alege un Consiliu Dirigent condus de Iuliu Maniu

- studiu de caz : RezoluŃia de la Alba Iulia

« I. Adunarea NaŃională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi łara Ungurească, adunaŃi prin reprezentanŃii

lor îndreptăŃiŃi la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. II. Adunarea naŃională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei, aleasă pe baza votului universal. III. In legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, Adunarea NaŃională proclamă următoarele :

1. deplină libertate naŃională pentru toate popoarele conlocuitoare (…)

2. egala îndreptăŃire şi deplină libertate autonomă confesională, pentru toate confesiunile de stat.

3. înfăptuirea desăvârşită a unui curat regim democratic pe toate terenele vieŃii publice. Votul obştesc, egal, secret

(…) pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani (…)

4. desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândirilor omeneşti.

5. reformă agrară radicală (…)

6. muncitorimii industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii care sunt legiferate în cele mai avansate state

industriale din Apus. »

- rezoluŃia Adunării conŃine 9 articole.

- Art.I decreta unirea cu România, dar art II stabilea autonomie provizorie

- Art III proclama principiile fundamentale ale noului stat: libertatea naŃională, libertatea confesională, regim

democratic, libertatea presei, de asociere şi conştiinŃă, reforma agrară radicală, ca şi o legislaŃie muncitorească înaintată.

- Erau principiile pe care Adunarea voia să se întemeieze statul rezultat din Unire. B. Unitatea de învăŃare : România între democraŃie şi autoritarism

- suprafaŃa Ńării după Unire creşte de la 137 000 km² la 295 049 km²

- populaŃia Ńării – de la 7,2 milioane loc. la 16,3 mil. loc.

Economia

- agricultura – baza economiei

- reforma agrară 1921 – 1,4 mil Ńărani primesc cca 6 mil ha de pământ

- reforma nu a însemnat sporirea producŃiei, din cauza fragmentării proprietăŃii

- producŃia creşte după criza din 1929-1933, datorită interesului Germaniei

a. Industria

- grav afectată de război, producŃia era de numai 25 % faŃă de 1913

- liberalii impulsionează industria

- se produceau avioane, locomotive, vagoane, autobuze, aparate radio, motoare elctrice, cauciuc sintetic, cosmetice, rafina ŃiŃeiul cca 95 % din producŃia internă a Ńării etc.

- 1929-1933 criza economică – întrerupe dezvoltarea industriei româneşti.

b. ComerŃul

-

dominat de FranŃa şi Anglia

-

după 1933 de Germania

c.

Transporturile

-

extinderea reŃelei de căi ferate şi şosele

d.

TelecomunicaŃiile

-

tefefonie şi radiofonie

-

România face însă mari împrumuturi externe → control extern asupra finanŃelor Ńării (Planul de la Geneva)

Societatea

- 71, 9 % români

- 28, 1 % minorităŃi (magiari, germeni, evrei etc)

- populaŃia rurală – 78,9 %

- cea urbană – 20,1 %

a. Burghezia

- rol principal d.p.d.v politic şi economic

- deŃine industria şi băncile

- alcătuieşte principala clasă politică românească

b.łărănimea

-

principala forŃă de muncă

c.

Muncitorimea

-

în creştere numerică

-

începe afirmarea politică

- conflicte de muncă – greva generală din 1920, cea a minerilorde la Lupeni din 1929, grevele ceferiştilor şi petroliştilor

d. Intelectualitatea

- caută modele în curentele europene

- studiu de caz : Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităŃilor

- unitatea etnică anterioară a Vechiului Regat – înlocuită cu cu diversitatea

- reforma agrară şi a învăŃământului a trezit nemulŃumirea minorităŃilor (cea maghiară în special)

- nemultumire – se datora faptului că limba română a devenit limba oficială în administraŃie şi şcoli

- minorităŃile şi-au avut partied entice în perioada interbelică

- au avut drepturi egale cu românii: scoli proprii, presă, biserici proprii

- criza din anii 1929-1933, problemele economice şi sociale – au dus la apariŃia în planul vieŃii politice a tendinŃelor şi partidelor naŃionalist-şovine, cu discursuri xenofobe, antisemite

1. Monarhia constituŃională şi partidele politice în România interbelică

- monarhia suferă scăderea prestigiului din cauza crizei dinastice

Monarhia

- războiul de reîntregire

- atitudinea lui Ferdinand faŃă de Antantă

- reforma agrară promisă

- prezenŃa familiei regale în mijlocul luptelor

- după război însă – dimninuarea popularităŃii monarhiei Cauze: - regele s-a lăsat influenŃat de Ion I.C.Brătianu

→ sporesc prestigiul monarhiei

- criza dinastică → (1926 – prinŃul moştenitor Carol, căsătorit cu fiica regelui Greciei – obligat să renunŃe la tron din cauza unei legături extraconjugale la care nu voia să renunŃe)

- la moartea lui Ferdinand (1927) urmează la tron fiul lui Carol – Mihai I

- fiind copil se constituie regenŃa

- 1930 – restauraŃia carlistă – Carol se întoarce, înlătură pe Mihai

- monarhia devine principala forŃă politică în stat.

Partidele politice

- puzderie de partied politice ce se grupează şi regrupează periodic

- instabilitate şi agitaŃie politică

1. Partidul NaŃional Liberal

-

promotorul angajării României în război

-

puternic

-

formează guvernul în perioada: 1922-1928 şi 1933-1937

-

în timpul guvernării liberale:

-

prima ConstituŃie a Ńării

 

-

lege pentru unificarea administrativă

-

unităŃi administrative- judeŃul, plasa, comuna, satul

-

lege electorală (partidul ce obŃinea 40 % din voturi avea 70 % locuri în Parlament)

-

vot universal

-

reforma agrară 2.Partidul NaŃional łărănesc se formează prin unirea în 1926 a Partidului łărănesc (Ion Mihalache) cu Partidul NaŃional din Transilvania (Iuliu

Maniu)

guverne: 1928-1933

-

legea minelor

-

legea pentru organizarea administraŃiei locale

-

legi de conversie a datoriilor agricole

Alte partide:

-

Partidul Social Democrat (1927) – C. Titel Petrescu

-

Partidul Comunist din România (1921)

-

Liga apărării naŃional creştine (1923) – A. C. Cuza

- Legiunea Arhanghelului Mihail / Garda de Fier (1927) – Corneliu Zelea Codreanu Sistemul politic în România (1918 – 1938 )

Codreanu Sistemul politic în România (1918 – 1938 ) Monarhia Parlamentul Guvernul Senatul Adunarea DeputaŃilor

Monarhia

Parlamentul

Guvernul

Senatul

Adunarea DeputaŃilor

de extremă dreaptă

de centru

de extremă stângă

Alegeri libere

dreaptă de centru de extremă stângă Alegeri libere InstituŃii politice OrganizaŃii politice RelaŃii politice
dreaptă de centru de extremă stângă Alegeri libere InstituŃii politice OrganizaŃii politice RelaŃii politice
dreaptă de centru de extremă stângă Alegeri libere InstituŃii politice OrganizaŃii politice RelaŃii politice

InstituŃii politice

OrganizaŃii politice

RelaŃii politice

Partidele politiceInstituŃii politice OrganizaŃii politice RelaŃii politice ConstituŃia din 1923 Votul universal - studiu de caz:

OrganizaŃii politice RelaŃii politice Partidele politice ConstituŃia din 1923 Votul universal - studiu de caz:
OrganizaŃii politice RelaŃii politice Partidele politice ConstituŃia din 1923 Votul universal - studiu de caz:

ConstituŃia din 1923 OrganizaŃii politice RelaŃii politice Partidele politice Votul universal - studiu de caz: ConstituŃia din 1923 -

Votul universal

- studiu de caz: ConstituŃia din 1923

- unirea impunea necesitatea adoptării unei noi ConstituŃii

- problema constituŃională - centrul activităŃii politice a tuturor partidelor politice

- 26 martie 1923- votată în Adunarea DeputaŃilor

- 27 martie – votată în Senat

- 28 martie – promulgată prin decret, iar a doua zi publicată în « Monitorul Oficial»

- ConstituŃia avea 8 titluri şi 138 articole

- Parlamentul controla succesiunea la tron

- formarea guvernului rămânea oarecum o prerogativă regală prin numirea primului-ministru.

- Regatul României

- stat naŃional, unitar şi indivizibil

- teritoriul este inalienabil

ConstituŃia conŃinea numeroase prevederi democratice :

egalitatea în faŃa legii

votul universal

libertatea presei

libertatea cuvântului

libertatea întrunirilor

drepturi egale cu ale românilor pentru minorităŃi

-

ConstituŃia este înlocuită în 1938 prin lovitura de stat a regelui Carol al II-lea

-

repusă în vigoare în 1944

-

abrogată definitiv în 1947 (când se constituie R.P.România)