Sunteți pe pagina 1din 5

UrtPs Nil 3-

TRATAMENTUL CARIILOR DINTILOR FRONTALI

In

zona frontala, caird se folosesc pentru restaurare materiale fizionomice:


compozite, cimenturi cu ionomeri de sticla, compomeri trebuie
tinut cont de anumite
,

cerinte pe care trebuie sa

1.:

respecte preparur.u d.int.lui

pe peretii laterali sa ramana cat mai mult srnalt sanatos favorabil pentru

adeziune; sriialtul vestibular este mai gros decat cel oral si proximal
extensia sub forma de coada de randunica sa fie evitata
localizarea marginiicr gingivale sa se faca pe cat posibil supragingival
tipul de ocluzie
structura dintilor
pierderea unghiult,i incizal sau pierderea de substanta
la colet, vor reduce
rezistenta dintelui le, solicitari.

RESTAURAREA CT, MATERIALE COMPO ZITE

Indicatii:
- leziuni cavitare in smalt sau in smalt si dentina la pacienti cu
satisfacatoare

igien

a orala

Contraindicatii:

leziuni necavitare
pacienti cu carii explosive sau cu igiena orala precara

Prepararea cavitatii
izolareu se face cu diga sau comprese/rulouri, snur de retractie
si aspirator

de saliva
deschidereq

pro:esului carios- in conditiile in care nu exista acces direct, se


va realiza de pu fata orala a dintelui prin intreruperea crestei proximale
la

al leziunii. Freza (sferica la turbina )se tine


perpendicular pe creasta orala de smalt, in dreptul procesului
carios, la 0,5
mm distanta de suprafata proximala, pentru anulezadintele vecin.
cavitatea va avea o forma rotunda sau ovalara vestibulo-incizo-gingivala
si
se va realiza cu freza globulara
pentru exereza :Ientinei infectate se foloses c fueze mari la turatie
redusa
pentru ca sunt c!c]9nt9 in indepartarea dentinei cariate si in acelasi
timp
reduc riscul deschiderii camerei pulpare; exereza se poate realiza
si cu
nivelul de pro:ectie

excavatoare core spun zato ar e.

datorita calitatiior adezive ale materialelor


de restaurare, se va evita
realizarea unui sucrificiu

rurrutour. p*,* retentie cavitara


o forma de adlzjune va presupune
bizotarea marginilor cavitatii,
conditionarea
de tesuturi

'
'

ac^da si utilizarea

adeiivilor
bizotsrea peretiJor vestibulari si orali
se face
unii autori indic,a rearizarea unui bizou net, cu pietre diamantate efilate.
pe ; latime de 0,5_1mm pe tot
conturul cavita,ii(cu exceptia
gingival).
Alti uuto.i propun
.pragurui
realizarea unui i:izou estompat, rung-d.
z-i*ilpe marginea vestibulara a
cavitatii; pe marginea orala utr uiro.Iing"rt,
uin.
definit,ie alizat cuo piatra
diamarfiata globurara; pragul gingivh
i"iirot"uru
cand este situat
supragingival la c distanti''ui
ie 2'rm delonctiunea smalt-cement
-*.
bizotarea margi,rilor confera cavitatii
aspectui unei .,farfurioare,,, forma
caracteristica pe;rtru cavitatea de cls
u rrr-a p.nt.u
in cazul in care peretii de smalt restanti sunt compozite
foarte subtiri, bizotarea este
contraindicata' retentia realizandu-se
prin prepararea unor santuri la nivelul
pragului gingivai sau prin accentuar.o
unghi.rlui incizal cu freze sferice
mici
in cazur in care, la nivelul foramenului caecum
coexista o carie fisurala sau
un defect de i)oalescenta retentia poate
fr accentuata prin extinderea
preparatiei pe f"ta otala, sub forma
unei cavitati de retentie, ce va avea
si
scop profilactic

din motive

este -ice nu se scurt eaza


actio neaza forte Cirecte

peretii subtiri de smalt; asupra


lor nu

curatirea finala se face in functie de


--- profun
zimeacavitatii
14v^b^ru\L.Lvq
vcvrL'xlrr
Protectia pulpo-dentinara
o in cariile cavita.e de smalt ca si in cariile
de dentina care nu se extind in
treimea interna a dentinei,. protectia -purpo-a.ntinara
r r'
se rcalizeaza cu
sistemele adezive

amelo-dentinare

in cavitatile profr.rnde, dar nu mai aproape


de 0,5mm de camera purpara se
indica linerii pe baza cIS cu prizi fotoindus
a care sunt mai rezistenti si
mecanic si permit
inserarea compozitului

linerii pe baza de hidroxid de calciu sunt indicati


doar in cariile foarte
profunde, strict .a nivelul

zoneiadiacente p"ip.i
Refacera morfologiei functionale
a) tehnica de inserqre a materiarurui autoporimerizabil
in broc
y' aregetea culori:, evaluarea
ocluziei, p.ra:"r profesional se realizeaza
anteriorprepara..ii cavitatii
{ acidul se aplica timp
de 30s la nivelul marginilor de smalt
ale cavitatii (se
aplica o matrice mecanica pentru a proteja
dirtete vecin), se
spara r 5s

/
{
{

se controleaza integritatea liner-ului; cei de hidroxid de calciu pot fi


degradati de aciil (isi pierd luciul), si trebuie sa fie inlocuiti
se adapteaza o banda de contur din material plastic transparent care se
adapteaza cervic al si se frxeaza cu pene de lemn sau de material plastic

adezivul preparat prin amestecul celor doua rasini din trusa de material, se
aplica pe smaltul gravat acid si pe dentina, cu un penson de unica folosinta
materialul preparat pe un bloc de hartie din partile componente
(pulbere/lichid; pasta/pasta) se insera cu o spatula de plastic, cu un usor
exces, dupa carr) S strange matricea cu usoara presiune, mentinandu-se in
pozitie timp de li-3 minute
se indeparteaza .natricea, pana de lemn si se finis eaza obturatia.
tehnica de inserare a materialuluifotopolimerizabil in straturi
sistemul adeziv este diferit in functie de materialul folosit si se aplica dupa
indicatiile pro dur catorului
material.ul se ap-ica in straturi de 2mm si va fi fotoactivat 20s. - se prefera ca
refacerea pereteiui oral sa se realizeze cu un compozit hibrid cu rezistenta
mecanica crescuta, mai ales in situatia cand zona va fi in contact ocluzal cu
dintele antagonist; in plus, acest material avand o opacitate mai mare, va
atenua transparenta prea accentuata a compozitului microfil(care are calitati
de transluciditaie si luciu asemanatoare smaltului natural) utilizat pentru
refacerea pierdeiii de substanta vestibulara ; stratul intermediar poate fi un
compozit hibrid opac, a carui culoare va fi aieasa astfel incat sa corespunda
zonei dentare acjiacente ;
benzile de cont"r si penele trebuie sa fie transparente; matricea acopera
materialul, modeiandu-l doar dupa aplicarea ultimului strat.
finisarea se rea,izeaza cu pietre diamantate fine, cu freze de carbura de
tungsten speciaie, cu discuri abrazive, gume de lustruit si paste speciale
vehiculate cu cu te de cauciuc.

r'
/

b)

r'
/

RBSTAURAREA CU CIMENTURI GLASSIONOMERE MODIFICATE CU


RASINI

Indicatii

pacienti cu risc cariJgen crescut


solicitari ocluzale minime
leziuni cavitare de i"mplitudine redusa

Contraindicatii

leziuni intinse
solicitan ocluzale li, nivelul viitoarei obturatii
la personae cu exig':nte fizionomoce deosebite

Prepararea cavitatii
- cavitatile se prepaia fara bizotare astfel incat smaltul vine in contact"cap la
cap"cu marginile ca.vitatii
- protectia cu liner p : baza de hidroxid de calciu este necesara doar in cavitatiie
profunde(mai putin de 0,5mm de dentina restanta in vecinatatea pulpei)
Refacerea morfologie i functionale
- izolarea campului operator este foarte importanta
- alegerea culorii se face inainte de aplicarea digai
- se utirizeaza primer-ul din trusa care se fotoactive aza20-30s
- prepararea materiairlui se realizeaza din pulbere si lichid conform indicatiilor
producatorului, cor* Se amesteca cu o spatula de ciment, timp de 45s; materialul
se introduce in disprzitive de injectare
- fotoactivarea mater alului se face cate 40s pe fiecare fata adintelui; majoritatea
materialelor de ace:;t tip se intaresc in 4-5 min din momentul spatularii, chiar in
absenta fotoinitierii
- finisarea se poate fa.ce imediat dupa intarirea materialului
- glazuratea se face prin pensularea unei rasini fotopolim erizabile pe suprafata
perfect cwatata si ;scata a restaurarii- dupa priza, restaurare a capata un luciu
asemanator smaltul,ri adiacent.
Restaurarea cavitatiloi' de cls a III-a se poate face si cu compomeri dupa tehnica
cunoscuta.

TRATAMENTUL --EZIUNILOR CARIOASE


UI\GHIUL I|{CTZAT,

CARE AU

DISTRUS

Pentru tratamentul restaurator aL acestor leziuni carioase se pot folosi doar


materiale compo2ite ?Soc.Ite cu sisteme adezive amelo-dentinare care asgur a: calitati
estetice optime, adeziune maxima si rezistenta mecanica suficienta. In unele situatii
este nevoie de asocierea

pivotilor

sau de terapie protetica.

Prepararea cavitatii
o descltideres procesului carios se va face dinspre incizal,leziuneaoferind un
acces direct prir distructia unghiului
o exereza dentine"t infectate- se prefera instrumentele de mana
o extensia preven,"ivq- se indeparteaza doar smaltul cretos si friabil
o retentia este dt' obicei dificil de realizat: peretele pulpar se plaseaza la
0,5mm de jonct-unea amelo-dentinara si se prep ara pe cat posibii convex; la
nivelul pragulu gingival se poate prepara un sant de retentie cu o freza
sferica mica si cu o profunzime egala cu jumatate din diametrul frezei;
suplimentarea rr'tentiei se poate obtine si prin extinderea preparatiei pe fata

o zona ingusta la nivelul unirii cu


cavitate proximala si o portiune mai lata in partea opusa; in distructii mai
mari se pot folosi pivoti dentinari infiletati in dentina . Utilizarea pivotilor
este exceptionalr deoarece tehnica este dificila si riscanta, iar rezultatul
estetic nu este intotdeauna optim, deoarece pivotii pot transpare prin
otala a dintelui :;rb forma unei cavitati cu

grosimea materir.lului.aceste mijloace sunt indicate cand a ramas foarte putin


smalt accesibil niordansarii sau foarte putin tesut dentar sanatos in care sa se
poata prepara la,:asuri suplimentare. Se foloseste de regula un pivot paralel
cu suprafata ext3rna a dintelui, plasat la nivelul pragului gingival. Un al
doilea pivot se roate utiliza in pozitie perpendiculara pe axul dintelui, in
zofla\ncizala a p;retelui pulpar.
Rezistentu este asigurata prin prepararea cat mai conservativa a cavitatii.
Atat utilizarea te:rnicilor adezive cat si a pivotilor dentinari asigura in cazul
compozitelor o c rnsolidare a restaurarii si substructurii dentare restante.
Finisarea cavitatii se face prin bizotarea marginilor de smalt- este important
ca suprafata de r.malt disponibila pentru mordansare sa fie cat mai mare. In
acest scop, b\zot:xeava interesa marginile vestibulara si orala ale cavitatii pe
o suprafata egak. cu cel mult jumatate din suprafata lipsei de substanta. Deci

bizoul va avea

latime de 2-3mm sau mai mult, intr-un unghi

de

aproximativ 60 lrade.
o Protectia pulpa"'a- de obicei caria evolueaza spre camera pulpara, deci este
nevoie de o pro.ectie cu hidroxid de calciu, plasat strict in zona adiacenta
pulpei pentru a lasa o zona dentinara cat mai intinsa pentru actiunea
sistemului adezi't dentinar si pentru a nu compromite retentia micromecanica
a cavitatii
Refacerea morfolo giei functionale
o Refacerea puncti;lui de contact poate fi dificila daca se folosesc matrici sub
forma de benzi; pentru un modelaj mai facil se pot utiliza cape, semicape si
conformatoare de diverse forme si marimi, din material plastic transparent,
care se pot decupa pentru a fi adaptate perfect pe dinte.
o Conformatoarele se umplu cu material si se frxeaza cu pene din material
plastic pe dintelo mordansat si tratat in prealabil cu sistemul adeziv- pentru
compozitele autcpolimerizabile
o In cazul compol:itelor fotopolimerizabile, utllizarea conformatoarelor se va
face doar pentru ultimul strat de material, pentru a limita contractia de priza
si a asigurapr\zt, completa a materialului. Sursa de fotoactivare se va aplica
cate 60s, atat dinspre vestibulat cat si dinspre oral.
o Dupa priza materialului chimica sau fotoindusa, capa se taie cu un
instrument ascut.t si atunci cand este cazul, suprafata obturatiei se finiseaza .