Sunteți pe pagina 1din 19

Strategii utilizate in

descoperirea cancerului

sensul vietii-sentimente de pace,satisfactia vietii curente si


viitorul,credinta si speranta- si absenta unor asemenea
strategii indica confuzie. Importanta si procesul gasirii
sensului in contextul unei vieti sunt discutabile.

Sensul vietii pentru supravietuitori

CUVINTE CHEIE

Abstract

Descoperirea,a ramane in viata,supravietuitor,cancer de san

Cautarea sensului in viata este parte din experienta umana.Un


eveniment negativ poate schimba parerile asupra sensului in
viata,la fel ca bunavointa lumii si sensul armoniei si pacii.
Autorul examineaza relatia longitudinala dintre femeile
descoperite cu cancer de san si speranta lor de a ramane in
viata 2 ani de zile.Multiple analize care au regresat arata ca
strategiile pozitive in tratarea cancerului inseamna variatie in
1|Page

Oamenii sunt motivati sa gaseasca sensul vietii lor.In cel mai


scurt timp este mai evident decat in consecinta unui
eveniment traumatic.Evenimente care pun daune fizice sau
moartea pot distruge unele scheme,scopul
lumii.Diagnosticarea cu cancer este un asemenea
eveniment.Diagnosticul aduce grave trulburari emotionale si
indivizii se confrunta cu intrebari despre boala care i-a lovit
tocmai pe ei,este semnificant pentru viitotul lor si pentru
schimbarile ce vor urma.Daca pacientii pot cumva raspunde
la aceste intrebari,ori sa adreseze aceste

probleme,imbunatatesc ce poate urma. Cateva studii


transversale arata ca pacientii care raporteaza mai mult sens
in vietile lor in urma diagnosticarii au raportat de asemenea
mai putina distragere,desi ordonarea cauzala in relatie nu este
clara.

In trecut,conceptiile variate asupra sensului in viata- de la


atitudinea in fata suferintei,la o poveste de viata cu noi insine
ca protagonist-au facut studii sistematice despre dificultatea
sensului.Teoreticii au sugerat ca sensul vietii poate avea o
constructie multidimensionala.O dimensiune poate fi
satisfactia cu "conexiunea cu oamenii sau lucrurile ce
comprima lumea".De exemplu,Frankl sugereaza ca sensul
vietii vine din interactiunea cu lumea,experienta luata de la
lume si contributiile se intorc. O a doua dimensiune asupra
sensului vietii poate fi evaluarea pozitiva asupra propriei
vieti. Sentimente de armonie si integrarea sunt importante in
aceasta dimensiune.
O a treia dimenisune poate fi credinta ca viata,viata in
particular,se potriveste intr-o paternitate superioara
individualului.
Aceasta poate estompa credinta si spiritualitatea.In acest
mod,literatura sugereaza ca sensul vietii are multe fete,dar
intrebarile despre aceste fete nu au fost rezolvate.
2|Page

Istoria a evoluat in masurarea sensului vietii,am dezvoltat o


masura ce incorporeaza natura multidimensionala a sensului.
La baza evaluarii literaturii si un riguros proces
pshicometric,am concluzionat ca sensul vietii poate fi
conceptualizat avand patru dimensiuni.
O dimensiune include sentimente de pace si armonie si
emotii pozitive ce noteaza liniste si comfort.O a doua
dimensiune consta in sentimente si ganduri de satisfactie cu
propria viata,acum si in viitor,si sensul atribuit propriei vieti.
Acesta reflecta un sens de motivatie fata de viitoarele scopuri
si directii ale vietii.De asemenea indica o crestere
personala,la fel ca invatand despre noi si devenind o persoana
mai buna. Al treilea sens include elemente de spiritualitate
ori credinta intr-un model al universului mai mare decat un
singur individ. Sensul ca spiritualitate poate fi independent de
credinta religioasa sau conectat cu convingerile expuse de
religiile organizate.In final,absenta sau pierderea sensului
vietii reprezinta a patra dimensiune si reflecta emotiile
negative,confuzia,si micsorarea valorilor vietii.
Pentru acestea fara niciun sens,viata este o experienta
negativa.Acesti indivizi reactioneaza la crizele vietii mai
degraba decat sa raspunda in mod constient,si
experimenteaza confuzia asupra lor si a vietii in general.
In acest studiu,utilizam Scara Sensului In Viata pentru a
examina impactul unui diagnostic de cancer pe pacienti.
Cercetarile sugereaza ca evenimentele traumatizante pot
schimba modul in care vedem sensul vietii si cauzeaza

indivizilor intrebari asupra convingerilor asupra bunatatii


lumii,gandindu-se daca fiecare individ merita ce i se intampla
si care indivizi sunt capabili sa sa controleze evenimentele
negative.Astfel,sarcina pentru pacientii recent diagnosticati
cu cancer este de a incorpora diagnosticul in convingeri
existente despre sensul vietii. El sau ea fie prelucreaza
diagnosticul potrivindul in convingerile existente sau
reevalueaza convingerile pentru a potrivi mai bine
experienta.

Consecvent cu acest motiv,strategiile de descoperire ce


suporta convingerile cum ca lumea este binevoitoare si
demna de sine poate facilita procesul.O strategie comuna de
descoperire-acceptarea si reinterpretarea pozitiva-poate
conduce la un minunat sens al vietii gandind reevaluarea
diagnosticului mai putin negativ. Tedeschi si Calhoun(1995)
sugereaza ca cel putin evaluarea pozitiva a unui eveniment
traumatic este necesara pentru ca cresterea sa apara.In
plus,indivizii ce reevalueaza un eveniment traumatic pot gasi
o oportunitate pentru dezvoltarea personala.

Suportul social si descoperirea activa-cautand altele sau


dezvoltand un plan de actiune-poate de asemenea ajuta
indivizii pentru a gasi sensul promovarii angajamentului si
expresiilor emotionale la altii.

3|Page

La randul sau,expresiile faciliteaza mai departe procesarea


evenimentului si semnificatia sa si sa vada un eveniment
dintr-o perspeciva semnificativa.Descoperirea activa poate de
asemenea avea impact asupra sensului vietii crescand
sentimentele de eficacitate si autocontrol. Schimbarea
comportamentului unuia (chemand o asistenta pentru a
intreba despre un tratament decat a continua sa se ingrijoreze)
ofera evidenta pentru un individ fie el sau ea,intradevar,incercand sa imbunatateasca o situatie dificila sau sa
rezolve o problema.

Depasirea religioasa,la fel ca rugaciunea si participarea la


servicii religioase,pot ajuta pentru a forma un sens al vietii de
a furniza o rama sau un sistem de convingeri ce raspund la
multe probleme cu care unii indivizi se confrunta.De
exemplu,intr-un studiu,64% din femeile diagnosticate cu
cancer de san au raportat ca a lor credinta le-au ajutat sa faca
fata experientei cancerului. Pacientii pot veni sa
conceptualizeze diagnosticul ca parte dintr-un plan sau ceva
care are un minunat sens pentru unii decat experimentand
cancerul ca un eveniment aleatoriu.
In contrast cu aceste alegeri pozitive,straegiile negative,ca
negarea si evitarea,pot interfera mai mult prevenind
adaptarea gandurilor si a comportamentelor. Pacientii care
utilizeaza evitarea ca strategie de depasire sau se simt
resemnati cu soarta lor poate fi mai putin placut sa utilizeze o
strategie activa de depasire decat sa utilizeze un sens,sa ia o

decizie,sa caute informatii,sau expresii emotionale. Negarea


poate preveni acceptarea ceruta pentru incorporarea
evenimentului in convingeri despre sensul vietii,cauzand un
cerc de negare si ganduri intrusive.

vietii. Astfel,modelul ofera un test al rolului instrumental


pentru descoperirea sensului vietii.

METODA
In concluzie,este o baza teoretica pentru existenta si
importanta depasirii pentru a da sens vietii.Cu toate
acestea,au fost cateva teste empirice ale acestei relatii si
studii care au folosit modele transversale.Un model
longitudinal,inceput in perioada evenimentului,ofera o
puternica metoda pentru examinarea indivizilor ce vad mai
tarziu sensul vietii.Am utilizat ca si model in acest studiu.Am
hipnotizat in felul in care pacientii au facut fata
diagnosticului si vor fi predictivi cu sensul vietii lor ani mai
tarziu.Pacientii au fost evaluati in acelasi timp de diagnostic
si operatie pentru cancer de san,si sensul lor a fost evaluat
aproximativ 2 ani mai tarziu.La acel moment,pacientii au
introdus o faza supravietuitoare cand tratamentul a fost
finalizat luni mai tarziu,au reluat activitatile
regulate(incluzand munca non-stop),si a fost suficient timp
pentru pacienti sa reflect la experienta lor cu cancerul.
Pentru a evidentia contributia descoperirii sinelui,am
controlat pentru simptomele depresive si cancer-legate de
stresul diagnosticului,deoarece strategia depasirii poate fi
influentata de stres si simptomele depresive,si ambele
afecteaza calitatea vietii si pot priva indivizii in a gasi sensul

4|Page

PARTICIPANTI
Eligibilitatea si angajament-femeile ce au fost
diagnosticate cu cancer de san regional si au fost tratate
chirurgical si care au fost in aseptarea terapiei ajutatoare
au fost eligibile sa participe la studiul pentru proiectul
prezent.Criteriul de excluzie include,primind in prealabil
diagnosticul de cancer,au refuzat tratamentul,avand mai
putin de 20 de ani sau mai mult de 85,locuind la mai mult
de 90 de km departare de la locul cercetarii,sau avand un
diagnostic de retard mental,sever sau psihopatologii
netratate (ex. schizofrenia),tulburari neurologice,dementa
sau conditii imunologice sau boli. Pacientii au fost cazuri
consecutive la o universitate afiliata Institutul National de
Cancer-desemnat cuprinzand centrul cancerului sau
auto-si medic-cazuri prevazute din comunitatea angajata
pentru un studiu clinic testand eficacitatea interventie
psihologice. In total 227 de participanti au fost inscrisi in
studiul clinic.Descrierea completa a eligibilitatii
pacientilor si analizele statistice ale
angajamentului,stratificarea si procedurile de
randomizare au fost anterior raportate.

Pentru a rezuma pe scurt,am gasit diferente


nesemnificante (ps>10) intre participanti versul
neparticipanti pe sociodemografie,boala si prognostic
caracteristice,si tratamentele de cancer primite sau
planificate.Similar,studiul de arme nu a diferit
sociodemografic (ps>27; varsta,educatie,venituri,statutul
civil), boala sau prognostic caracteristici (ps>35;stagiul
cancerului,numarul de noduli,marimea tumorii,statutul
receporilor de estrogeni,menopauza),sau tratamente
(ps>23) primite (extinse la operatii,primirea de radiatii)
sau planuite (terapia hormonala sau
chimioterapia,incluzand ce medicament chimioterapeutic
va fi administrat si dozajul).Interventia a fost condusa in
grupuri mici de pacienti cu o sedinta pe saptamana
pentru 4 luni si apoi o sesiune pe luna pentru 8
luni.Sedintele includ strategii pentru a diminua stresul,a
imbunatati starea de spitit,a modifica comportamentul
sanatatii, si a mentine aderarea tratamentului.Interventia
a fost eficace peste rezultate si de asemenea a imbunatatit
celule T blastogene.

La 12 luni dupa diagnosticare,pacientii au fost urmariti si


reevaluati la fiecare 6 luni timp de 5 ani;pacientii au
platit 25 $ pentru fiecare control.
Reevaluarea include masuri psihologice,comportamentale si
biomedicale.Oricum,depasirea si sensul masurilor nu au fost
printre ele;depasirea a fost evaluata doar la sedinta initiala si
5|Page

sensul vietii a fost evaluat numai la 24 de luni.Cercetarea


prezenta,numita Studiul Sensului si Adaptarii,a fost bazat pe
datele colectate la 24 de luni de evaluare.

Angajamentul pentru cercetarea prezenta a inceput la 2 ani si


5 luni dupa inceperea testului clinic.Pacientii au fost eligibili
sa participe in Studiul Sensului si Adaptarii daca au
a)completat toate terapiile cancerului(toate tratamentele sau
terminat la 12 luni dupa evaluarea initiala),
b) au fost urmariti in ultimii 2 ani (24 luni)si ,
c)boala a disparut.
Din 227 de femei inscrse in testul clinic de datele
agajamentului pentru Studiul Sensului si Adaptarii,26 de
femei(11%) au avut recurenta si au murit,29 de femei(13%)
au parasit testul,si 5 femei (2%) au pierdut evaluarea la 24 de
luni,dar au ramas in test,rezultand intr-o proba de 167 de
participanti.Analizele au fost utilizate pentru a compara
participantii la Studiul Sensului si Adaptarii(N=167) cu
restul(n=60) cu respect pentru caracteristicile liniei de baza
(evaluarea initiala)utilizand analize variate.Grupurile nu
difereau semnificativ ca varsta,studii(interventie vs.
angajament),locuri de munca,venitul familial,statutul
conjugal,menopauza,caracteristicile bolii (stadiul
cancerului,statutul hormonilor receptori,numarul de
noduli),sau tratamentul primit (operatie,radiatii,sau hormonal

sau chimioterapie; ps>60).Doar in educatie grupurile s-au


diferentiat(p=003).Ambele grupuri au avut cateva colegii,dar
Studiul Sensului si Adaptarii a avut aproximativ 1 an mai
mult (15,07 vs. 13,85 ani).

(Carver,Scheier&Weintraub,1989) a fost
utilizat.0 serie de factori exploratori ai
analizelor au fost efectuati utilizand
Analiza Cuprinzatoare a Factorilor
Exploratori

Descriere
Cand initial angajamentele si evaluarile,participantii
(N=167) recent au (M=36 zile) suferit tratament chirurgical
cu fiecare segment (44%)sau modificare radicala
mastectomie (56%) pentru cancerul de san regional (Stadiul
II=151 [90%];Stagiul III=16[10%]. In timpul urmatoarelor
12 luni,terapiile incudeau chimioterapie si radiatii pentru
54%,doar chimioterapie pentru 30% sau nicio terapie
ajutatoare pentru 16%.Descrierea sociodemografica consta in
varsta(M=51 ani,SD=10);grupuri
rasiale(Albi=92%,Africani/Americani=7%,Hispanici/Latino=
1%); educatie (<12 ani=3%,12 ani=23%,13-15 ani=27%,16
ani=19% si >16 ani=29%) si venituri(<15,000$=6%,15,000$29,000$=15%,30,000$-49,000$=20$,50,00$-79,000=23% si
>80.000$=29% si 7% au respins intrebarea).

(CEFA;Browne,Cudeck,Tatenemi&Mels,1998)
deoarece diferiti factori structuranti din
COPE au fost raportati(ex.Carver et
al,1989;Clark,Bormann,Cropanzano
&James,1995,Lyne&Rogers,2000). Deoarece
factorii au fost anticipati pentru a fi
corelati,o oblica Crawford-Ferguson rotatie
varimax a fost utilizata.Dupa atente
examinati ale diferite solutii factor,am decis
ca sase factori solutie au fost cei mai
economici si interpretabili si a dat o eroare
de aproximativ (RMSEA)de 062(90% interval de
incredere [CI]=051-074)indicand o potrivire
rezonabila(Brown&Cudeck,1992).Doi dintre
factori au fost Umorul si
Alcoolul/Medicamentele utilizate (doua

Masuri
Variabila predictive :Depasirea Al 24 element
din versiunea COPE Inventory
6|Page

elemente din fiecare factor).O prima empirica


relatie dintre aceste strategii si sensul vietii
nu a fost ipotezata si nu a fost luata in
considerare mai departe.

luna de test- retestarea increderii a variat


Ai patrulea factori considerati in cercetare

de la 55 la 78.

au fost Acceptarea/Reinterpretarea
Pozitiva (ex."Vad ceva bun in ce se
intampla"),Depasirea activa/Suportul social(
ex "Imi fac un plan de actiune";"Vorbesc cu
cineva despre cum ma simt"),Depasirea
religioasa (ex "Caut ajutorul lui Dumnezeu")
si Negarea/Evitarea(ex "Pretind ca acestea
nu s-au intamplat cu adevarat").Scorurile
depasirii au fost calculate insumand
raspunsurile la elementele din fiecare
factor,cu un scor mai mare indicand o
grozava utilizare a strategiei respective.
Scara scorurilor a variat de la 0 la 15
pentru Acceptare/Reinterpretarea
pozitiva,0 la 30 pentru Depasirea
activa/Suportul social,0 la 6 pentru
Depasirea religioasa si 0 la9 pentru
Negare/Evitare.Datele de incredere pentru
aceasta masura si pentru alte masuri de mai
jos au fost calculate cu date din esantionul
prezent.Coeficientul alpha de incredere a
fost 81 pentru masuri in total si au variat de
la 64 la 83 pe scara ( Tabelul 1). A patra
7|Page

Variabila rezultat: Sensul vietii MiLS e al 25-lea element


multidimensional al sensului vietii(Jim,el al,in
presa).Conceptualizari ale sensului vietii discutate in
literatura a fost reevaluate si elementul initial consta in 39 de
elemente.Dupa o serie de analize factoriale exploratoare,am
eliminat 14 elemente,reducand elementele la 25.Al patrulea
factor solutie a aparut cu o satisfacatoare potrivire statistica
(RMSEA=069,90% CI=062-075) si o potrivire conceptuala
maxima. Dimensiunile au fost Armonia si Pacea ( 4
elemente; ex "Ma simt linistit"; "Pot ajunge in mine pentru
comfort");Perspectivele vietii,Scop si Obiective(8
elemente,ex "Ma simt mai indeplinit si maisatisfacut cu
viata"; "Sunt mai increzator cu privire la viitor"); Confuzia si
sensul diminuat (10 elemente,ex "Devin confuz cand incerc
sa inteleg viata";"Viata are mai putin sens"); Beneficiile
spiritualitatii(3 elemente ex "Gasesc comfort in credintamea
si convingerile spirituale";"Am incredere in convingerile
mele spirituale").O scara a scorurilor este obtinuta prin
notarea inversa a price articole formulate negativ si calculand
raspunsurile pentru elemente.Scara scorurilor variaza de la 1
la 4,scorurile mai mari indicand un grozav sens.Scara
scorurilor poate de asemenea fi insumata pentru scorul
sensului toatal,care variaza de la 4 la 16.

Datele sunt de sustinere a increderii si construiesc validitatea


masurilor.Scara intercorelatiilor variava de la 38(Confuzie si
Sens diminuar si Beneficii ale spiritualitatii) la 66 (Armonie
si pace si Confuzie si Sens diminuat) si valorile consistentei
interne sunt mari(Tabelul 1).Doua saptamani-retestarea
increderii este 81 pentru scorul total al sensului.Masurile
arata validitatea convergenta,validitatea discriminanta
(ex.sanatatea psihica,r=11;Ware&Sherbourne,1992) si
corelatiile neglijabile cu masurile sociodemografice(Tabelul
2).

reexperimentarea si negarea gandurilor si evitand


comportamentele legate de stresul traumatic.Similar cu
anteriorul studiu despre stresul cancerului (Baider&DeNour,1997,Butler,Koopman,Classen&Spiegel,1999,Cardova
et al,1995),elementele au fost putin reformulate pentru
respondentii focusati pe cancer-legat de ganduri si
comportamente.Scorul total poate varia de la 0 la 65,cu
scorul mai mare reflectand mai mare stres legat de
cancer.Coeficientul alpha de incredere pentru scorul total a
fost de 87 si 6 luni mai tarziu-retestarea increderii a fost 78.

Rezultate
Variabile de control

Analizele preliminare

Simptome depresive Al 11-lea element Iowa formula


scurta(Kohout,Berkman,Evans&Cornoni-Huntley,1993) de la
Centrul pentru Scara Depresionala a Studiului Epidermologic
(CES-D,Comstock&Helsing,1976;Radloff,1977) au fost
utilizate. Scorurile totale pot varia de la 0 la 22,cu scorul cel
mai mare reflectand mai mari simptome depresive decat in
saptamana anterioara.Coeficientul alpha de incredere a fost
77,si la 6 luni-retestarea increderii a fost 60.

Descris anterior,rata de angajamente pentru centrul


cancerului a fost de 52%,mai mare decat studiile
similare.Angajamentele de la comunitate au fost esentiale
100% deoarece toti neparticipantii se simt in categorii
excluse.In combinatie,angajamentele au fost 57%.Contrastele
intre centru cancerului si angajamentele comunitatii pe
demografie,boala si caractristici de prognostic sau variabile
ala tratamentului cancerului nu au fost semnificante
(ps>09).Contrastele intre participanti si neparticipanti pe
aceleasi variabile au fost de asemenea nesemnificative
(ps>10).

Cancerul-legat de stres; Impactul Evenimentelor la scara


(IES;Horowitz,Wilner&Alvarez,1979) este o masura autoraport standardizata sa examineze cognitiile implicand
8|Page

Regresia ierarhica multipla(HMR) a fost utilizata,dar ca pas


preliminar,variabilele
sociodemografica,boala,tratament,studiu,simptome depresive
si stresul legat de cancer au fost testate pentru corelatia cu
scara sensului (Tabelul 2).Anticipat,femeile cu mai multe
simptome depresive si stres legat de cancer la diagnostic au
raportat mai putin sens in toate scalele MiLS.Femeile mai in
varsta au raportat mai putine Perspective de viata,Scopuri si
Obiective.Femeile albe(vs.minoritatile) si femeile cu un vnit
mai ridicat au raportat mai putina confuzie si sens
diminuat.Femeile cu Stadiul III al cancerului(vs.Stadiul II) au
raportat mai multe pespective de viata,scpopuri si obiective si
au un scor al sensului mai mare.Starea civila si tratamentul
nu au fost corelate cu scorul sensului.

Studiul de asemenea nu a fost corelat cu nicio


masura(valorile variaza de la 1 la 14).In orice caz,pentru a
confirma ca studiul nu interactioneaza (ca si moderator) cu
depasirea,am repetat analizele de regresie (descrise anterior)
pentru a testa un principal efect si interactiunea dintre studiu
si dimensiunile depasirii ca si predictii.Analizele au
confirmat ca nici studiul
nu interactioneaza cu depasirea contribuind semnificativ la
predictia sensului vietii.Analizele de asemenea au indicat o
interactiune nesimnificanta intre depasire si caracteristicile
demografice (rasa si varsta,specific) sau nivelul initial al
simptomelor depresive(CES-D).
9|Page

De asemenea am gasit corelatia dintre variabilele predicator


(depasirea) si rezultat(sensul)(Tabelul 1).Corelatiile erau in
general mici sau moderate.Cea mai mare corelatie a fost intre
Depasirea Religioasa si Beneficiile Spiritualitatii
sensului,r=66,p<01,sugereaza ca cele doua constructii,cum
era de asteptat,nu sunt inca suprapuse.Printr-o cautare
detaliata (500 examinati+corelatii) pentru elementele care se
suprapun intre toate scalele,am gasit sase elemente care au
corelat mai mult cu alte scale decat cu scala proprie.Analizele
de regresie au fost repetate omitand acesti itemi.Modelul
rezultatelor a fost identic,cu exceptia ca greutatea pentru
Acceptare/Reinterpretare pozitiva in scorul total al sensului a
fost redus marginal semnificant (p=055).R2s total pentru
regresie nu s-a schimbat semnificativ exceptand Beneficiile
Spiritualitatii,care au devenit 34 decat 50(ultimul panou din
Tabelul 3).

Analiza de regresie
Analizele HMR au fost utilizate pentru a testa cum pacientii
au trecut peste la momentul diagnosticarii si tratamentul lagat
de sensul vietii lor ca si supravietuitori ai cancerului.Ordinea
intrarii a fost determinata de ratiunile teoretica si
empirica.Variabilele au intrat in urmatoarea ordine: Pasul
1,variabilele sociodemografice; Pasul 2,stadiul bolii(II vs
III); Pasul 3,simptomele depresive si stresul legat de cancer;

Pasul 4,strategii de depasire a diagnosticului. Deoarece


indivizii adesea utilizeaza mai multe strategii pentru a face
fata cu un singur stres,toate strategiile de depasire au intrat in
ultimul pas.

Cum am ipotezat,adaptarea la diagnostic prezice variatii


semnificative 2 ani mai tarziu pentru fiecare dimensiune a
sensului vietii,cu toate modelele semnificative (Tabelul 3).
Peste subscalele MiLS,contributia totala a variabile depasirii
variaza de la 5% la 43%.Examinarea rezultatelor scalelor
pentru semnificatia individuala indica ca strategiile de
depasire prezic semnificante variatii unice.In primul
rand,scorul total al sensului a fost prezis mai frecvent de
Depasirea Activa/Suportul social,mai frecvent de Depasirea
religioasa si mai putin frecvent de Negare/Evitare.
Examinarea scalelor a indicat urmatoarele: a)Armonia si
pacea a fost prezisa de utilizarea mai frecventa a Depasirii
active/Suportului Social si mai putin de utilizarea
Negarii/Evitarii; b)Perspectivele de viata,Scopurile si
obiectivele au fost prezise de utilizarea mai frecventa a
Acceptarii/Reinterpretarii Pozitive si Depasirii
active/Suportul social.Astfel,sorul total al sensului si aceste
trei tipuri de depasire au fost prezise la semnificante variatii
in diferite aspecte ale sensului.

10 | P a g e

De asemenea am notat un scor mai mare la scala Beneficiilor


Spiritualitii a fost prezisa de frecventa utilizare a Depasirii
religioase.Aceasta relatie a fost,bineinteles,anticipata din
statisticile lor (r=66,Tabelul 1) si conceptul general de
inrudire.Aici sunt importante,desi subtil,distinctii intre
constructii.Specific,religia a fost definita ca aderand la
convingerile si practicile unei biseri organizate sau institutii
religioase si este interesata de un set de doctine
institutionalizate,etici,ritualuri,texte,traditii si practici.
Frecventarea bisericii sau rugaciunea pot fi exemple de
comportament religios.In contrast,spiritualitatea se refera la o
relatie mai puternica sau o forta universala si constientizarea
unei dimensiuni transcendente.Inspectia continutului
elementelor de la doua masuri releva aceste
distinctii.Elementele in scala Depasirii religioase intreaba
pacientii despre comportamentul lor relogios (ex "Ma rog si
meditez mai mult decat de obicei"; "Caut ajutorul lui
Dumnezeu") si masurile elementelor Beneficiilor
Spiritualitatii arata cunoasterea ca spiritualitate sau credinta
ca parte a vietii noastre (ex "Boala mea a imputernicit
speranta mea si convingerile spirituale", "Am putere in
convingerile mele spirituale").

Discutie
Studiul ofera o examinare longitudinala a relatiei dintre
depasire si sensul vietii.Asa cum am ipotezat,modurile in
care fiecare se descurca cu cancerul prezice variatii
semnificative a sensului vietii,sugerand ca utilizarea
strategiilor de depasire specifice poate avea importanta pe
termen lung asupra sensului vietii.In fapt,17% din variatia
scorului total al sensului a fost contabilizat de cele patru
strategii de depasire. Acest procentaj este sesizabil,in lumina
celor 2 ani care au trecut intre evaluarile depasirii si
sensului.Mai departe,variatia sensului a contribuit ca
depasirea nu se datoreaza altor corelatii,cu cele mai
importante fiind simptomele depresive si stresul legat de
cancer.Strategiile de depasire specifice utilizate cand se
confrunta cu un diagnostic de cancer de asemenea prezic
variatii semnificante in dimensiunea individuala a sensului.In
fapt,acest studiu a descoperit ca strategiile de depasire
specifice au fost diferentiate relevant in dimensiunile
particulate ale sensului.

Femeile care utilizeaza mai frecvent Depasirea


activa/Suportul social cand se confrunta cu cancerul mai
tarziu au raportat o mai buna pace
11 | P a g e

interioara.Taylor(1983)sugereaza ca un eveniment pericol ca


si cancerul poate strica simtul personal de control.Utilizarea
Depasirii active/Suportului social pot ajuta sa restabileasca
simtul personal de control asupra cancerului si a vietii in
general,altfel promoveaza un bun simt al armoniei si
pacii.Sentimentele de armonie si pace au fost de asemenea
prezise de frecventa redusa a Negarii/Evitarii.Aceasta relatie
a fost semnificanta chiar si dupa ce am controlat pentru
simptomele depresive si stres,indicand ca comportamentele
de negare si evitare( mai degraba decat emotiile negative ce
pot fi acociate cu ele) pot evidentia calea spre o relativa lipsa
de armonie si pace.De asemenea,negarea este contrara
cautarii suportului cum este si evitarea pentru depasirea
activa. Rezolutia pozitiva pentru aceste comportamente
conflictuale si procesele de gandire pot aduce sentimente de
pace si armonie mintii.

Femeile ce utilizeaza mai bine Acceptarea/Reinterpretarea


pozitiva in a face fata diagnosticului au raportat mai tarziu
scoruri mai mari pe scala perpectivelor vietii,scopurilor si
obiectivelor. Acesti indivizi capabili sa mearga mai departe
in ciuda evenimentelor ce le lovesc si se confrunta cu
evenimentul intr-o lumina mai pozitiva ("partea plina a
paharului") pot de asemene sa includa indivizii ce gasesc mai
multe scopuri in viata lor si au mai muta fericire din cauza
asta.De asemenea, indivizii care accepta circumstante dificile
pot fi capabili sa schimbe obiectivele vietii mai repede,de la
obiective de evolutie la unele ce raman realizabile si

satisfacatoare.De exemplu,Folkman si Moskowitz (2000) au


descris satisfactia derivata de AIDS ingrijitori care s-au
focusat pe implinirea sarcinilor mici pe durata saptamanilor
dificile care conduceau catre moarte.Asemenea
comportamente pot de asemenea fi considerate ca exemple de
depasire activa.

Femeile care au raportat mai putina utilizare a


Acceptarii/Reinterpretarii pozitive si Descoperirii
active/Suportului social pe perioada diagnosticului si a
refacerii chirurgicale au raportat o pierdere a sensului vietii
fiinf asediate de Confuzie si Diminuarea sensului 2 ani mai
tarziu.Este interesant deoarece alte evidente sugereaza ca
reinterpretarea pozitiva a cancerului este de asemenea
ascociar cu scaderea emotiilor negative.Reinterpretarea
pozitiva poae reduce emotiile negative asociate
diagnosticului,ca si frica si anxietatea,doagnosticul devenind
mai putin periculos pentru convingerile despre sensul vietii.
Aceia ca nu sunt capabili sau nu doresc sa faca fata activ
sunt,in fapt,se confrunta de asemenea cu simptome depresive
si stres evidentiat de semnificantele contributii la aceste
variabile pentru a pierde sensul vietii. Depasidea activa de
asemenea imbunatateste perceptia de control
si,posibil,sentimentul ca viata este in oridine si
predictibila.Bazandu-se pe o sursa a suportului social poate
ajuta indivizii sa ramana conectati la surse,cum ar fi relatiile
sociale.Aceasta parere este consistenta cu teoriile lui
Maddi(1967) si Dyrkheim(1897/1951),care au descris sensul
12 | P a g e

care poate rezulta din relatii sociale inadecvate sau


perturbate.

In final,femeile care au raportat ca utilizeaza mai mult


Depasirea Religioasa la evaluarea initiala au raportat un nivel
ridicat al Beneficiilor Spiritualitatii la urmatoarea evaluare.
Nu este surprinzator deoarece si religia si spiritualitatea sunt
adesea utilizate de pacientii cu cancer de san pentru a face
fata diagnosticului si tratamentului.Este interesant ca
Acceptarea/Reinterpretarea pozitiva nu a fost prezisa de
Beneficiile Spiritualitatii.Aceasta constatare se afla in
contrast cu ceea ce Folkman si Moskowitz (2000) care au
gasit reinterpretarea pozitiva pentru a fi asociata cu
spiritualitatea.

Comentarii metodologice
Modelul longitudinal utilizat ne-a permis sa examinam cum
depasirea in mijlocul unor circumstante dificile au legatura
cu raportarile mai tarzii ale sensului.Evidenta noasta de date
a sensului ca rezultat,care a fost des trecut cu vederea si
natura multidimensionala a constructiei sensului. MiLS vede
sensul vietii dintr-o asemenea perspectiva.

Datele raportate nu sunt viitoare,deoarece sensul vietii nu a


fost evaluat la diagnosticare.Daca ar fi fost,suntem nesiguri
de ce efect ar fi avut diagnosticul recent pe rapoartele
sensului. In orice caz,deoarece suntem siguri ca diagnosticul
produce stres si distrage,analizele au fost controlate pentru
aceste variabile.Importanta conceptuala includerii unei
evaluari timpurii a interactionarii sensului (sau nu) cu
stabilitatea constructiei sensului. Pana acum,testele noastre
pentru a testa increderea au fost tipice (ex 2 saptamani,r=80)
si singur nu ar fi adresat suficient constanta sensului vietii.

Sensul vietii poate fi tratat ca variabila ce arata ca stesul


vietii.Alternativ,sensul vietii poate fi mai variabil si lovit de
evenimente majore,ca diagnosticul de cancer.Aceasta este
ipoteza noastra ca sensul vietii,masurat la varsta adulta cum a
fost cazul aici(varsta=51 ani) este rezultatul unor scheme
cumulative pentru a vedea viata si colectia de experiente ale
vietii.De asemenea ne-am asteptat ca pe durata vietii,sensul
sa fie influentat de altii.Un exemplu poate fi sa consideri
efectele negative ale nevrozei.Ca o influenta poate fi de acest
gen sa conduca interpretarea unui eveniment intr-o
circumstanta dificila la una in care viata se schimba,viata
devine o catastrofa,,determinand vizualizari cum ca viata este
intamplatoare si un loc in ea este vulnerabil.In exemplul
anterior,am vrut sa anticipam ca sensul vietii poate fi incarcat
cu mai multa negativitate pentru indivizii cu mai multe
caracteristici nevrotice.La acest moment sunt multe de inteles
despre sensul vietii,incluzand stabilitatea si conexiunile cu
13 | P a g e

alte constructii. Complexitatea acesteia si problemele vor


fi,speram,analizate cu timp si multe investigatii.

Cand vedem descoperirile prezente,noteaza cum ca sensul


vietii poate influenta depasirea.De exemplu,Lipowski(1970)
sugereaza ca sensul atribuit bolii" functioneaza ca un nucleu
cognitiv ce influenteaza raspunsurile motivationale si
emotionale ale bolii si astfel si strategiile de
depasire".Similar,Lazarus si Folkman(1984) au sugerat
personal,convingerile existentiale afecteaza alegerea
individuala a strategiilor de depasire.In acest punct de
vedere,pacientii ce credeau in sensul vietii inainte de a fi
diagnosticati cu cancer si-au putut influenta alegere si utiliza
strategii de depasire a diagnosticului,dar modelul prezent nu
prezinta aceasta posibilitate.De asemenea,descoperirile
noastre sunt focusate pe femei,mai mult specific,pe femeile
cu cancer de san.Potentialul pentru diferite rezultate cu
barbatii poate fi mare,deoarece barbatii fac fata strsului in
diferite metode si pot deriva sensul vietii din diferite
surse.Esantionul curent este de asemenea limitat de
esantioane scazute de rasa sau grupuri etnice,altele decat
Albii.

Concluzii
Sensul vietii este convingerea ca viata merita traita,ca
suferinta poate fi pretioasa si apoi un individ joaca o parte

integrala in web conecandu-se cu altii.Cautarea sensului


vietii este o parte importanta din experienta umana.Sensul
imbogateste viata.Un obiectiv eveniment negativ ca si
cancerul poate ameninta perceptiile despre sensul vietii,ca si
bunavointa in lume si extins la ce merita fiecare individ si
controleaza evenimentele negative care ii lovesc.Constatarile
sprijina punctul de vedere cum ca strategiile de sepasire ajuta
indivizii sa asimileze evenimentele negative cu viziuni
pozitive fundamentale asupra lumii care sunt subconstient
asociate cu sensul pozitiv.Invers,absenta strategiilor de
depasire pozitive apar pentru a preveni aceasta asimilare si
poate duce la sentimente de pierdere. Aceste constatari ofera
o baza pentru viitoarele investigatii in mecanismul pe care
sensul excercita importanta sa in viata.

14 | P a g e

Multumiri
Acest studiu a fost suportat de Institutul
National de Sanatate Mintala Grant;
Institutul National de Cancer Grants; U.S
Army Medical de Cercetare si Achizitie
Grants; Societatea Americana a
Cancerului Grant si Compania
Longaberger-Societatea Americana a
Cancerului pentru Cercetarea Cancerului
de San Grant.

Autorul le multumeste pacientilor pentru


dedicarea participarii si suportul continuu
si cercetare si staff-ului profesional de la
Stres si Imunitate Proiectul Cancerul de
San.Tim Crespin a asistat cu datele
analizelor.

Omul devenind teorie poate fi rezumat in


trei principii;fiecare din ele are asociat un
concept teoretic(sensul,modele ritmice si
transcendenta) si in acelasi timp,fiecare
concept este descris de alte trei concepte.
Toate au radacini in gandirea hermeneutica.
Primul principiu spune: "Structurarea sensul
multidimensional este co-crearea limbajului
real al gandului despre valorizare si
imagistica".Inseamna ca oamenii isi
construiesc gandurile reale despre alegerile
facute in experientele traite.Fiinta umana cocreeaza sensul acestei experiente cu
universul intr-o relatie dialectica.In acest
principiu mai multe concepte completeaza
definitia sensului:
Imagistica: Inseamna a pastra cunostintele
persoanelor intr-un nivel pre-reflexiv; acesta
este pentru a concretiza experienta sensului.

Cum este sensul vietii articulat in grija


paliativa a pacientilor?

2.3 Perspectiva Teoretica


Rose Marie Rizzo Parse contempleaza
ingrijirea ca o stiinta umana si fata
simultaneitate paradigma articuleaza o
teorie de mijloc;omul devenind
teorie.Aceasta teorie nu va fi utilizata int-un
mod prescriptiv; mai degraba va situa
cercetarea intr-un context stiintific de
ingrijire.Teoria lui Parse va furniza de
asemenea o perspectiva de a analiza
descoperirile cercetarii.

15 | P a g e

Evaluarea: Este pentru a confirma sau nu


convingerile perceptiilor noastre si sa
confirme ce este indragit in cunostintele prereflexive ale imagisticii.Alegand o situatie
determinata ne ajuta sa confirmam valorile
noastre.
Limbajul: Sensul experientei este construit
cu exprimarea gandurilor (cand vorbim sau
ne miscam) sau fara ele.Acesta este un
proces de co-creare a sensului cu altele.

Al doilea principiu spune : "Co-creand


modelele ritmice de relationare este de a trai
unitatea paradoxala a dezvaluirii-ascunderii
si permiterii-limitarii cu conectare-

separarea".In acest principiu Parse merge


mai departe si adauga ca sensul construieste
in relatia dialectica dintre fiinta umana si
mediul care il inconjoara (sau universul) este
determinat de contradictiile care se intampla
simultan. Aceste contradictii se intampla in
viata de zi cu zi cand relationam cu alte
persoane,acestea sunt urmatoarele:

Alimentarea:Este forta energizanta inainte


de forjare,aceasta este "ceea ce muta o
persoana spre realizarea unui obiectiv".
Alimentarea duce la afirmarea sinelui in
lumina posibilitatii de non-fiinta.

Dezvaluirea-ascunderea: Cand dezvaluim


cateva aspecte despre noi
(valori,sentimente,onvingeri),in acelasi timp
ascundem altele.

Transformarea: Este un concept in legatura


cu evoluarea. Fiinta umana se schimba
constant si creste diversitatea.Este procesul
care face nefamiliarul familiar in modul in
care perspectivele personale se schimba.

Permiterea-limitara: Sunt un infinit de


oportunitati cand alegem ceva si cand facem
asta ne multumim cu decizia pe care am
luat-o,in timp ce,simultan,ne limitam
oportunitatile sau alegerile pe care le
refuzamm.
Conectarea-separarea: Aceasta inseamna ca
atunci cand ne conectam cu cineva din
dimensiunea noastra umana (sau fatete) ne
separam de altii (ex. cand lucram,nu
petrecem timp cu familia). Este cu si in afara
de alte,idei,obiective si situatii dintr-o
data.Cand suntem cu o persoana sau un
proiect,simultan suntem departe de alte
persoane sau proiecte.

Al treilea principiu: "Constrantand cu


posibilul este alimentarea metodelor unice
de originare in procesul transformarii".Acest
principiu vorbeste despre obiectivele si
visele biruite de persoana.Principiul este
despte transcendenta care inseamna mutarea
dincolo de moment cu posibilitatile.Cele trei
concepte asociate sunt urmatoarele:

16 | P a g e

Originarea:se refera la a sculpta unicitatea


proprie ,ambele la fel si diferite de altele.

Modul in care aceasta teorie va fi utilizata sa


ajute analiza rezultatelor va fi explicat in
sectiunea "planul de analiza".

3.AIM
A sti cum sensul vietii este articulat in
pacientii cu boala terminala.

4.Metode

4.1 Setarea
Doua echipe au fost implicate in aceasta
cercetare.Echipa de ingrijire paliativa la
Spitalul Virgen de la Arrixaca in Murcia si
echipa de onco-hematologie de la Spitalul

Morales Meseguer in Murcia.Participantii au


fost abordati in propriile case,in spital si in
centrul medical de zi.

oameni cu caracteristici particulare,fiind la


sfarsitul vietii.

4.4 Metoda de colectare a datelor


4.2 Participantii
Participantii trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii:
1.Sa nu simta ca orice rau poate fi facut cu
intrebarile pe care le-au citit pe foaia de
informatii.
2.Sa aiba diagnosticul de mai putin de sase
luni.
3.Sa aiba cognitivul la fel de bun ca si
capacitatea psihica sa constientizeze la ce
iau parte.
4.Au dureri sau orice alte simptome
problematice sub control pe durata
interviului.

Toti participantii care nu au indeplinit aceste


criterii au fost exclusi.Pacientii care vorbesc
o limba diferita decat spaniola au fost inclusi
cand un interpretator a fost disponibil. In
final 10 pacienti au fost inclusi cu varste
variind de la 29 la 78 ani. Interviurile au fost
conduse din Ianuarie pana in Octombrie.

4.3 Prelevarea de probe


Probele au fost obtinute printr-o metoda de
esantionare congruenta cu cercetarea
paradigma si metodologia. Aceasta este o
metoda caracteristica in cercetarea calitativa;
obiectivul a fost sa esantioneze un grup de
17 | P a g e

Informatiile au fost colectate prin interviuri


deschise care au durat intre 7 si 45 de
minute.Temele au fost deja utilizate intr-un
studiu pilot condus in Malaga la CUDECA
in 2004.Sase participanti au fost inclusi in
studiul pilot care au utilizat cateva fundaluri
teoretice decat teza prezenta.Rezultatul a
descoperit ca sase pacienti in faz terminala
au reprofilat sensuri precum familia,iubirea i
prietenii in timp ce valorile lor s-au
schimbat ca rezultat al experientei vietii
decat experienta bolii.
Recrutarea subiectului a fost oprita cand
data de saturatie a fost atinsa,atunci cand
categoriile (sau temele) au inceput sa
reapara si nu aduceau noi informatii.

4.5 Abordarea etica


Propunearea de studiu a fost prezentata la
doua comitete etice diferite; Comitetul
Spitalului Virgen de la Arrixaca si comitetul
etic al Spitalului Arrixaca.Dupa ce si-au
obtinut aprobarea,participantii au fost dublu
informati,varbal si in scris.Consintamantul a
fost obtinut semnand un formular de
consintamant dupa cel tarziu 24
ore.Posibilitatea de a produce vreun rau a
fost observata de membrii echipei;in
materie,nu a fost nevoie sa urmarim niciun
participant.

Dialogul este inregistrat pe o caseta


audio sau filmat, dac este posibil (Parse
1999).

4.6 Metoda de recrutare


Participanii au fost informai n primul rnd
de ctre membrii echipei lor de asistenta
medicala, dupa aceasta, n scris i informaii
verbale, precum au completat i un formular
de consimmnt cae a fost acordat de
cercettor.

4.7 Planul de analiza


Parse a dezvoltat o metod de cercetare n
dans n conformitate cu teoria ei. Ea are o
metodologia fenomenologic ca acesta este
orientat pentru a nelege experiene i
sensul descris prin cuvinte, simboluri,
metafore, poezie sau desene ale persoanei.
Analiza n cadrul Consiliului al acestui tip
de cercetare este numita de cercetare de baza
ca cunoaterea produs extinde baza de
stiinta de asistenta medicala, folosind un
limbaj de asistenta medicala, mai degrab
dect adoptarea sa de la alte discipline
(Parse 1999).
Metod de cercetare Parse include
urmtoarele trei etape:
1. Angajament dialogic
Mai degrab dect la interviu,
angajamentul dialogic este o discuie
ntre cercettor i participant n prezena
adevrat. Cu toate acestea, cercettorul a
numit acest proces "interviu deschis"
pentru a uura nelegerea acestuia.
18 | P a g e

2. Extracia-sintez
Iat ntrebarea de cercetare apare.
Miresmele dialog sau temele sunt
articulate ntr-un limbaj mai abstract,
limba de cercetare, atunci este
supraexprimat intr-un comunicat i
structuri propoziionale (Parse 1999,
Baumann 2003, Huch i Bourne
2003 Bunkers 2003, Fawcett 2001).
3. Interpretare euristic
Interpretarea euristic vorbeste de
cercetare la un nivel mai ridicat de
abstractizare. Procesele de integrare
structural i interpretarea
conceptual a mutat discursul de
structura pentru discursul teoriei
(Parse 1999).Interviurile au fost
citite de mai multe ori. ntr-o prim
lectur experienele au aruncat
lumin asupra modului n care
participantul construieste si
subliniaza un anumit sens . n lecturi
succesive au fost identificate
categorii de baz.Categoriile au fost
etichetate cu eticheta n ceea ce
privete analiza lui (imagistice,
evaluarea, limbaj si, dezvluind
ascunderea, care s permit
limitarea, conectarea-separare,
alimentarea, originar, transformare).
Acest lucru a fost de a citi "pri".
Dup interviul ce sintetiza
concluziile de disertaie de "totul
avute n vedere" e sintetizau din nou
intr-o propunere. Procesul de
extracie i sinteza fiecrui interviu

facilitat analiza toate interviurile


mpreun formau"ntreaga fiecare
en-gros".

n anexa 3 un ghid practic de a aplica


aceast metodologie de cercetare a
fost dezvoltat
de ctre autorul tezei, n scopul de a
uura nelegerea acestuia.

4.8 Msuri pentru a asigura


coerena intern in o bucat de
cercetare calitativ

Dup o experien de studiu pilot n


Malaga, sa decis s trimit temele
interviu anterior, n scopul de a da
timp participanilor s se gndeasc

19 | P a g e

la ntrebrile i decide n mod liber


de a lua parte la cercetare. Aceasta
tehnica ar putea reduce, de
asemenea, tendinta de rechemare.
n alt parte, n timpul interviurilor
tehnica de clarificare a fost utilizat n
scopul de a clarifica orice
nenelegere. n timpul analizei
interviului de pri diferite n cadrul
aceluiai interviu au fost comparate
pentru a identifica asemnrile i
vorbirea congruen; apoi diferite
constatrile din cele 10 interviuri au
fost din nou n comparaie cu aceeai
finalitate in criterii Allen de
valabilitate intern (2005). Conform
acestui autor, strategia de a reveni la
subiectele de validare nu se asigura
coerena intern ca n hermeneutica
sensul este n interaciunea dintre
cititor i text (sau interviu transcris),
nu n capul autorului (Allen 2005).