Sunteți pe pagina 1din 16

11/4/2014

Încercări mecanice

Laborator: Propriet ăŃ ile materialelor

Laborator: ProprietăŃile materialelor

PROPRIETĂłILE MATERIALELOR

A. ProprietăŃi fizice

a) Greutatea specifică b) DilataŃia termică c) ContracŃia d) Conductivitatea termică e) Conductivitatea electrică f) Capacitatea de iluminare g) Magnetismul

B. ProprietăŃi chimice a) RezistenŃa la coroziune b) Refractaritatea.

Capacitatea de iluminar e g) Magnetismul B. ProprietăŃi chimice a) RezistenŃa la coroziune b) Refractaritatea.

11/4/2014

C. ProprietăŃi mecanice a) RezistenŃa la rupere b) Elasticitatea c) Plasticitatea d) Tenacitatea e) Fragilitatea f) Duritatea g) Fluajul h) RezilienŃa i) RezistenŃa la uzură j) RezistenŃa la oboseală k) Relaxarea l) Ecruisarea

h) Rezilien Ń a i) Rezisten Ń a la uzur ă j) Rezisten Ń a la

D. ProprietăŃi tehnologice a) Turnabilitatea - cuprinde 3 aspecte: fluiditatea, contracŃia tendinŃa de segregare b) Capacitatea de prelucrare prin deformare plastică vizează două aspecte: maleabilitatea şi ductilitatea c) Forjabilitatea d) Sudabilitatea e) Prelucrabilitatea prin aşchiere f) Călibilitatea

ş i ductilitatea c) Forjabilitatea d) Sudabilitatea e) Prelucrabilitatea prin a ş chiere f) C ă

11/4/2014

Încercări mecanice

Pentru evidenŃierea proprietăŃilor materialelor folosite în industrie se fac încercări, în general, pe epruvete standardizate Prin încercările mecanice ale metalelor se înŃeleg toate determinările privind comportarea metalelor, în anumite condiŃii de solicitare mecanică Clasificarea încercărilor mecanice poate fi efectuată după o serie de criterii, prezentate în cele ce urmează.

ă Clasificarea încercărilor mecanice poate fi efectuată după o serie de criterii, prezentate în cele ce

După felul caracteristicilor exprimate:

Încercări de rezistenŃă Încercări tehnologice După tipul solicitării Încercări la tracŃiune Încercări la compresiune Încercări la încovoiere Încercări la răsucire Încercări la forfecare Încercări la presiune de contact Încercări la solicitări compuse

Î ncerc ă ri la forfecare Î ncerc ă ri la presiune de contact Î n

11/4/2014

După modul de acŃionare a forŃei:

încercări statice, viteza de solicitare 50 daN/mm 2 s sau frecvenŃa de solicitare 50 cicluri/secundă încercări dinamice, viteza de solicitare >10 daN/mm 2 s sau frecvenŃa de solicitare > 50 cicluri/sec

După temperatura la care se execută încercarea:

încercări la temperatura mediului ambiant, încercări la cald încercări la rece Temperatura normală de încercare este 293,15 ±4 K. Pentru încercările la cald respectiv la receν temperatura limită va fi în funcŃie de natura metalului sau aliajului încercat.

rile la cald respectiv la rece ν temperatura limit ă va fi în func Ń ie

Încercările mecanice:

1. Încercarea statică la întindere (Încercarea la tracŃiune) 2. Încercarea la compresiune

3. Încercarea la încovoiere

4. Încercarea la forfecare

5. Încercarea la fluaj

6. Încercarea la flambaj

7. Încercarea de rezilienŃă

8. Încercarea de rezistenŃă la oboseală

9. Încercarea durităŃii

9.1 Metoda Brinell

9.2 Metoda Vickers

9.3 Metoda Rockwell

9.4 Metoda Shore

9.5 Metoda Poldi

ncercarea durit ăŃ ii 9.1 Metoda Brinell 9.2 Metoda Vickers 9.3 Metoda Rockwell 9.4 Metoda Shore

11/4/2014

Încercarea la tracŃiune

Cea mai utilizată încercare în urma căreia se pun în evidenŃă caracteristicile mecanice ale unui material este încercarea la tracŃiune Încercarea la tracŃiune, ca şi de altfel toate încercările de materiale, este standardizată SR EN 10002-1:2002 Materiale metalice. Încercarea la tracțiune. Partea 1. Metoda de încercare (la temperatura ambiantă) Diagrama încercării la tracŃiune redă variaŃia: F=f(ΔL) în care F - forŃa de tracŃiune, Δl - alungirea epruvetei; alura depinde de dimensiunea epruvetei motiv pentru care se preferă obŃinerea curbei caracteristice convenŃionale

depinde de dimensiunea epruvetei motiv pentru care se prefer ă ob Ń inerea curbei caracteristice conven
Curba forŃă - lungire Curba caracteristică convenŃională la tracŃiune

Curba forŃă - lungire

Curba forŃă - lungire Curba caracteristică convenŃională la tracŃiune
Curba forŃă - lungire Curba caracteristică convenŃională la tracŃiune
Curba forŃă - lungire Curba caracteristică convenŃională la tracŃiune

Curba caracteristică convenŃională la tracŃiune

Curba forŃă - lungire Curba caracteristică convenŃională la tracŃiune
Curba forŃă - lungire Curba caracteristică convenŃională la tracŃiune
Curba forŃă - lungire Curba caracteristică convenŃională la tracŃiune

11/4/2014

F – forŃa de tracŃiune ∆ l – alungirea epruvetei σ – efort unitar (tensiune)
F – forŃa de tracŃiune ∆ l – alungirea epruvetei σ – efort unitar (tensiune)
F – forŃa de tracŃiune ∆ l – alungirea epruvetei σ – efort unitar (tensiune)
F – forŃa de tracŃiune ∆ l – alungirea epruvetei σ – efort unitar (tensiune)

F – forŃa de tracŃiune l – alungirea epruvetei σ – efort unitar (tensiune) ε – lungire specifică (deformaŃie) A 0 – secŃiunea iniŃială L 0 – lungimea iniŃială dintre reperele trasate pe porŃiunea calibrată a epruvetei L u – lungimea dintre aceleași repere, măsurată la aplicarea unei sarcini sau după rupere

a epruvetei L u – lungimea dintre aceleași repere, măsurată la aplicarea unei sarcini sau după
Curba caracteristică a unui oŃel moale

Curba caracteristică a unui oŃel moale

11/4/2014

Puncte şi zone caracteristice pe curba caracteristică convenŃională

caracteristice pe curba caracteristic ă conven Ń ional ă OP – zona liniară, este valabilă legea

OP – zona liniară, este valabilă legea lui Hooke:

E se numește modul de elasticitate longitudinal σ p – limita de proporŃionalitate

valabilă legea lui Hooke: E se numește modul de elasticitate longitudinal σ p – limita de
valabilă legea lui Hooke: E se numește modul de elasticitate longitudinal σ p – limita de
σ e – limita de elasticitate Materialul, până în acest punct, se comportă perfect elastic

σ e – limita de elasticitate Materialul, până în acest punct, se comportă perfect elastic După descărcare își recapătă dimensiunea iniŃială L0 În realitate nici un material nu este perfect elastic, el capătă deformaŃii remanente Dacă σ< σ e – descărcarea se suprapune cu încărcarea Dacă σ > σ e – descărcarea epruvetei se va face paralel cu OP și apare o deformare totală:

Dacă σ > σ e – descărcarea epruvetei se va face paralel cu OP și apare
Dacă σ > σ e – descărcarea epruvetei se va face paralel cu OP și apare

11/4/2014

σ c – limita de curgere aparentă CC – palier de curgere pentru materiale tenace

σ c – limita de curgere aparentă CC – palier de curgere pentru materiale tenace (ecruisare în urma modificărilor structurale) σ c= σ 0.2 – limită de curgere convenŃională pentru oŃeluri aliate, corespunzătoare unei lungiri specifice remanente de

0.2%

– limită de curgere convenŃională pentru oŃeluri aliate, corespunzătoare unei lungiri specifice remanente de 0.2%
σ r – rezistenŃa mecanică C’R – zonă de întărire, ecruisare, autoconsolidare În punctul R,

σ r – rezistenŃa mecanică C’R – zonă de întărire, ecruisare, autoconsolidare În punctul R, forŃa maximă pe curba forŃă – alungire, apare gâtuirea epruvetei RR’ – zonă de cedare

În punctul R, forŃa maximă pe curba forŃă – alungire, apare gâtuirea epruvetei RR’ – zonă

11/4/2014

Alungire la rupere Gâtuirea (stricŃiunea) la rupere

Alungire la rupere

Alungire la rupere Gâtuirea (stricŃiunea) la rupere

Gâtuirea (stricŃiunea) la rupere

Alungire la rupere Gâtuirea (stricŃiunea) la rupere

Caracteristici mecanice ale materialului

Limita de proporŃionalitate Modulul de elasticitate Limita de curgere aparentă RezistenŃa la rupere Gâtuirea la rupere

Modulul de elasticitate Limita de curgere aparentă RezistenŃa la rupere Gâtuirea la rupere

11/4/2014

Curba tensiune – deformaŃie a unui material metalic cu o tranziŃie continuă de la domeniul

Curba tensiune – deformaŃie a unui material metalic cu o tranziŃie continuă de la domeniul elastic la cel plastic

Curba tensiune – deformaŃie a unui material metalic cu punct de curgere evident

Comportarea epruvetei în timpul încercării

Comportarea epruvetei în timpul încerc ă rii
Comportarea epruvetei în timpul încerc ă rii

11/4/2014

Epruvete pentru încercarea la tracŃiune

1 – grosimea 2 – lăŃimea 3 – diametrul 5 – lungimea calibrată 6 –
1 – grosimea
2 – lăŃimea
3 – diametrul
5 – lungimea calibrată
6 – lungimea paralelă
7 – lungimea totală
9 - secŃiunea transversală
a epruvetei

Epruveta, de diametru iniŃial d0, pentru încercarea la tracŃiune are o porŃiune de lungime L0, numită baza de măsurare, pe care se măsoară lungirea acesteia sub acŃiunea solicitării.

În funcŃie de raportul dintre baza de măsurare L0 şi diametrul iniŃial d0, epruvetele utilizate pentru încercări sunt:

- epruvete normale (scurte) când L0 / d0 = 5 (n=5) - epruvete lungi când L0 / d0 = 10 (n=10)

încerc ă ri sunt: - epruvete normale (scurte) când L0 / d0 = 5 (n=5) -

11/4/2014

Maşina de încercare la tracŃiune

Ma ş ina de încercare la trac Ń iune
Ma ş ina de încercare la trac Ń iune
Ma ş ina de încercare la trac Ń iune
Forta Lu 0 100 3976 100.25 AplicaŃie 8065.6 100.5 8882.1 100.75 - Epruvetă circulară cu
Forta
Lu
0
100
3976
100.25
AplicaŃie
8065.6
100.5
8882.1
100.75
- Epruvetă circulară cu raza R=1.5mm
9031.2
101
9528.2
102
- Lungimea calibrată L0=100mm
9790.9
103
9904.5
104
- Se reprezintă grafic F=f(ΔL)
10025.2
105
-ΔL=Lu-L0
10202.7
106
10316.3
107
10401.5
108
10458.3
109
10493.8
110
10564.8
111
10579
112
10557.7
113
10522.2
114
10437
115
10344.7
116
10209.8
117
10046.5
118
9940
119
9869
120
ΔL[mm]
9585
121
9407.5
122
8875
123
8520
124
F[kN]

11/4/2014

Curba forŃă - lungire

12000 10000 8000 6000 4000 2000 ΔL[mm] 0 0 0.5 1 1.5 2 2.5 3
12000
10000
8000
6000
4000
2000
ΔL[mm]
0
0
0.5
1
1.5
2
2.5
3
F[kN]
Curba for Ńă - lungire 12000 10000 8000 6000 4000 2000 ΔL[mm] 0 0 0.5 1

Cunoscând raza epruvetei și forŃa la un anumit punct de calculează tensiunea conform relaŃiei:

un anumit punct de calculează tensiunea conform relaŃiei: Cunoscând lungirea instantanee și lungimea calibrată se

Cunoscând lungirea instantanee și lungimea calibrată se calculează deformaŃia conform relaŃiei:

calibrată se calculează deformaŃia conform relaŃiei: Având aceste valori calculate se reprezintă grafic

Având aceste valori calculate se reprezintă grafic variaŃia

σ =f(ε)

se calculează deformaŃia conform relaŃiei: Având aceste valori calculate se reprezintă grafic variaŃia σ =f( ε

11/4/2014

Curba caracteristică 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 0 5 10 15
Curba caracteristică
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
0
5
10
15
20
25
30
ε %
σ MPa
Curba caracteristică 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 0 5 10 15 20

Determinarea modulului de elasticitate tangent

σ2 σ1 ε1 ε2
σ2
σ1
ε1
ε2
Determinarea modulului de elasticitate tangent σ2 σ1 ε1 ε2

11/4/2014

Determinarea limitei de curgere convenŃionale 1600 1400 σ0.02 1200 1000 800 600 400 200 0
Determinarea limitei de curgere
convenŃionale
1600
1400
σ0.02
1200
1000
800
600
400
200
0
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0.6
0.7
0.8
0.9
1
ε
%
Rm
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
An
0
0
5
10
15
20
25
30
At
ε
%
σ MPa
σ MPa

11/4/2014

Dacă epruveta și-a redus diametrul la 2.2mm, se calculează stricŃiunea Z conform relaŃiei:

la 2.2mm, se calculează stricŃiunea Z conform relaŃiei: Se completează tabelul următor: E Rp0.2 Rm Z

Se completează tabelul următor:

E

Rp0.2

Rm

Z

An

At

[Gpa]

[Mpa]

[Mpa]

[%]

(%]

[%]

Se completează tabelul următor: E Rp0.2 Rm Z An At [Gpa] [Mpa] [Mpa] [%] (%] [%]