Sunteți pe pagina 1din 130

POPESCU RADU-LICENTA IULIE 2013

SUBIECTE ORIENTATIVE LICENTA


IULIE 2013
DREPT CIVIL. PARTEA GENERAL
1. n care din urmtoarele situatii intervine nulitatea absolut?
a.actul s-a incheiat in lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice
b.vicierea consimtamantului datorata lipsei discernamantului;
c.vanzarea unui bun mobil de catre o persoana prin act authentic
2. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a.revocarea expresa a unui legat
b.contractele nenumite
c.contractul de vanzare cumparare a unui bun mobil
3. Care din urmtoare acte juridice civile nu pot exista dect ca acte afectate
de termen?
a.contractul de vanzare cumparare
b.contractul de mandate
c.contractul de renta viagera
4. Care din urmtoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic
unilateral?
a) ncetarea contractului de concesiune;
b) retractarea renunrii la mostenire;
c) revocarea mandatului.
5. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.267 din
Codul civil?
Clauzele se interpreteaza unele prin altele ,dand fiecareia intelesul ce rezulta
din ansamblul contractului.
6. Cum poate fi stabilit sarcina?
a) este o modalitate legal a actului juridic civil;
b) este o obligaie impus gratificatului de ctre dispuntor numai n
actele cu titlu gratuit;
c) afecteaz valabilitatea actului n caz de neexecutare a ei.
7. Care din urmtoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic
unilateral?
a) ncetarea contractului de concesiune;

b) revocarea marturisirii pentru eroare de fapt;


c) revocarea mandatului.
8. Care din urmtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt
servanda?
a. ncetarea actului juridic ca urmare a dispariiei unui element component al
su.
b. principiul se ntemeiaz tocmai pe raiunea care st la baza textului legal
care-l consacr expres :
c. interesul obtesc de a asigura stabilitate raporturilor juridice nscute din
actele juridice
9. Care din urmtoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic
unilateral?
a.revocarea donatiei intre soti
b.testamentul
c.denuntarea locatiunii incheiate pe durata nedeterminata
10. Care din urmtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor
juridice unilaterale?
a.invocarea exceptiei de neexecutare a contractelpr sinalagmatice
b.revocarea ofertei inainte de a ajunge la destinatar
c.testamentul si donatia
11. n ce situatii devine incident nulitatea relativ?
a.cand actul a fost facut de persoana pusa sub interdictie
b.cand consimtamantul lipseste integral
c.cand contractul de donatie a fost incheiat fara respectarea formei cerute de
lege
12. Care din urmtoarele actiuni este imprescriptibil?
a.aciunea n grniuire. n domeniul drepturilor nepatrimoniale, protecia
acestor drepturi pe calea aciunii n justiie este nelimitat n timp, fiind
admis regula imprescriptibilitii drepturilor nepatrimoniale.
b. aciunea de stabilire a domiciliului conjugal;
c.a ciunea n revendicarea bunurilor pierdute sau furatede la terul de
buna credin
13. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.268, alin.
(3) din Codul civil?

Clauzele se interpreteaz n sensul n care pot produce efecte, iar nu n acela


n care nu ar putea produce niciunul.
14. n ce situatii devine incident nulitatea relativ?
a) Cand actul s-a incheiat in lipsa autorizatiei administrative
prealabile cerute de lege pentru unele acte de dispozitie;
b) cand actul a fost facut de persoana pusa sub interdictie;
c) Cand consimtamantul lipseste integral
15. n care din urmtoarele situatii este necesara forma ceruta pentru
opozabilitatea fat de terti?
a.in cazul contractului de mandate
b.notificarea cesiunii de creanta
c.in cazul testamentului olograf
16. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.268, alin.
(1) din Codul civil?
Clauzele susceptibile de mai multe nelesuri se interpreteaz n sensul ce se
potrivete cel mai bine naturii i obiectului contractului.
17. Care din urmtoarele constituie vicii de consimtmnt?
a. conditia, ca modalitate a actului juridic civil
b. eroarea indiferent
c. dolul principal.
18. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a) contractul de asigurare;
b)este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei
c) subrogarea in drepturile creditorului consimtita de debitor
19. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a) contractul de asigurare;
b) actele juridice intre vii de instrainare a terenurilor de orice fel
c)este un element esential constitutiv al actului juridic civil

-contractul de cesiune a drepturilor asupra mrcii;


-exprimarea n scris a consimmntului de a dona esuturi sau
organe umane terapeute.
- revocarea expres a unui legat;

20. n care din urmtoarele situatii intervine nulitatea absolut?


a.frauda legii
b.lipsa discernamantului persoanei fizice la incheierea actului
c.falsitatea cauzei datorita erorii asupra motivului determinant al actului
actul s-a ncheiat n lipsa capacittii de folosint a persoanei
juridice;

21. Care este caracterul efectelor conditiei?


a.afecteaza existenta actului juridic civil
b.afecteaza eficacitatea actului juridic civil
c.atrag nulitatea actului juridic civil
22. Care din urmtoarele sunt exceptii de la principiul obligativittii
efectelor actului juridic - pacta sunt servanda?
a.incetarea contractului de locatiune daca lucrul a pierit total sau este
netrebnic spre obisnuita intrebuintare
b.optiunea creditorului de a cere executarea pactului compromisoriu de gr.IV
c.revizuirea contractului pe baza clauzelor contractuale
23. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?
a.constituirea unei garantii reale mobiliare
b.depozitul voluntar
c.testamentul
24. Care din urmtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor
juridice bilaterale?
a. cea prevazuta de art.1616 C. civ.:Depozitul trebuie sa se restituie
deponentului indata ce s-a reclamat,chiar cand s-ar fi stipulat prin contract
un anume termen pentru restituirea lui;se excepteaza insa cazul cand in
formele legale s-a notificat depozitarului un act de sechestru sau de opozitie
la restitutiunea sau la stramutarea lucrului depozitat;
b. invocarea exceptiei de neexecutare a contractelor sinalagmatice
c. testamentul si donatia

-revocarea ofertei nainte de a ajunge la destinatar


25. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.272, alin.
(1) din Codul civil?

(1) Contractul valabil ncheiat oblig nu numai la ceea ce este expres


stipulat, dar i la toate urmrile pe care practicile statornicite ntre pri,
uzanele, legea sau echitatea le dau contractului, dup natura lui.
- conventia nu cuprinde dect lucrurile asupra crora se pare c
prtile si-au propus a contracta, orict de generali ar fi termenii
cu care s-a ncheiat;

26. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a. donatia
b. se confund cu forma autentic;
c. are ca izvor legea si convenia prilor.
27. Care din urmtoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic
unilateral?
a) ncetarea contractului de concesiune;
b) consimtamantul parintelui firesc sau dupa caz al tutorelui exprimat la
adoptia copilului poate fi revocat in termen de 30 de zile de la data
exprimarii lui in conditiile legii;
c) revocarea mandatului.
Retr. Renuntarii l a mostenire/ testamentul
28. Care sunt actiunile pe care creditorul le poate exercita nainte de
mplinirea termenului suspensiv?
a.poate cere plata daca termenul a fost stabilit in mod conventional in
favoarea creditorului
b.creditorul poate opune debitorului compensatia
c.poate intenta actiunea oblica fara exceptii
29. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?
a.tranzactia
b.ipoteca conventionala
c.tranzactia
30. Care din urmtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt
servanda?
a.incetarea mandatului din cauza falimentului mandatarului
b.incetarea mandatului de locatiune in cazul pieirii partiale a lucrului
c.cazul actelor juridice complexe

31. Care din urmtoarele pot fi consecinte ale nerespectrii formei cerut
pentru opozabilitatea actului juridic civil fat de terti?
a.atrage ineficacitatea actului respectiv fata de terti
b.desfiinteaza raporturile dintre parti
c.atrage nulitatea absoluta a actului juridic civil
32. Care din urmtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt
servanda?
a. prelungirea (prorogarea) actului juridic de ctre lege nsi
b. principiul forei obligatorii are o deosebit trie n cazul actelor juridice
ncheiate de persoanele juridice
c. principiul acesta este impus de imperativul de ordin moral al respectrii
cuvntului dat
33. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a. testamentul
b. nulitatea relativ a actului juridic civil;
c. contractului de nchiriere a suprafeelor locative.
34. n ce situatii devine incident nulitatea relativ?
a.lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil
b. lipsa preului n contractul de vnzare-cumprare
c. poate fi invocatsi nluntrul termenului de prescripie
35. Care din urmtoarele prezumtii sunt corecte cu privire la minorul cu
vrsta ntre 14 si 18 ani?
a.acesta are discernamant juridic in curs de formare
b.acesta are deplina capacitate de exercitiu
c.acesta nu are capacitate de folosinta
36. Care din urmtoarele sunt exceptii de la irevocabilitatea actului juridic
unilateral?
a.revocarea donatiei intre soti
b.revenirea asupra consimtamantului exprimat de o persoana in sensul de a i
se preleva tesuturi sau organe umane in scop terapeutic.
c.denuntarea locatiunii incheiate pe durata nedeterminata
37. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?
a. contractul de asigurare.
b. ipoteca convenional

c. se prezum ca fiind existentsi valabil

Depozitul voluntar, tranzacia,contractul de nchiriere locuine, contratul


de cesiune, contractul de asigurare a drepturilor de autor

38. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.266 din
Codul civil?
Contractele se interpreteaza dupa vointa concordanta a partilor si nu dupa
sensul literal al termenilor.
39. Ce fel de acte pot fi afectate de sarcin?
a.actele cu titlu oneros,commutative
b.donatia
c.numai actele unilaterale
40. Care din urmtoarele afirmatii sunt adevarate n materia cauzei false a
actului juridic civil?
a.presupune eroarea asupracausa remota
b.este o eroare asupra scopului imediat
c.este sanctionata intotdeauna cu nulitate absoluta
41. Care din urmtoarele actiuni este imprescriptibil?
Actiunea privind apararea unui drept nepatrimonial cu exceptia cand prin
lege nu se dispune altfel ,actiunea in constatarea existentei sau nonexistentei
unui drept ,actiunea in constatarea nulitatii absolute,a certificatului de
mostenitor,actiunea in constatarea nulitatii unui act juridic,actiunea de
stabilire a domiciliului conjugal,actiunea de reintegrare in locuinta care
constituie domiciliu comun.
42. Care din urmtoarele sunt diferente ntre nulitatea relativ si nulitatea
absolut?
a.categoriile de persoane care le pot invoca
b.nulitatea absoluta este totdeauna prescriptibila
c.efectele pe care le produc prin declararea lor
43. Ce presupune capacitatea, ca element al actului juridic civil?
a.o parte a capacitatii civile de folosinta
b.o cerinta a valabilitatii consimtamantului
c.o stare de fapt,spre deosebire de discernamant care este o stare de drept
44. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?

a.contractul de inchiriere de locuinte


b. se aplic si n cazul actelor de conservare.
c. poate fi probat prin orice mijloc de prob admis de lege;
45. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a. contractele de arendare scrise
b. imposibilitatea dovedirii actului juridic civil cu alt mijloc de prob;
c. ele nu pot renuna la beneficiul termenului dect mpreun;
revocarea expres a unui legat+ Contractul de cesiune asupra mrcii,
exprimarea n scris a consimmntului

contractul de societate comerciala, reglementat de Legea nr. 31 /


1990;
46. n ce situatii devine incident nulitatea relativ?
a. in caz de nclcare a unei dispoziii legale instituite pentru ocrotirea
unui interes particular,
b. contractul este anulabil, fiind stabilit de lege o prezumie de nulitate
relativ
c. actul refcut este un act nou care si va produce efectele de datala cnd a
fost fcut actul iniial;
47. Care din urmtoarele actiuni este imprescriptibil?
a. aciunea confesorie prin care se urmrete aprarea unui drept de
superficie;
b. se stabileste numai prin lege sau prin voina prilor.
c. lipseste consimmntul datoritunei erori obstacol
Aciunea privind aprarea unui drept nepatrimonial , cu excepia cnd
prin lege nu se dispune altfel, aciunea n constatarea existemei sau
nonexistenei unui drept, aciunea n constatarea nulitii absolute a
certificatului de motenitor, aciunea n constatarea nulitii unui act
juridic, aciunea de stabilire a domicililui conjugal, aciunea de
reintegrare n locuina care constituie domiciuliu comun

48. n care din urmtoarele cazuri intervine nulitatea relativ?


a.lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic
b.nerespectarea formei ad probationem
c.eroarea indiferenta

49. Care din urmtoarele variante este corespunztoare formei cerute "ad
validitatem" a actului juridic civil?
a.este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei
b.da posibilitatea partilor sa nu respecteactul juridic civil incheiat
c.poate fi tacita
Atrage nulitatea absolut n cazul nerespectrii

este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei


50. Cnd este necesara forma cerut pentru opozabilitate fat de terti?
a) reprezint acele formaliti care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face
actul juridic opozabil i persoanelor care nu au participat la ncheierea lui, n
scopul ocrotirii drepturilor sau intereselor lor.
b. este un element esential al actului juridic civil si a carei nerespectare
este sanctionata cu nulitatea absoluta;
c) constn ntocmirea unui nscris n vederea publicitii actului
juridic ncheiat de pri.

se fundamenteaz pe ideea de protecie a terilor fa de


eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte juridice;
n cazul publicitii imobiliare prin sistemul crilor funciare

51. Care sunt efectele n cazul n care n contract s-a prevzut o conditie
imposibil?
a.conditia este lovita de nulitate absoluta daca este vorba de o conditie
rezolutorie
b.contractul ramane valabil in cazul conditiei suspensive
c.contractul este lovit de nulitate
52. n care din urmtoarele situatii intervine nulitatea absolut?
a.viciile de consimtamant:eroarea,violenta ,legiuirea sau dolul
b. liberaliti si acte dezinteresate;
c. se aplic numai actului juridic civil cu titlu oneros
53. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.268, alin.
(4) din Codul civil?
Contractul nu cuprinde decat lucrul asupra caruia partile si-au propus a
contracta oricat de generosi ar fi termenii folositi
54. Cnd este necesara forma cerut pentru opozabilitate fat de terti?

a. Aceast cerin de form a actului juridic civil se justific prin ideea de


protecie a terilor fa de eventualele efecte prejudiciabile ale unor acte
juridice civile, expres prevzute de lege.
b. este incompatibila cu manifestarea tacita de vointa, nefiind admis un act
juridic solemn savarsit in mod tacit;
c. este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn.
55. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?
a.acordul petrolier
b. se poate face decit sau prin act autentic, sau prin act sub semnatura
privata.
c. Actul de confirmarea sau ratificarea unei obligatii
Depozitul voluntar, tranzacia,contractul de nchiriere locuine, contratul
de cesiune, contractul de asigurare a drepturilor de autor

56. Care din urmtoarele enunturi sunt corecte n cazul termenului n


favoarea debitorului?
a.debitorul poate plati inainte de termen
b.creditorul poate opune compensatia inainte de termen
c.creditorul are dreptul sa ceara compensatia inainte de scadenta
57. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.268, alin.
(5) din Codul civil?
Clauzele destinate sa exemplifice sau sa inlature orice indoiala asupra
aplicarii contractului ,la un caz particular nu ii restrang aplicarea ,in alte
cazuri care nu au fost expres prevazute.
58. n care din urmtoarele situatii poate interveni nulitatea total?
a.donatia incheiata fara forma ceruta de lege sau cand se desfiinteaza actul
juridic in intregime
b.in cazul contractului de mandate
c.in cazul nerespectarii formei autentice a locatiunii
59. Cnd este necesara forma cerut pentru opozabilitate fat de terti?
a. publicitatea imobiliara prin cartile funciare
b. const ntr-un eveniment sau fapt ce nu se poate realiza,fie sub
aspect fizic, fie sub aspect juridic.
c. condiie suspensiv.

60. Care din urmtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt


servanda?
a. suspendarea efectelor actului cu execuie succesiv printr-un caz de for
major sau caz fortuit.
b. fora obligatorie a actului juridic se impune autorului unic al su.
c. principiul forei obligatorii are o deosebit trie n cazul actelor juridice
ncheiate de persoanele juridice i, n mod deosebit, n cazul contractelor.
61. Nerespectarea formei actului juridic civil cerute Ad probationem:
a.atrage nulitatea relative a actului juridic
b.nu afecteaza valabilitatea actului juridic
c.afecteaza valabilitatea actului juridic
62. Care sunt categoriile de persoane care pot invoca nulitatea relativ?
Persoana ocrotita prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului
juridic,reprezentantul legal,institutiile sau organul de stat chemate prin lege
sa ocroteasca persoana respectiva,succesorii chirografari ai partii ocrotite pe
calea actiunii oblice,autoritatea tutelara.
63. Care este regimul juridic al nulittii absolute ?
a.opereaza de drept,in principiu
b.este expres prevazuta de lege
c.este aparenta
SAU
a.este in principiu imprescriptibila
b.poate fi confirmata tacit
c.poate fi confirmata expres
64. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a. renuntarea expresa la succesiune
b. constituie o excepie de la principiul forei obligatorii a actului juridic
civil;
c. actelor subsecvente cu executare succesiv;
65. Care din urmtoarele variante este corespunztoare formei cerute "ad
validitatem" a actului juridic civil?
a.atrage nulitatea absoluta in cazul nerespectarii
b.atrage nulitatea relative in cazul nerspectarii
c.nu atrage nicio sanctiune in cazul nerespectarii sale

Este incompatibila cu manifestarea tacita a vointei

66. Care principiu guverneaza forma actului juridic civil?


a.fortei obligatorii
b.consensualismului
c.irevocabilitatii
67. Care din urmtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor
juridice bilaterale?
Orice donatiune intre soti in timpul maritagiului este revocabila
Revocarea donaiei ntre soi, revocarea contractului de mandat de oricare
dintre pri

68. n ce situatii devine incident nulitatea relativ?


a.nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu
b) motivaia care a stat la baza ncheierii actului juridic;
c) modalitatea de exteriorizare a manifestrii de voin
Cnd actul a fost fcut de persoana pus sub interdicie

69. Cnd este necesara forma cerut pentru opozabilitate fat de terti?
a.in publicitatea construirii gajului si a oricarei garantii reale
b.in cazul contractului de donatie
c.in cazul contractului de deposit
n cazul publicitii imobiliare prin sistemul crilor funciare

70. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a. acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar
b. reprezinta o exceptie de la principiul consensualismului.
c. este obligatorie, iar nu facultativa;
Contractul de cesiune asupra mrcii, exprimarea n scris a
consimmntului

exprimarea consimtamantului parintilor la adoptia copilului


de o persoana sau o familie propusa de Comisia pentru
Protectia Copilului (Ordonanta nr. 25 / 1997) etc.
71. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.272, alin.
(2) din Codul civil?

Clauzele obisnuite dintr-un contract se sub inteleg desi nu sunt stipulate in


mod expres.
72. Cum se face interpretarea, potrivit regulii prevzute de art. 1.269 din
Codul civil?
Daca dupa aplicarea regulilor de interpretare contractul ramane neclar,se
interpreteaza in favoarea celui care se obliga iar stipulatiile inscrise in
contractele de adeziune se interpreteaza impotriva celui care le-a propus.
73. Care din urmtoarele afirmatii sunt corecte cu privire la violent - viciu
de consimtmnt?
a. Este un viciu de consimtamant ce consta in amenintarea unei persoane cu
un rau care iI produce o temere ce o determina sa incheie un act juridic, pe
care altfel nu l-ar fi incheiat.
b.cand provine numai de la o persoana cu care s-a contractat
c.cand este indiferenta
Poate afecta valabilitatea contractului i atunci cnd provine de la un ter

74. Care din urmtoarele sunt conditii generale de validitate ale obiectului
actului juridic civil?
a.obiectul actului juridic civil trebuie sa existe,sa fie in circuitul civil,sa fie
determinat sau determinabil,sa fie posibil,sa fie licit,sa fie moral
b.obiectul sa fie real
c.existenta autorizatiei administrative sau judiciare
75. n care din urmtoarele situatii intervine nulitatea absolut?
a) de persoana ocrotit si al crei interes a fost nesocotit la
ncheierea actului;
b) de creditorii chirografari ai prii ocrotite;
c) de procuror.

Actul s-a ncheiat n lipsa capacitii de folosin a persoanei juridice

76. Care din urmtoarele afirmatii au valoare de adevr, raportate la


conceptul de termen suspensiv?
a.se mai numeste si termen nesigur
b.nu afecteaza existenta drepturilor si obligatiilor ci doar executarea actului
juridic
c.poate fi extinctiv,suspensiv sau rezolutoriu
77. Cnd este necesara forma cerut pentru opozabilitate fat de terti?

a. inregistrarea prevazuta de lege in materia inventiilor, desenelor si


modelelor industriale
b. poate intenta aciunea oblic
c. exist o eroare asupra motivului determinant.
78. Ce reprezint conditia pur potestativ?
a.conditia a carei realizare sau nerealizare depinde exclusiv de vointa unei
singure parti
b.conditia care depinde de hazard
c.conditia a carei realizare sau nerealizare depinde de vointa unei personae
determinate
79. n ce situatii devine incident nulitatea relativ?
a. cnd actul a fost fcut de persoana pus sub interdictie;
b. stinge dreptul la aciune n sens material;
c. are termene mai scurte si mai puine;
80. Care din urmtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor
juridice bilaterale?
a) revocarea donaiei ntre soi;
b) Societatea inceteaza prin vointa expresa(exprimata n.n) de unul sau de
mai multi asociati de a nu voi a continua societatea;
c) revocarea contractului de mandat de oricare dintre pri.
81. Care din urmtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor
juridice bilaterale?
a. revocarea donaiei ntre soi, revocarea de ctre stipulant a stipulaiei
pentru altul ct timp acceptarea beneficiarului nu a ajuns la stipulant sau la
promitent, denunarea,
82. Care din urmtoarele sunt conditii ale obiectului actului juridic civil?
a.un eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde existenta
dreptului subiectiv civil si al obligatiei corelative sau sa fie licit
b.acea obligatie de a da ,a face sau a nu face impusa de dispunator
gratificatului in actele cu titlu gratuit
c.acel element al actului juridic civil care consta in obiectivul urmarit la
incheierea unui asemenea act
83. Care din urmtoarele actiuni este imprescriptibil?

a. aciunea n revendicare imobiliar ntemeiat pe dreptul de proprietate


privat; aciunea poate fi ns paralizat prin invocarea uzucapciunii;
b. intervine ntotdeauna pentru cauze ulterioare ncheierii actului;
c. se aplic numai actului juridic civil cu titlu oneros;

Aciunea privind aprarea unui drept nepatrimonial , cu excepia cnd


prin lege nu se dispune altfel, aciunea n constatarea existemei sau
nonexistenei unui drept, aciunea n constatarea nulitii absolute a
certificatului de motenitor, aciunea n constatarea nulitii unui act
juridic, aciunea de stabilire a domicililui conjugal, aciunea de
reintegrare n locuina care constituie domiciuliu comun

84. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei ad probationem?


a.contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor
b. cuprinde obiectul, cauza si natura obligatiei,
c. intentia de a repara viciul pe care se intemeia acea actiune.
Depozitul voluntar, tranzacia,contractul de nchiriere locuine, contratul
de cesiune, contractul de asigurare a drepturilor de autor

85. Care din urmtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt


servanda?
a. un asemenea caz este cel al prorogrilor succesive ale contractelor de
nchiriere a suprafeelor locative ncheiate potrivit legislaiei speciale
b. prile se afl n aceeasi situaie n care s-ar fi aflat dac nu ar fi
ncheiat actul juridic.
c. ameninarea s provin de la un cocontractant;
ncetarea mandatului din cauza falimentului

86. n care din urmtoarele situatii intervine nulitatea absolut?


a) actul s-a ncheiat n lipsa ori cu depsirea capacitii de folosin a
persoanei juridice;
b) a lipsit consimmntul, si lipsa lui se datoreaz lipsei
discernmntului;
c) actul s-a ncheiat cu nerespectarea unei interdicii care are ca scop
protecia unor interese proprii.
87. n ce const sanctiunea nerespectrii formei cerute "ad probationem"?
a.imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba sau decaderea din
dreptul de a proba
b.inopozabilitatea actului juridic civil

c.nevalabilitatea actului juridic civil,negotium iuris


88. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a. actele constitutive ale asociatiilor si fundatiilor
b. se justifica ideea de protectie a tertilor;
c. inregistrarea contractelor de arendare in conditiile prevazute de lege
sau

a. actul juridic intre vii de instrainare a unui titlu, indiferent daca


acesta este situat in intravilan sau extravilan (Legea nr. 54 / 1998);
sau
revocarea expres a unui legat, Contractul de cesiune asupra mrcii,
exprimarea n scris a consimmntului

89. Care din urmtoarele constituie exceptii de la irevocabilitatea actelor


juridice bilaterale?
cea prevazuta de art.1436 alin.2 C. civ.:Daca contractul de ( locatiune-n.n)
a fost fara termen,concediul(adica denuntarea-n.n) trebuie sa se dea de la o
parte,la alta,observandu-se termenele defipte de obiceiul locului
90. Care din urmtoarele sunt diferente ntre nulitate si caducitate?
a.caducitatea presupune un act valabil incheiat
b.caducitatea produce efecte pentru trecut
c.nulitatea poate sa apara numai la anumite specii de acte juridice
91. Care din urmtoarele categorii nu au calitatea de avnzi-cauz?
a.succesorii cu titlu particular,in privinta actelor ulterioare incheiate de
autorii lor cu privire la bunul respectiv
b.creditorii chirografari,in privinta actelor incheiate cu buna credinta de
debitorul lor cu terti
c.succesori cu titlu universal
92. Care din urmtoarele sunt diferente ntre nulitate si inopozabilitate?
a.nulitatea vizeaza nerespectarea unor conditii privind valabilitatea actului
b.inopozabilitatea nu vizeaza partile actului juridic
c.inopozabilitatea presupune existenta unui act nevalabil
93. Care din urmtoarele actiuni este imprescriptibil?
a. aciunea n revendicare imobiliar sau mobiliar ntemeiat pe dreptul de
proprietate public, indiferent c titularul dreptului de proprietate public
este statul sau o unitate administrativ-teritorial;

b. ipsa autorizaiei administrative sau eliberarea ei cu nclcarea legii.


c. ndeplinirii ulterioare a cerinei legale care nu s-a respectat la
ncheierea actului juridic civil;
94. Ce reprezint dolul incident (dolus incidens)?
a.Acel viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei
persoane cu ajutorul unor mijloace viclene sau dolosive pentru a o determina
sa incheie un anumit act juridic pe care nu l-ar fi incheiat sau l-ar fi
incheiat,insa cu alte conditii sau o specie de dol care nu atrage nulitatea
relativa a actului juridic
b.acel viciu de consimtamant care consta in disproportia vadita de valoare
intre doua prestatii
c.acel viciu de consimtamant care consta in amenintarea unei personae cu un
rau de natura sa-I insufle o temere care o determina sa incheie un act juridic
pe care nu l-ar fi incheiat
95. n care din urmtoarele situatii intervine nulitatea absolut?
a) actul s-a ncheiat n lipsa ori cu depsirea capacitii de folosin a
persoanei juridice;
b) a lipsit consimmntul, si lipsa lui se datoreaz lipsei
discernmntului;
c) actul s-a ncheiat cu nerespectarea unei interdicii care are ca scop
protecia unor interese proprii
96. Care din urmtoarele sunt aplicatii ale formei "ad validitatem"?
a. actul constitutiv al societatilor comerciale
b. nu poate fi invocat n cazul actelor juridice unilaterale.
c. publicitatea imobiliara prin cartile funciare
sau a. casatoria;

97. Ce este conditia negativ?


a.conditia care consta in nerealizarea unui eveniment viitor si incert
b.acea conditie care afecteaza nasterea dreptului si obligatiei
c.conditie pur postentativa
98. Care din urmtoarele constituie o exceptie de la principiul pacta sunt
servanda?
a. n cazul morii prii actului juridic ncheiat intuitu personae
b.afecteaz nasterea dreptului si obligaiei;

c. actul juridic este desfiinat cu efect retroactiv;


99. Cnd este necesara forma cerut pentru opozabilitate fat de terti?
a. mentiunile cu caracter de protectie si inregistrarile in materia dreptului de
autor si a drepturilor conexe
b. este abstracta si invariabila pentru acelasi tip de act solemn.
c. forma impusa de legea civila
sau

inregistrarile si publicitatea prevazuta de Legea nr. 31 / 1990 la


Registrul Comertului);
100. Care din urmtoarele afirmatii cu privire la obiectul actului juridic civil
sunt adevrate?
a.consta in drepturile si obligatiile partilor
b.consta in scopul urmarit la incheierea actului juridic
c.prin obiect juridic al actului civil se intelege conduita partilor respectiv
actiunile ,inactiunile la care sunt indreptatite ori de care sunt tinute
partile.Obiectul actului juridic civil se identifica cu raportul juridic civil ce
izvoraste din actul respectiv.
Sau
Poate privi i un bun viitor cu excepia situaiilor contrare expres
prevzute de lege

DREPT CIVIL PERSOANELE


1.Care sunt persoanele cu capacitate civil de exerciiu restrns?
a. barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie
b. femeia de 16 ani casatorita
c. minorii intre 14 si 18 ani
2. Care sunt persoanele fr capacitate de exerciiu ?
a minorul care nu a mplinit vrsta de 15 ani
b. persoanele decazute din drepturile parintesti.
c. minorul care nu a implinit varsta de 14 ani
3. De cnd este recunoscut capacitatea de folosin anticipat?
a de la data naterii
b. din momentul concepiei
c. din momentul conceptiei, dar subzista numai daca se naste viabil

4. Ce are n coninut capacitatea de folosin anticipat ?


a. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
b. si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil
c. numai drepturi
5. Care este structura capacitii civile a persoanei juridice?
a. capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
b. capacitate de folosinta limitata
c. capacitate civila specializata
6. Ce reprezint "legalitatea" ca i caracter juridic al capacitii de folosin a
persoanei ?
a. legea ii stabileste inceputul, incetarea si continutul
b. nu i se pot aduce ingradiri decat in cazurile stabilite prin lege
c. poate avea numai acele drepturi si obligatii stabilite prin lege
7. Care este sanctiunea pentru nclcarea regulilor privitoare la capacitatea
de exercitiu a persoanei
a. inopozabilitatea, daca actul este valabil incheiat, dar nu se respecta o
conditie de opozabilitate fata de terti
b. opozabilitatea, daca nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de
partile actului
c. suspendarea activitatii persoanei juridice
8. Care sunt conditiile pentru declararea judectoreasc a mortii
a. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la
usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
b. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de
30 de zile la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
c. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de
30 de zile la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
10. Ce caracter are hotrrea declarativ de moarte ?
a. are caracter declarativ de drepturi
b. are caracter constitutiv de drepturi
c. produce efecte numai pentru viitor
11. Cnd se poate cere anularea hotrrii declarative de moarte?

a. se poate cere oricand, in termenul de prescriptie, actiunea in anulare a


hotararii declarative de moarte fiind prescriptibila
b. oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata
c. nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de
deces
12. Care sunt incapacittile cu caracter de protectie ?
a. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile
sale prin donatie sau testament
b. incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat sub
tutela sa
c. incapacitatea minorului de a se cstori, indiferent de varsta
13. n ce situatii nceteaz capacitatea civil de exercitiu restrns ?
a. prin deces
b. la implinirea varstei de 21 ani
c. prin cstorie la 15 ani
14. Cum trebuie s fie ncuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru
ncheierea actelor juridice civile de ctre minorul cu vrsta intre 14-18 ani ?
a. prealabila
b. individuala, daca este vorba de garantarea obligatiei unui tert
c. generala
15. Cum poate minorul, care a mplinit vrsta de 15 ani s ncheie acte
juridice de dispozitie ?
a. personal, cu dubl incuviintare
b. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
c. nu poate incheia astfel de acte
16. Care este situatia majorului pus sub interdictie judecatoreasca?
a. . nu are capacitate de folosinta
b. are capacitate de exercitiu restransa
c. nu are capacitate de exercitiu
17. Ce acte poate ncheia minorul cu vrsta ntre 14-18 ani personal si singur
?
a. nici un fel de act fr acordul ocrotitorului legal
b. acte de conservare
c. orice acte de administrare

18. Ce acte poate ncheia minorul cu capacitate de exercitiu restrns


personal, dar numai cu o dubl ncuviintare ?
a. acte de instrainare a unor bunuri, fara exceptie
b. tranzactii
c. acte de grevare cu o sarcina reala, in favoarea unui tert
19. Ce acte i sunt interzise minorului cu vrsta ntre 14-18 ani ?
a. donatia
b. tranzactia
c. ipoteca
20. Cnd nceteaz capacitatea de exercitiu restrns ?
a. in momentul incetarii capacitatii de folosinta
b. cand minorul, fiind pus sub interdictie judecatoreasca, isi pierde total
capacitatea de folosinta
c. cand minorul implineste 14 ani
21. Care este sanctiunea nerespectrii regulilor capacittii de exercitiu?
a. nulitatea absoluta a actului incheiat
b. nulitatea relativa a actului incheiat
c. caducitatea actului incheiat
22. Care sunt efectele hotrrii judectoresti de declarare a mortii?
a. incetarea capacitatii de folosinta
b. incetarea oricaror drepturi
c. desfacerea casatoriei
23. Ct timp trebuie afisat hotrrea declarativ de disparitie, la usa
instantei si primriei ultimului domiciliu al celui disparut ?
a. 15 zile
b. 30 zile
c. 20 zile
24. Cui se comunic hotrrea declarativ de moarte, dup rmnerea
definitiv, pentru a fi nscris ?
a. oficiului de stare civil
b. primriei unde i avea ultimul domiciliu
c. doar sotului disparutului

24.Ct timp trebuie s fi trecut, de la data afisrii extrasului de pe hotrarea prin care
s-a declarat disparitia, pentru a fi declarat judectoreste moartea unei
persoane
a. o luna
b. 4 ani
c. 6 luni
d. nu este nevoie de trecerea nici unei perioade de timp
ANS: C

PTS: 1

25. Ct timp trebuie s fi trecut de la data ultimelor stiri din care rezult c
persoana disparut era n viat pentru a fi declarat judectoreste moartea
acesteia precedat de declararea judectoreasc a disparitiei
c. 4 ani
Capacitatea de exercitiu restransa este capacitatea persoanei de a indeplini
acte juridice prin care isi exercita drepturile si isi asuma obligatii
26. Cui se comunic hotrrea declarativ de moarte, dup rmnerea definitiv,
pentru a fi nscris
a. oficiului de stare civil

27. Ce este capacitatea de folosint?


a. capacitatea de a avea drepturi si obligatii
b. capacitatea de a se folosi de drepturile pe care le are persoana fizica
c. capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani.
28. Ce este capacitatea de exercitiu ?
a. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii
savarsind acte juridice
b. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma
obligatii savarsind acte juridice
c. capacitatea de a avea drepturi si obligatii
29. De cnd produce efecte hotrrea declarativ de moarte ?
a. produce efecte numai pentru viitor
b. produce efecte si retroactiv
c. produce efecte numai pentru viitor

30. Care sunt premisele capacittii de exercitiu a persoanei fizice?


a. capacitatea de folosinta
b. discernamantul partial
c. consimtamantul partilor
31. Ce conditii trebuie s fie ndeplinite pentru a fi vorba de comorienti ?
a. sa fie vorba de cel putin doua persoane decedate in acelasi timp
b. persoanele sa fi murit in imprejurari diferite
c. sa se poata stabili ca o persoan a supravietuit alteia
32. De cte feluri este capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?
a. capacitatea de exercitiu restransa
b. capacitatea de exercitiu intermediara
c. capacitatea de exercitiu deplin restransa
33. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza?
a. prin suspendarea interdictiei judecatoresti
b. prin implinirea varstei de 18 ani
c. prin punerea sub interdictie judectoreasc
sau
c.prin anularea casatoriei putative, daca femeia a a fost de buna credinta la incheierea
acesteia si daca anularea a avut loc mai inainte ca aceasta sa fi implinit varsta de 18 ani.

34. Incapacitatile reglementate de Codul civil sunt urmatoarele ?


a. incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani de a incheia acte juridice de
dispozitie
b. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin
testament
c. incapacitatea concubinilor de a vinde unul celuilalt
35. Prin expresia comorienti se desemneaza :
a. persoanele care au incetat din viata in aceeasi imprejurare
b. persoanele care nu au incetat din viata in aceesi imprejurare
c. persoanele care au incetat din viata in imprejurari similare
36. Care sunt formele capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?
a. lipsa capacitatii de exercitiu
b. lipsa capacitatii civila de folosinta, dar existenta capacitate de exercitiu
restransa

c. capacitate de exercitiu deplina, dar fara capacitate de folosinta (cazul celui


pus sub interdictie)
37. Care sunt caracterele capacittii de folosint a persoanei fizice?
a. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea
b. legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea
c. inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea,
egalitatea, universalitatea
38. Care sunt, de regul, efectele hotrrii declarative de moarte?
a. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte
juridice ca si moartea fizic constatata
b. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi efecte
juridice ca si moartea fizic constatata
c. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte numai pentru
viitor
39. n ce situatii, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu, au
nevoie de ncuviintarea printilor ?
a. pentru bunurile sale, minorul nu are nevoie de incuviintarea parintilor,
pentru a face acte juridice
b. in ceea ce priveste administrarea bunurilor
c. numai in ceea ce priveste actele de conservare
40. Care sunt ngrdirile capacittii de folosint a persoanei fizice cu
caracter de pedeaps civil ?
a. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din
drepturile parintesti
b. decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie
succesorala
c. pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau a
greva bunurile minorului
sau
b.decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile
in materie succesorala

41. Care din urmatoarele caractere apartin capacitatii de folosinta?


a. legalitatea, generalitatea, alienabilitatea

b. legalitatea, intangibilitatea, prescribilitatea


c. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea
42. De cnd ncepe capacitatea de folosint ?
a. incepe de la nasterea persoanei;
b. incepe de la conceptie, in toate cazurile
c. incepe de la varsta de 18 ani
43. Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenscut
a. are capacitate de exercitiu, restransa
b. are capacitate de folosinta anticipat
c. are capacitate de folosinta restransa
44. Prezumtia timpului legal al conceptiunii?
a. este intervalul de 121 zile, cuprins intre a 300 si a 180 zi inaintea nasterii
b. este o prezumtie relativa
c. este o prezumtie judectoreasc
45. Ce fel de ngrdire a capacittii de folosint este incapacitatea persoanei
sub 18 ani de a dispune de averea sa prin testament ?
a. ingradire cu caracter de pedeapsa
b. ingradire cu caracter de protectie
c. nu exista o astfel de incapacitate
46. Cnd nceteaz capacitatea de folosint ?
a. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca;
b. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare
c. inceteaza la data mortii persoanei;
47. Cine poate dispune declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice?
a. autoritatii tutelare, prin act administativ, in urma cercetarilor efectuate de
catre procuror;
b. instanta de judecata, prin hotarare
c. organele de cercetare penala
48. Care este data mortii persoanei cnd s-a pronuntat hotarre
judectoreasc de declarare a mortii?
a. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea
judecatoreasca a mortii, in toate cazurile;

b. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea


judecatoreasca a mortii, daca nu exista indicii indestulatoare
c. este data pronuntarii hotararii declarative de moarte;
49. Ce se ntelege prin inalienabilitatea capacittii de folosint a persoanei
fizice ?
a. poate fi donata, dar nu poate fi vanduta
b. nu poate fi instrainata in tot sau in parte
c. nu este un caracter juridic al capacitatii de folosinta
50. Cnd ncepe capacitatea de exercitiu restrns ?
a. la mplinirea vrstei de 14 ani
b. la nastere
c. din momentul conceptiei
51. Ce fel de ngrdire a capacittii de folosint este decderea din
drepturile printesti ?
a. cu caracter de protectie
b. pedeapsa complementara
c. cu caracter de pedeapsa civila
52. Ce acte ncheie minorul ntre 14 si 18 ani numai cu ncuviintarea
prelabil a ocrotitorului legal ?
a. acte de administrare
b. acte de dipozitie
c. acte de conservare
53. Ce acte poate s ncheie singur tutorele minorului sub 14 ani, fr
ncuviintarea autorittii tutelare
b. acte de conservare
54. De cnd este recunoscut capacitatea de folosin anticipat?
a. de la natere, daca copilul a supravietuit o ora
b. din momentul conceptiei, daca copilul se naste viu si viabil
c. nici una din aceste variante
raspunsul este de la conceptie daca se naste viu
55. Ce are n coninut capacitatea de folosin anticipat ?
a. drepturi si obligatii
b. si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil

c. nici una din aceste variante


raspunsul este numai drepturi
56. Care sunt persoanele cu capacitate civil de exerciiu restrns?
a. barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie
b. femeia de 16 ani casatorita
c. minorii intre 14 si 18 ani
2. Care sunt persoanele fr capacitate de exerciiu ?
a minorul care nu a mplinit vrsta de 15 ani
b. persoanele decazute din drepturile parintesti.
c.majorul pus sub interdictie
3. De cnd este recunoscut capacitatea de folosin anticipat?
a de la data naterii
b. din momentul concepiei
c. din momentul conceptiei, dar subzista numai daca se naste viabil
4. Ce are n coninut capacitatea de folosin anticipat ?
a. drepturi, dar si unele obligatii in conditii exceptionale
b. si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil
c. numai drepturi
5. Care este structura capacitii civile a persoanei juridice?
a. capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu
b. capacitate de folosinta limitata
c. capacitate civila specializata
6. Ce reprezint "legalitatea" ca i caracter juridic al capacitii de folosin a
persoanei ?
a. legea ii stabileste inceputul, incetarea si continutul
b. nu i se pot aduce ingradiri decat in cazurile stabilite prin lege
c. poate avea numai acele drepturi si obligatii stabilite prin lege
7. Care este sanctiunea pentru nclcarea regulilor privitoare la capacitatea
de exercitiu a persoanei
a. inopozabilitatea, daca actul este valabil incheiat, dar nu se respecta o
conditie de opozabilitate fata de terti
b. opozabilitatea, daca nu se respecta o conditie de opozabilitate fata de
partile actului

c. suspendarea activitatii persoanei juridice


8. Care sunt conditiile pentru declararea judectoreasc a mortii
a. sa existe o hotarare definitiva, care sa fi fost afisata timp de 30 de zile la
usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
b. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de
30 de zile la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
c. sa existe o hotarare definitiva si irevocabila, care sa fi fost afisata timp de
30 de zile la usa instantei si primariei ultimului domiciliu al celui disparut
10. Ce caracter are hotrrea declarativ de moarte ?
a. are caracter declarativ de drepturi
b. are caracter constitutiv de drepturi
c. produce efecte numai pentru viitor
11. Cnd se poate cere anularea hotrrii declarative de moarte?
a. se poate cere oricand, in termenul de prescriptie, actiunea in anulare a
hotararii declarative de moarte fiind prescriptibila
b. oricand, daca se demonstreaza ca cel declarat mort este in viata
c. nu poate interveni si atunci cand pentru cel declarat mort exista act de
deces
12. Care sunt incapacittile cu caracter de protectie ?
a. incapacitatea minorului de 16 ani de a dispune in vreun fel de bunurile
sale prin donatie sau testament
b. incapacitatea tutorelui de a primi legate de la minorul de 16 ani aflat sub
tutela sa
c. incapacitatea minorului de a se cstori, indiferent de varsta
13. n ce situatii nceteaz capacitatea civil de exercitiu restrns ?
a. prin deces
b. la implinirea varstei de 21 ani
c. prin cstorie la 15 ani
14. Cum trebuie s fie ncuviintarea ocrotitorului legal ce se cere pentru
ncheierea actelor juridice civile de ctre minorul cu vrsta intre 14-18 ani ?
a. prealabila
b. individuala, daca este vorba de garantarea obligatiei unui tert
c. generala

15. Cum poate minorul, care a mplinit vrsta de 15 ani s ncheie acte
juridice de dispozitie ?
a. personal, cu dubl incuviintare
b. personal, cu incuviintarea ocrotitorului legal
c. nu poate incheia astfel de acte
16. Care este situatia majorului pus sub interdictie judecatoreasca?
a. . nu are capacitate de folosinta
b. are capacitate de exercitiu restransa
c. nu are capacitate de exercitiu
17. Ce acte poate ncheia minorul cu vrsta ntre 14-18 ani personal si singur
?
a. nici un fel de act fr acordul ocrotitorului legal
b. acte de conservare
c. orice acte de administrare
18. Ce acte poate ncheia minorul cu capacitate de exercitiu restrns
personal, dar numai cu o dubl ncuviintare ?
a. acte de instrainare a unor bunuri, fara exceptie
b. tranzactii
c. acte de grevare cu o sarcina reala, in favoarea unui tert
19. Ce acte i sunt interzise minorului cu vrsta ntre 14-18 ani ?
a. donatia
b. tranzactia
c. ipoteca
20. Cnd nceteaz capacitatea de exercitiu restrns ?
a. in momentul incetarii capacitatii de folosinta
b. cand minorul, fiind pus sub interdictie judecatoreasca, isi pierde total
capacitatea de folosinta
c. cand minorul implineste 14 ani
21. Care este sanctiunea nerespectrii regulilor capacittii de exercitiu?
a. nulitatea absoluta a actului incheiat
b. nulitatea relativa a actului incheiat
c. caducitatea actului incheiat
22. Care sunt efectele hotrrii judectoresti de declarare a mortii?

a. incetarea capacitatii de folosinta


b. incetarea oricaror drepturi
c. desfacerea casatoriei
23. Ct timp trebuie afisat hotrrea declarativ de disparitie, la usa
instantei si primriei ultimului domiciliu al celui disparut ?
a. 15 zile
b. 30 zile
c. 20 zile
24. Cui se comunic hotrrea declarativ de moarte, dup rmnerea
definitiv, pentru a fi nscris ?
a. oficiului de stare civil
b. primriei unde i avea ultimul domiciliu
c. doar sotului disparutului
27. Ce este capacitatea de folosint?
a. capacitatea de a avea drepturi si obligatii
b. capacitatea de a se folosi de drepturile pe care le are persoana fizica
c. capacitatea pe care o dobandeste persoana fizica la 18 ani.
28. Ce este capacitatea de exercitiu ?
a. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii
savarsind acte juridice
b. capacitatea persoanei de a-si exercita drepturile si de a nu isi asuma
obligatii savarsind acte juridice
c. capacitatea de a avea drepturi si obligatii
29. De cnd produce efecte hotrrea declarativ de moarte ?
a. produce efecte numai pentru viitor
b. produce efecte si retroactiv
c. produce efecte numai pentru viitor
30. Care sunt premisele capacittii de exercitiu a persoanei fizice?
a. capacitatea de folosinta
b. discernamantul partial
c. consimtamantul partilor
31. Ce conditii trebuie s fie ndeplinite pentru a fi vorba de comorienti ?
a. sa fie vorba de cel putin doua persoane decedate in acelasi timp

b. persoanele sa fi murit in imprejurari diferite


c. sa se poata stabili ca o persoan a supravietuit alteia
32. De cte feluri este capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?
a. capacitatea de exercitiu restransa
b. capacitatea de exercitiu intermediara
c. capacitatea de exercitiu deplin restransa
33. Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice inceteaza?
a. prin suspendarea interdictiei judecatoresti
b. prin implinirea varstei de 18 ani
c. prin punerea sub interdictie judectoreasc
34. Incapacitatile reglementate de Codul civil sunt urmatoarele ?
a. incapacitatea persoanei care a implinit 18 ani de a incheia acte juridice de
dispozitie
b. incapacitatea minorului sub 16 ani de a dispune de averea sa prin
testament
c. incapacitatea concubinilor de a vinde unul celuilalt
35. Prin expresia comorienti se desemneaza :
a. persoanele care au incetat din viata in aceeasi imprejurare
b. persoanele care nu au incetat din viata in aceesi imprejurare
c. persoanele care au incetat din viata in imprejurari similare
36. Care sunt formele capacitatea de exercitiu a persoanei fizice?
a. lipsa capacitatii de exercitiu
b. lipsa capacitatii civila de folosinta, dar existenta capacitate de exercitiu
restransa
c. capacitate de exercitiu deplina, dar fara capacitate de folosinta (cazul celui
pus sub interdictie)
37. Care sunt caracterele capacittii de folosint a persoanei fizice?
a. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea
b. legalitatea, oficialitatea, contradictorialitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea
c. inalienabilitatea, imprescriptibilitatea, universalitatea, oficialitatea,
egalitatea, universalitatea

38. Care sunt, de regul, efectele hotrrii declarative de moarte?


a. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produce aceleasi efecte
juridice ca si moartea fizic constatata
b. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii nu produce aceleasi efecte
juridice ca si moartea fizic constatata
c. hotararea judecatoreasca de declarare a mortii produc efecte numai pentru
viitor
39. n ce situatii, persoanele fizice lipsite de capacitate de exercitiu, au
nevoie de ncuviintarea printilor ?
a. pentru bunurile sale, minorul nu are nevoie de incuviintarea parintilor,
pentru a face acte juridice
b. in ceea ce priveste administrarea bunurilor
c. numai in ceea ce priveste actele de conservare
40. Care sunt ngrdirile capacittii de folosint a persoanei fizice cu
caracter de pedeaps civil ?
a. pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi si decaderea din
drepturile parintesti
b. decaderea din drepturile parintesti si pedepsele civile in materie
succesorala
c. pedepsele civile in materie succesorala si interdictia de a instraina sau a
greva bunurile minorului
41. Care din urmatoarele caractere apartin capacitatii de folosinta?
a. legalitatea, generalitatea, alienabilitatea
b. legalitatea, intangibilitatea, prescribilitatea
c. legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea, intangibilitatea, egalitatea,
universalitatea
42. De cnd ncepe capacitatea de folosint ?
a. incepe de la nasterea persoanei;
b. incepe de la conceptie, in toate cazurile
c. incepe de la varsta de 18 ani
43. Ce fel de capacitate are copilul conceput dar nenscut
a. are capacitate de exercitiu, restransa
b. are capacitate de folosinta anticipat
c. are capacitate de folosinta restransa

44. Prezumtia timpului legal al conceptiunii?


a. este intervalul de 121 zile, cuprins intre a 300 si a 180 zi inaintea nasterii
b. este o prezumtie relativa
c. este o prezumtie judectoreasc
45. Ce fel de ngrdire a capacittii de folosint este incapacitatea persoanei
sub 18 ani de a dispune de averea sa prin testament ?
a. ingradire cu caracter de pedeapsa
b. ingradire cu caracter de protectie
c. nu exista o astfel de incapacitate
46. Cnd nceteaz capacitatea de folosint ?
a. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin hotarare judecatoreasca;
b. inceteaza de la data declararii disparitiei, prin act al autoritatii tutelare
c. inceteaza la data mortii persoanei;
47. Cine poate dispune declararea judecatoreasca a mortii persoanei fizice?
a. autoritatii tutelare, prin act administativ, in urma cercetarilor efectuate de
catre procuror;
b. instanta de judecata, prin hotarare
c. organele de cercetare penala
48. Care este data mortii persoanei cnd s-a pronuntat hotarre
judectoreasc de declarare a mortii?
a. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea
judecatoreasca a mortii, in toate cazurile;
b. este ultima zi a termenului dupa care se poate cere declararea
judecatoreasca a mortii, daca nu exista indicii indestulatoare
c. este data pronuntarii hotararii declarative de moarte;
49. Ce se ntelege prin inalienabilitatea capacittii de folosint a persoanei
fizice ?
a. poate fi donata, dar nu poate fi vanduta
b. poate fi instrainata in tot sau in parte
c. nu este un caracter juridic al capacitatii de folosinta
50. Cnd ncepe capacitatea de exercitiu restrns ?
a. la mplinirea vrstei de 14 ani
b. la nastere
c. din momentul conceptiei

51. Ce fel de ngrdire a capacittii de folosint este decderea din


drepturile printesti ?
a. cu caracter de protectie
b. pedeapsa complementara
c. cu caracter de pedeapsa civila
52. Ce acte ncheie minorul ntre 14 si 18 ani numai cu ncuviintarea
prelabil a ocrotitorului legal ?
a. acte de administrare
b. acte de dipozitie
c. acte de conservare
54. De cnd este recunoscut capacitatea de folosin anticipat?
a. de la natere, daca copilul a supravietuit o ora
b. din momentul conceptiei, daca copilul se naste viu si viabil
c. nici una din aceste variante
55. Ce are n coninut capacitatea de folosin anticipat ?
a. drepturi si obligatii
b. si obligatii, daca acestea sunt in interesul unui copil
c. nici una din aceste variante
56. Care sunt persoanele cu capacitate civil de exerciiu restrns?
a. barbatul minor de 15 ani pus sub interdictie
b. femeia de 16 ani casatorita
c. minorii intre 14 si 18 ani

DREPT CIVIL.DREPTURILE REALE


1. Care este coninutul juridic al dreptului de proprietate?
a. este absolut,exclusiv si perpetuu
b.este inalienabil;
c.este imprescriptibil
2. Ce este posesia ca atribut al dreptului de proprietate?
a. mai este denumita si jus abutendi

b. presupune exercitarea de catre titularul dreptului de proprietate a


unei stapaniri efective a lucrului in materialitatea sa, direct si
nemijlocit prin putere proprie si in interes propriu
c. poate fi transmisa altei persoane dar numai impreuna cu dispozitia
juridical
3. Ce este folosina ca atribut al dreptului de proprietate?
a. reprezinta prerogativa titularului dreptului de proprietate de a
culege si percepe fructele produse de bun
b. nu poate fi transmisa intrucat afecteaza existenta dreptului de
proprietate
c. este posibilitatea de a constitui dezmembraminte ale dreptului de
proprietate
4. Ce sunt fructele naturale?
Fructele naturale sunt produsele directe i periodice ale unui bun,
obinute fr intervenia omului, cum ar fi acelea pe care pmntul le
produce de la sine, producia i sporul animalelor
5. Ce sunt fructele industriale?
Fructele industriale sunt produsele directe i periodice ale unui bun,
obinute ca rezultat al interveniei omului, cum ar fi recoltele de orice
fel.
6. Ce sunt fructele civile?
Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului de ctre o
alt persoan n virtutea unui act juridic, precum chiriile, arenzile,
dobnzile, venitul rentelor i dividendele
7. Ce este dispoziia ca atribut al dreptului de proprietate?
a. reprezinta aptitudinea de a dispune juridic sau material de bun
b. este posibilitatea de a utiliza bunul in interes propriu, dobandind si
dreptul de proprietate asupra veniturilor si fructelor produse de bun
c. se mai numete si jus utendi
8. De cte feluri este dispoziia, atribut al dreptului de proprietate?
dispoziia material i dispoziia juridic.

9. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate ?


a. este rezolubila;
b. este anulabila;
c. este unica
10. Cum se clasific proprietatea n raport de titluar ?
a. proprietate publica si proprietate privata
b. proprietate comuna pe cote - parti
c. proprietate anulabila si proprietate rezolubila
11. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate privat ?
Dreptul de proprietate este un drept real absolut si patrimonial.
12. Care sunt titluarii dreptului de proprietate privat ?
a. numai persoana fizica cu capacitate deplina de exercitiu
b. oricine are interes sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra unui bun
c. persoana fizica, persoana juridica, statul si unitatile administrativ
teritoriale
13. Ce bunuri pot forma obiectul dreptului de proprietate privat ?
bunuri mobile si imobile aflate in circuitul civil
14. Ce caractere juridice prezint bunurile proprietate privat ?
Este alienabil, prescriptibil, sesizabil, exclusiv, perpetuu, dezmembrabil,
nelimitat
15. Care sunt limitele exercitrii dreptului de proprietate privat ?
a..limite legale, stabilite prin lege;
b.limite convenionale, stabilite prin voina proprietarului;
c.limite judiciare, stabilite de instana de judecat
16. Care sunt limitele legale ale dreptului de proprietate privat ?
a. folosirea apelor
b.pictura streinii
c.distana i lucrrile intermediare cerute pentru anumite construcii,
lucrri i plantaii
d.vederea asupra proprietii vecinului
e.dreptul de trecere

f.dreptul de trecere pentru utiliti


g.dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrri, dreptul de trecere
pentru reintrarea n posesie
h. toate
17. Ce reglementeaz limitele legale care privesc vederea asupra proprietii
vecinului?
fereastra sau deschiderea n zidul comun, distana minim pentru fereastra de
vedere, fereastra de lumin
18. Prin ce se determin ntinderea i modul de exercitare a dreptului de
trecere?
nelegerea prilor,hotrre judectoreasc,folosin continu pe timp de 10
ani
19. Ce este clauza de inalienabilitate?
Clauza de inalienabilitate poate fi defint ca fiind clauza cuprins
ntr-o convenie sau testament prin care se interzice nstrinarea unui
bun pentru o durat de cel mult 49 de ani, daca exist un interes
serios i legitim.
20. Care sunt condiii pe care trebuie s le ndeplineasc clauza de
inalienabilitate?
s fie instituit printr-o convenie sau un testament;s aib o durat
de cel mult 49 de ani;s existe un interes serios i legitim
21. Care sunt sanciunile instituite pentru nerespectarea clauzei de
inalienabilitate?
rezoluiunea contractului, cerut de nstrintor, n cazul nclcrii
clauzei de ctre dobnditor;anularea actului de nstrinare
subsecvent ncheiat cu nerespectarea clauzei, cerut de nstrintor
sau ter
22. Ce sunt limitele judiciare ale dreptului de proprietate privat?
despgubiri n folosul celui vtmat; restabilirea situaiei anterioare
atunci cnd acest lucru este posibil
23. Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate privat?

pieirea bunului;abandonul bunului mobil;renunarea prin declaraie


autentic la dreptul de proprietate asupra bunului imobil nscris n
cartea funciar;exproprierea bunului;confiscarea bunului
24. Care sunt principiile exproprierii?
a.exproprierea se dispune si despagubirea se stabileste prin hotarare
judecatoreasca
b.obiectul exproprierii il constituie bunurile mobile si imobile
proprietatea persoanelor fizice sau juridice cu sau fara scop lucrativ,
precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor, municipiilor
si judetelor
c.existenta unei despagubiri
25. Care sunt etapele exproprierii?
a.utilitatea public i declararea ei;
b.msurile premergtoare exproprierii;
c.exproprierea i plata despgubirilor
26. Care sunt efectele exproprierii?
a.imobilul expropriat trece in proprietatea statului liber de orice sarcini
b.mentinerea dezmembramintelor dreptului de proprietate
c.proprietarul imobilului expropriat are dreptul de a cere retrocedarea
imobilului
27. Care sunt drepturile proprietarului bunului expropriat?
a.dreptul de a cere retrocedarea imobilului expropriat
b.un pact de preferinta la cumpararea imobilului
c.dreptul de a constitui dezmembraminte cu privire la imobilul
expropriat
28. Ce este dreptul de proprietate public?
a. poate fi dobandit prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului
sau unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora pentru
cauza de utilitate publica
b. poate forma obiectul executarii silite
c. apartine numai statului
29. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate public ?

a. apartine numai statului;


b. este inalienabil,imprescriptibil si insesizabil;
c. are ca obiecttoate bunurile afectate folosintei colective
30. Care sunt subiectele dreptului de proprietate public ?
a. statul, pentru bunurile din domeniul public de interes naional;
b. unitile administrativ-teritoriale, pentru bunurile din domeniul
public de interes local
c. a+b
31. Care sunt criteriile n baza crora sunt incluse bunurile n domeniul
public ?
a.declaratia legii
b.numai afectatiunea bunurilor
c.conventia partilor
32. Ce este domeniul public ?
a.este o totalitate de bunuri ce formeaza obiectul proprietatii publice
b.este o institutie juridica ce are titulari strict determinati prin norma
constitutionala
c.cuprinde bunurile imobile aflate in circuitul civil.
33. Care sunt modurile de dobndire a dreptului de proprietate public ?
a. prin expropriere pentru cauza de utilitate publica
b. prin lege
c. prin prescriptie achizitiva
34. Care sunt drepturile reale corespunztoare proprietii publice?
dreptul de administrare, dreptul de concesiune i dreptul de folosin cu titlu
gratuit
35. Cine sunt titularii dreptului de administrare?
a.persoane fizice,
b.institutiile publice de interes national, judetean sau local
c.autoritatile publice centrale si locale cu personalitate juridica
36. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de administrare?

un drept inalienabil, imprescriptibil i insesizabil.


37. Ce este dreptul de concesiune ?
a.presupune incheierea unui contract de concesiune
b.este un dezmembramant al dreptului de proprietate
c.este o modalitate de exercitare a dreptului de proprietate publica
38. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de concesiune ?
Dreptul de concesiune asupra bunurilor proprietate public este un drept real
principal inalienabil, imprescriptibil i insesizabil, constituit cu titlu oneros
n baza unui contract de concesiune ncheiat ntre o autoritate public i un
subiect de drept privat, conferind titularului posesia, folosina i dispoziia,
conform obligaiilor care rezult din contract, pe o perioad determinat de
timp.
39. Care sunt modurile de stingere a dreptului de proprietate public ?
Noul Cod civil stipuleaz n art. 864 c dreptul de proprietate public se
stinge dac bunul a pierit ori a fost trecut n domeniul privat, dac a ncetat
uzul sau interesul public, cu respectarea condiiilor prevzute de lege.
40. Care sunt modalitile juridice ale dreptului de proprietate ?
a.perpetuu, absolut, exclusiv,
b.perpetuu, relativ
c.perpetuu, exclusiv, relativ
41. Care este modalitatea de exercitare a atributelor dreptului de proprietate
n cazul proprietii rezolubile ?
dobnditorul, proprietar sub condiie rezolutorie;
transmitorul, proprietar sub condiie suspensiv
42. Care sunt modalitile de ncetare a proprietii anulabile?
Confirmarea actului juridic
Expirarea termenului de prescriptie de prescriptie extinctive pentru
introducerea actiunii in anulare
Admiterea / respingerea actiunii in anulare
sau
cnd se ndeplinete condiia care afecteaz transmiterea dreptului de proprietate;
-cnd expir termenul prevzut de prile actului juridic pentru ndeplinirea condiiei

43. Care sunt formele proprietii comune?


proprietatea pe cote pri (coproprietatea), care poate fi obinuit sau
forat;proprietatea n devlmie (devlmia).
44. Cum se exercit dreptul de folosin de ctre coproprietari?
n Noul Cod civil, n art. 639, se precizeaz c modul de folosire a bunului
comun se stabilete prin acordul coproprietarilor, iar, n caz de nenelegere,
prin hotrre judectoreasc.
45. Care sunt modurile de ncetare a coproprietii obinuite?
a.Inceteaza in care toate cotele parti din dreptul de proprietate sunt
dobandite de unul dintre copartasi sau de o terta persoana prin acte juridice
sau prin uzucapciune
b.prin pieirea partiala a bunului
c.numai prin partaj conventional incheiat in forma autentica notariala
46. Care sunt cazurile de coproprietate forat reglementate de noul Cod
civil?
a.bunurile prevzute la art. 649, 660, 687 i 1141;din noul cod civil
b.bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a dou imobile vecine,
situate pe linia de hotar ntre acestea, cum ar fi potecile, fntnile, drumurile
i izvoarele;
c.bunurile comune afectate utilizrii a dou sau a mai multor fonduri, cum ar
fi o central termic sau alte instalaii care deservesc dou sau mai multe
cldiri, un drum comun ntr-un cartier de locuine sau alte asemenea bunuri;
d.orice alt bun comun prevzut de lege
47. Care este regimul juridic al bunurilor deinute n coproprietate forat?
a. Fiecare coproprietar poate exercita folosina bunului comun, cu condiia
s respecte destinaia acestuia i s permit exercitarea folosinei de ctre
ceilali coproprietari.
b. Cnd bunul comun are caracter accesoriu n raport cu un bun principal,
fiecare coproprietar poate s dispun cu privire la cota sa parte din dreptul de
proprietate asupra bunului comun numai odat cu exercitarea dreptului de
dispoziie asupra bunului principal.
c.Cheltuielile pentru ntreinerea i conservarea bunului comun se suport n
mod proporional cu cota-parte din drept a fiecrui coproprietar. Cnd bunul
comun are caracter accesoriu, n absena unei convenii contrare, cota-parte

din drept a fiecrui coproprietar se stabilete n funcie de ntinderea bunului


principal.
48. Ce este proprietatea comun n devlmie?
a.este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul
ca titularii sai nu au determinat cota parte ideala din dreptul de proprietate
asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor,bunurile apartinand
deopotriva tuturor coproprietarilor;
b. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul
ca titularii sai au determinat cota parte ideala din dreptul de proprietate
asupra unor bunuri nefractionate in materialitatea lor,
c. este acea forma a dreptului de proprietate comuna caracterizat prin faptul
ca titularii sai au determinat cota parte ideala din dreptul de proprietate
asupra unor bunuri fractionate in materialitatea lor,
49. Care sunt drepturile i obligaiile titularilor dreptului de proprietate
periodic?
A. fiecare coproprietar este obligat s fac toate actele de
conservare, n aa fel nct s nu mpiedice sau s nu ngreuneze
exercitarea drepturilor celorlali coproprietari;
B.pentru reparaiile mari, coproprietarul care avanseaz cheltuielile
necesare are dreptul la despgubiri n raport cu valoarea drepturilor
celorlali coproprietari;
C.actele prin care se consum n tot sau n parte substana bunului
pot fi fcute numai cu acordul celorlali coproprietari;
D.la ncetarea intervalului, coproprietarul are obligaia s predea
bunul coproprietarului ndreptit s l foloseasc n urmtorul
interval;
E.n funcie de reparaiile fcute, fiecare coproprietar este obligat s
contribuie la cheltuieli, n raport de cota parte deinut;
F.coproprietarii pot ncheia contracte de administrare;nerespectarea
obligaiilor de ctre coproprietar atrage plata de despgubiri
50. Care este domeniul de aplicare a uzucapiunii?
domeniul de aplicare al uzucapiunii cuprinde numai bunurile imobile care se
afl n circuitul civil,n acord cu prevederile art. 1844 Cod civil conform
cruia nu se poate prescrie domeniul lucrurilor care, din natura lor proprie,
sau printr-o declaraie a legii, nu pot fi obiecte de proprietate privat, ci sunt
scoase din comer.

51. Ce drepturi pot fi dobndite prin uzucapiune?


a.dreptul de proprietate, indiferent de felul proprietatii
b.dreptul de proprietate publica
c.uzufructul
52. Care sunt formele uzucapiunii reglementate de Codul civil de la 1864?
a. uzucapiunea de 30 de ani
b. uzucapiunea de 20 de ani
c. uzucapiunea de 10 ani
53. Care sunt condiiile uzucapiunii de 30 de ani?
a.posesia sa fie dobandita in baza unui just titlu
b.posesorul sa fie de buna credinta
c.posesia sa fie exercitata neintrerupt timp de 30 de ani
54. Care sunt calitile posesiei necesare pentru uzucapiunea de 30 de ani?
a.posesia sa fie utila,
b.posesia sa se exercite in baza unui just titlu;
c.posesia sa aiba ca obiect un bun mobil sau imobil
55. Care sunt condiiile speciale ale uzucapiunii de 10 pn la 20 de ani?
a . justul titlu sa priveasca atat posesorul bunului cat si persoana de la care
acesta a dobandit bunul
b.posesia sa se intemeieze pe un just titlu, cu sau fara data certa
c.posesia sa fie exercitata cu buna credinta
56. Ce condiii trebuie s ndeplineasc justul titlu?
a.sa emane de la adevaratul proprietar
b.sa aiba o existenta reala
c.poate fi un titlu putative
57. Ce acte pot fi asimilate justului titlu ?
a.certificatul de mostenitor
b.contractul de locatiune
c.hotararile judecatoresti care tin loc de contract de vanzare cumparare.

58. Ce acte nu pot fi asimilate justului titlu ?


a.contractul de locatiune
b.actele translative de proprietate incheiate cu o persoana care nu are
calitatea de proprietar
c.titlul anulabil
59. Care sunt regulile de calcul al termenului uzucapiunii?
a.ziua in care incepe prescriptia intra in calcul;
b.ziua se socoteste 24 de ore incepe la ora zero si se sfarseste la miezul
noptii urmatoare
c.nu intra in calcul ziua in care incepe prescriptia si nici ziua in care se
implineste prescriptia
60. n ce cazuri opereaz ntreruperea civil a prescripiei achizitive?
a.prin recunoasterea de catre posesor a dreptului adevaratului proprietar
b.daca cererea de chemare in judecata formulata de adevaratul proprietar
impotriva posesorului va fi respinsa sau anulata
c.daca cererea de chemare in judecata formulata de adevaratul proprietar
impotriva posesorului va fi perimata
61. n ce cazuri nu opereaz ntreruperea civil a prescripiei achizitive?
a.dac aciunea va fi respins sau anulat;
b.dac se va pronuna ncetarea procesului;
c.dac reclamantul a renunat la aciune;
d.dac se va constata perimarea cererii de chemare n judecat
62. Ce condiii se cer ntrunite pentru a opera jonciunea posesiilor?
a.se poate uni o posesie utila cu o posesie viciata;
b.se poate uni o posesie utila cu o detentie precara;
c.se pot uni doar doua sau mai multe posesii utile
63. Cum opereaz renunarea la beneficiul prescripiei achizitive?
renunarea nu produce efecte erga omnes, ci doar n raporturile dintre
posesor i adevratul proprietar.
64. Care sunt caracterele juridice ale aciunii n revendicare?
a.este o actiune petitorie
b.este o actiune posesorie

c.este o actiune personala


65. Cine poate avea calitatea de titular al aciunii n revendicare?
a.proprietarul exclusiv al bunului
b.coproprietarul bunului
c.posesorul bunului
66. Care este obiectul material al aciunii n revendicare?
a.bunuri imobile individual determinate
b.bunuri mobile aflate in posesia nelegitima a paratului
c.bunuri imobile sau bunuri mobile individual determinate, aflate in posesia
nelegitima a paratului
67. Cum se realizeaz proba dreptului de proprietate n cazul aciunii n
revendicare imobiliar?
a.daca ambele parti au titlu,care emana de la acelasi autor,instanta va da
castig de cauza celui care a transcris primul titlu sau
b.daca titlurile prezentate de ambele parti provin de la autori diferiti,in toate
cazurile va castiga reclamantul;
c.daca nici o parte nu are titlu,va castiga paratul
68. Care sunt bunurile mobile n privina crora se aplic prezumia de
proprietate instituit de art.937 alin.1 Cod civil?
bunurile pierdute sau furate
69. Ce condiii trebuie s ndeplineasc posesia terului dobnditor pentru a
fi aplicat prezumia de proprietate instituit de art.937 alin.1 Cod civil?
sa fie reala,sa fie utila ,sa fie de buna credinta
70. Care sunt efectele aciunii n revendicare?
a.restituirea bunului catre adevaratul proprietarchiar daca este grevat de
sarcini;
b.restituirea bunului catre adevaratul proprietar ,liber de orice sarcini;
c.restituirea contravalorii bunului in toate cazurile
71. Cum se restituie bunul revendicat?

bunul reintr n patrimoniul proprietarului liber de orice sarcini, potrivit


principiului resoluto jure dantis, rezolvitur jus accipientis(desfiinarea
dreptului transmitorului duce la desfiinarea dreptului dobnditorului).
72. Cum se restituie fructele lucrului revendicat de ctre posesorul de buncredin?
Posesorul de bun credin,adic cel care nu a cunoscut viciul titlului su, va
putea s rein fructele percepute pn la data introducerii aciunii n
revendicare de ctre adevratul proprietar . n schimb, el va fi obligat s
restituie fructele pe care le-a perceput dup data intentrii aciunii n
revendicare, deoarece se consider c buna sa credin a ncetat din
momentul n care a luat la cunotin de aciune, deci de existena viciului
titlului su.
73. Cum se restituie fructele lucrului revendicat de ctre posesorul de reacredin?
Posesorul de rea credinva fi obligat s restituie toate fructele lucrului
percepute sau nepercepute, ori valoarea acestora dac le-aconsumat sau a
neglijat s le perceap. El va avea dreptul s rein din valoarea fructelor,
cheltuielile care au fost necesare pentru producerea i perceperea fructelor,
deoarece aceste cheltuieli ar fi fost fcute i de ctre adevratul proprietar
74. Care sunt cheltuielile fcute de posesor cu lucrul pe care l restituie?
a. cheltuieli necesare;
b. cheltuieli utile;
c. cheltuieli voluptuarii.
75. Ce sunt cheltuielile necesare?
a. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca
depusa pentru conservarea bunului
b. cheltuielile facute de proprietar pentru revendicarea bunului
c. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca
depusa pentru sporirea valorii bunului
76. Ce sunt cheltuielile utile?
a. cheltuielile facute de proprietar pentru revendicarea bunului
b. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca
depusa pentru sporirea valorii bunului

c. sunt acea categorie de cheltuieli care constau in sumele de bani sau munca
depusa pentru conservarea bunului
77. Ce sunt cheltuielile voluptuare?
Cheltuielile voluptuare sau de simpl plcere,au caracter de lux sau de
nfrumuseare a bunului, pe care posesorul le-a fcut pentru plcerea lui
personal i care nu sporesc valoarea lucrului.
78. La restituirea cror cheltuieli fcute de posesor cu lucrul revendicat va fi
obligat proprietarul?
proprietarul va putea fi obligat, la cerere, la restituirea cheltuielilor necesare
pentru producerea i culegerea fructelor sau a productelor
79. Care este natura juridic a posesiei?
a.natura juridic a unui fapt, a unei situaii de fapt, creia trebuie s i se
recunoasc efecte juridice.
b.Posesia ca stare de fapt se bucur de protecie juridic, fie n mod direct
prin aciunile posesorii, fie n mod indirect prin recunoaterea unor efecte
juridice n condiii speciale: prezumia de proprietate, dobndirea fructelor i
a bunurilor mobile, ocupaiunea, uzucapiunea
80. Ce bunuri pot forma obiectul posesiei?
a.numai bunurile susceptibile de exercitare a unui drept real asupra lor,
respectiv bunuri corporale, individual determinate, aflate in circuitul civil
b.bunurile din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativteritoriale
c.bunurile commune
81. Care sunt persoanele care au capacitatea de a exercita posesia?
Potrivit art. 917 din Noul Cod civil, posesorul poate exercita prerogativele
dreptului de proprietate asupra bunului, fie n mod nemijlocit, prin putere
proprie, fie prin intermediul unei alte persoane. Persoanele lipsite de
capacitate de exerciiu i persoanele juridice exercit posesia prin
reprezentantul lor legal
82. Care sunt elementele constitutive ale posesiei?
Elementul materialcorpus , elementul intentional animus

83. Ce este detenia precar?


Detenia precar sau precaritatea reprezint stpnirea unui bun pentru altul,
respectiv pentru posesorul sau titlarul unui drept real asupra bunului
84. Cine are calitatea de detentor precar?
este acea persoana care detine un bun fara intentia sau vointa de a efectua
aceasta stapanire pentru sine, de a se comporta ca proprietar al acelui bun
sau ca titular al altui drept real.
85. Care sunt cazurile n care detenia precar se poate interverti n posesie?
a.dac detentorul precar ncheie cu bun-credin un act translativ de
proprietate cu titlu particular, cu alt persoan dect cu proprietarul bunului
b. Dac detentorul precar svrete mpotriva posesorului acte de rezisten
neechivoce n privina inteniei sale de a ncepe s se comporte ca un
proprietar.
c. dac detentorul precar nstrineaz bunul printr-un act translativ de
proprietate cu titlu particular, cu condiia ca dobnditorul s fie de buncredin.
86. Cum se dobndete posesia?
a.prin intrunirea ambelor elemente constitutive
b.prin intrunirea elementului material corpus
c.prin uzucapiune
87. Care sunt cazurile de ncetare a posesiei?
transformarea sa n detenie precar;nstrinarea bunului;abandonarea
bunului mobil sau nscrierea n cartea funciar a declaraiei de renunare la
dreptul de proprietate asupra unui bun imobil;pieirea bunului;trecerea
bunului n proprietate public;nscrierea dreptului de proprietate al comunei,
oraului, sau municipiului dup caz, conform art. 889 alin. 2;deposedare,
dac posesorul rmne lipsit de posesia bunului mai mult de un an.
88. Cum se realizeaz dovada posesiei?
a.A dovedi posesia nseamn a dovedi existena elementelor sale.
b.Elementul material ala posesiei, ca element obiectiv, este relativ uor de
dovedit, datorit caracterului su aparent. Ca fapt material el poate fi dovedit
prin orice mijloc de prob.

c.Elementul intenional, ca element subiectiv, este mai greu de dovedit,


astfel c legea a instituit prezumii legale pentru a simplifica sarcina probei
89. Care sunt viciile posesiei?
a.discontinuitatea ,violenta,clandestinitatea,echivocul
b.dolul
c.eroarea
90. Care sunt caracterele juridice ale viciului discontinuitii?
este un viciu temporar, este un viciu absolut,
91. Care sunt caracterele juridice ale viciului violenei?
este un viciu relativ, este un viciu temporar
92. Care sunt caracterele juridice ale viciului clandestinitii?
a. este un viciu absolut
b. este un viciu relativ;temporar
c. se aplica numai in privinta posesiei bunurilor imobile
93. Ce efecte produce posesia?
a. creeaza o prezumtie absoluta de proprietate in materie imobiliara
b. posesorul de buna-credinta sau de rea-credinta dobandeste fructele
lucrului
c. posesia este aparata prin actiunile posesorii
SAU:
-posesia creeaz o prezumie de proprietate (art. 919 alin.3 din Noul
Cod civil);
-dobndirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea imobiliar (art.
930-934 din Noul Cod civil);
-dobndirea dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile prin
exercitarea posesiei de bun-credin (art. 935-940 din Noul Cod
civil);
-dobndirea bunului prin ocupaiune (art. 941-946 din Noul Cod civil);
-posesorul de bun-credin dobndete fructele lucrului asupra
cruia se exercit posesia (art. 948 din Noul Cod civil);
-posesia este aprat prin aciunile posesorii (art. 947-952 din Noul
Cod civil).

94. Cum funcioneaz prezumia de proprietate ca efect al posesiei?


Prin instituirea acestei prezumii, legiuitorul a pus la dispoziia posesorului
un mijloc de prob avantajos pentru a dovedi nsi existena dreptului de
proprietate.
95. Cum se dobndesc fructele prin posesia de bun-credin?
Posesorul de bun-credin dobndete proprietatea fructelor civile -cnd au
fost pltite, adic din momentul n care le-a ncasat efectiv.
96. Care sunt condiiile dobndirii fructelor bunului posedat?
a. fructele sa nu fi fost percepute
b. posesia sa fie dobandita in baza unui just titlu
c.posesorul sa fi fost de buna credinta
97. Care sunt aciunile prin care se protejeaz posesia?
a. actiunea negatorie
b. actiunea posesorie
c. actiunea confesorie.
98. Care sunt caracterele juridice ale aciunilor posesorii?
a. sunt actiuni personale
b. sunt actiuni reale
c. sunt actiuni petitorii
99. Cum se clasific aciunile posesorii?
a.actiunea in complangere si actiunea in reintegrare
b.actiunea confesorie si actiunea negatorie
c.actiunea in revendicare si actiunea posesorie
100.Care sunt condiiile de exercitare a aciunilor posesorii?
a. sa nu fi trecut un an de la tulburare sau deposedare
b. reclamantul sa faca dovada ca, inainte de tulburare sau deposedare, a
posedat bunul cel putin trei ani
c. posesorul sa faca dovada ca a dobandit posesia in baza unui just titlu
DREPT CIVIL.TEORIA OBLIGAIILOR
1. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice?

a. Exceptia de neexecutare, rezolutiunea si riscul contractului


b.Nulitatea
c.Inopozabilitatea
2. Ce este excepia de neexecutare?
Este un mijloc preventiv de aparare ,prin care se realizeaza protectia acelei
parti contractante.
3. Care este modul de operare a rezoluiunii?
Rezoluiunea poate fi dispus de instan, la cerere, sau, dup caz, poate fi
declarat unilateral de ctre partea ndreptit. Astfel, la solicitarea
persoanei ndreptite, instana de judecat poate dispune rezoluiunea.
Rezoluiunea judiciar a fost definit n literatura de specialitate ca fiind o
sanciune civil pentru neexecutarea culpabil a unui contract sinalagmatic
i, pe planul rspunderii civile, d dreptul la daune-interese pentru
prejudiciile cauzate prin neexecutare. Totodat, rezoluiunea poate fi
declarat unilateral de ctre partea interesat fr a solicita acest lucru
instanei.De asemenea, n cazurile anume prevzute de lege sau dac prile
au convenit astfel, rezoluiunea poate opera de plin drept.
4. Cum opereaz rezoluiunea unilateral?
Potrivit art. 1552 alin. 1 C.civ., rezoluiunea sau rezilierea contractului poate
avea loc prin notificarea scris a debitorului atunci cnd prile au convenit
astfel, cnd debitorul se afl de drept n ntrziere ori cnd acesta nu a
executat obligaia n termenul fixat prin punerea n ntrziere.
5. Care sunt efectele rezoluiunii i ale rezilierii?
Contractul desfiinat prin rezoluiune se consider c nu a fost niciodat
ncheiat. Dac prin lege nu se prevede altfel, fiecare parte este inut, n
acest caz, s restituie celeilalte pri prestaiile primite.
Rezoluiunea nu produce efecte asupra clauzelor referitoare la soluionarea
diferendelor ori asupra celor care sunt destinate s produc efecte chiar n
caz de rezoluiune.
Contractul reziliat nceteaz doar pentru viitor.
6. Ce este pactul comisoriu?
clauza contractuala expresa prin care partile prevad rezolutiunea
contractului pentru neexecutarea obligatiilor uneia dintre ele

7. Cine suport riscul contractului?


a.r i s c u l c o n t r a c t u l u i e s t e s u p o r t a t d e d e b i t o r u l o b l i g a i e i
i mp o s i b i l d e e x e c u t a t .
b.dobanditorul lucrului
c.ambele parti
8. Cine suport riscul contractului translativ de proprietate?
a.partea care avea calitatea de proprietar al lucrului in momentul pieirii
fortuite
b.dobanditorul lucrului
c.ambele parti
9. Care sunt condiiile gestiunii de afaceri?
a.de exercitiu a partilor
b.obiectul, utilitatea si atitudinea partilor fata de actele de gestiune
c.obiectul gestiunii sa constea numai in incheierea de acte material
10. Care este atitudinea prilor fa de actele de gestiune?
a.geratul trebuie s fie complet strin de operaiunea pe care gerantul o
svrete n interesul su (altfel vorbim de contractul de mandat);
b.gerantul trebuie s acioneze cu intenia de a gera interesele altuia.
11. Care sunt obligaiile gerantului ?
a.de a garanta pentru evictiune fata de great
b.de a raspunde fata de gerat pentru viciile ascunse ale lucrului
c.de a da socoteala geratului pentru gestiunea savarsita
SAU:
Sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau
mostenitorii sai vor putea sa o preia
12. Care sunt obligaiile geratului ?
a. sa continue gestiunea inceputa pana in momentul in care geratul sau
mostenitorii sai vor putea sa o preia
b.sa actioneze ca un mandatar al geratuluic.nu are nicio obligatie pozitiva
13. Cum se realizeaz proba gestiunii de afaceri?

a.numai dupa regulile aplicabile in materia probei actelor juridice


b.in acelasi fel, indiferent daca obiectul gestiunii este un act material sau un
act juridic
c.actele materiale se pot dovedi cu orice mijloc de proba
14. Care sunt obligaiile accipiensului de bun-credin?
a.sa restituie lucrul, dar are dreptul sa pastreze fructele ca orice posesor de
buna-credinta
b.sa restituie atat lucrul cat si fructele acestuia
c.sa restituie valoarea lucrului daca a instrainat lucrul daca pretul este mai
mic decat valoarea lucrului
15. Care sunt obligaiile accipiensului de rea-credin?
a.sa restituie lucrul primit si fructele percepute
b.daca a instrainat lucrul sa restituie pretul primit
c.este liberat de obligatia de restituire a lucrului, daca lucrul a pierit in mod
fortuit
16. Care sunt condiiile generale ale plii lucrului nedatorat?
a.sa nu existe o plata
b.plata sa fie datorata
c.plata sa fie facuta din eroare
17. Care sunt persoanele care pot s cear restituirea plii n cazul plii
nedatorate?
a.orice creditor al lui solvens
b.creditorii chirografari ai solvensului, pe calea actiunii oblice
c.numai solvens
Creditori chirografari sunt aceia care au doar un drept de gaj general asupra bunurilor
prezente i viitoare ale debitorului lor. Astfel, ei nu dein o garanie real care s le
asigure realizarea creanei pe care o au contra debitorului lor (gaj, ipotec, privilegiu). Sar putea crede c aceti creditori au o situaie mai bun dect cei cu garanie real (gaj,
ipotec, privilegii) pentru c ei au asigurat creana cu toate bunurile debitorului. n
realitate, creditorii chirografari au o situaie inferioar creditorilor cu garanie real
(creditori gajiti i ipotecari) deoarece:
ei pot urmri doar bunurile debitorului existente n momentul cnd, creana fiind ajuns
la scaden, se trece la executare, moment n care s-ar putea ca n patrimoniul debitorului
s nu existe nici un element de activ (drepturi), adic debitorul s fie insolvabil;
creditorul chirografar sufer concurena celorlali creditori chirografari, neavnd un
drept de preferin, astfel nct poate ajunge n situaia de a nu-i putea satisface creana,

n ntregime, i
unele din bunurile debitorului, chiar dac exist n patrimoniul debitorului la momentul
executrii, sunt neurmribile (insesizabile), legea (C. . pr. civ./ n principal) exceptndule de la urmrire.
Solvens-ul este Persoana care a facut o plata executand prestatia ce constituia obiectul
unui raport juridic de obligatie. Solvens-ul este, de regula, debitorul obligatiei, dar poate
fi si o terta persoana obligata sau care face o plata din eroare. Persoana care primeste
plata se numeste accipiens.

18. Care este termenul de prescripie n care se poate intenta aciunea n


restituirea plii n cazul plii nedatorate ?
a.in toate cazurile, termenul general de prescriptie extintiva de 3 ani
b.termenul general de prescriptie de 3 ani, indiferent daca actiunea in
repetitiune este o actiune patrimoniala sau o actiune in revendicare
c.daca obiectul platii este un bun individual determinat, actiunea este
imprescriptibila deoarece are caracterul unei actiuni in revendicare
19. Care sunt cazurile n care nu exist obligaia de restituire a plii
nedatorate ?
a.in cazul obligatiilor civile perfecte achitate de buna-voie de catre debitor
b.in cazul obligatiilor civile imperfecte achitate de buna-voie de debitor
c.in toate cazurile exista obligatiaa de restituire a platii nedatorate
20. Care sunt condiiile materiale ale aciunii n mbogirea fr just
cauz?
a. sa se produca marirea unui patrimoniu prin dobandirea unei valori
apreciabile
b.sa se produca marirea unui patrimoniu, indiferent de valoarea dobandita
c.micsorarea patrimoniului altei persoane sa constea in diminuarea unor
elemente active
21. Care sunt condiiile juridice ale aciunii n mbogirea fr just cauz?
a. imbogatirea unui patrimoniu pe seama diminuarii patrimoniului altei
persoane sa se faca in baza unei dispozitii legale, un contract sau o hotarare
judecatoreasca
b.sa existe un alt mijloc de recuperare a pierderii suferite
c.sa nu existe un temei legal al imbogatirii unui patrimoniu pe seama
diminuarii patrimoniului altei persoane

22. Ce fel de condiii se cer pentru intentarea aciunii n restituire n cazul


imbogirii fr just cauz?
a.numai conditii juridice
b.numai conditii material
c.atat conditii materiale cat si conditii juridice
23. Care sunt cazurile n care mbogirea este justificat?
a) din executarea unei obligaii valabile;
b) din neexercitarea de ctre cel pgubit a unui drept contra celui mbogit;
c) dintr-un act ndeplinit de cel pgubit n interesul su personal i exclusiv,
pe riscul su ori, dup caz, cu intenia de a gratifica.
24. Care sunt formele rspunderii civile delictuale?
Legea impune indeplinirea a 4 conditii ce trebuiesc indeplinite
cumulativ,respectiv:
-existenta unei fapte ilicite,
-existenta unui prejudiciu,
-existenta unei legaturi de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
-vinovatia celui care a savarsit fapta ilicita
25. Care este natura juridic a rspunderii civile delictuale?
a. pedeapsa civila
b.sanctiunea civila
c.atat pedeapsa cat si sanctiunea civila
26. Care este raportul dintre rspunderea civil delictual i rspunderea
penal ?
a.raspunderea penala inlatura raspunderea civila delictuala
b.raspunderea civila delictuala nu inlatura raspunderea penala daca fapta
ilicita intruneste elementele constitutive ale unei infractiuni
c.nu exista niciun raport intre raspunderea civila delictuala si raspunderea
penala
27. Care sunt funciile rspunderii civile delictuale?
a.functia sanctionatorie
b.numai functia reparatorie
c.numai functia educativ-preventiva si functia reparatorie

28. Cum se clasific prejudiciul?


a. numai prejudiciu corporal
b.numai prejudiciu material
c.prejudiciu material si prejudiciu corporal
29. Ce aspecte sunt avute n vedere la repararea prejudiciului?
a.se repara numai prejudicial previzibil
b.se repara atat paguba efectiva cat si castigul nerealizat
c.repararea prejudiciului se poate realiza numai prin intentarea unei actiuni
in justitie pentru plata despagubirilor
30. Care sunt trsturile caracteristice ale faptei ilicite?
a. fapta are caracter obiectiv sau existenta materiala, constnd ntr-o
conduita ori manifestare umana exteriorizata;
b. fapta ilicita este rezultatul unei atitudini psihice;
c.fapta este contrara ordinii sociale si reprobata de societate.
31. Ce se ntmpl n cazul n care victima unei fapte ilicite are asigurare de
persoane?
a.se poate cumula suma primita de victima de la asigurator cu despagubirea
datorata de autorul prejudiciului
b.autorul prejudiciului poate fi obligat numai la acoperirea diferentei dintre
indemnizatia de asigurare si prejudiciu
c.autorul faptei ilicite nu mai poate fi obligat la vreo despagubire, cand si el
are calitatea de asigurat
32. Cum se poate obine repararea prejudiciului ?
a.prin intelegerea partilor asupra intinderii despagubirilor si a modalitatilor
de reparare a prejudiciului
b.numai printr-o cerere de chemare in judecata prin care se pune in miscare
actiunea in raspundere civila delictuala
c.numai prin invoiala partilor asupra intinderii despagubirilor si a
modalitatilor de reparare a prejudiciului
33. Cum se stabileste raportul de cauzalitate dintre fapta ilicit i prejudiciu
?
a.se stabileste un raport de cauzalitate general

b.nu trebuie sa se faca abstractie de atitudinea subiectiva, de ordin psihic a


autorului prejudiciului fata de fapta sa ilicita si de urmarile acesteia
c.trebuie avute in vedere atat fapta ilicita savarsita, ca actiune, cat si fapta
ilicita, ca inactiune
34.Care sunt condiiile reparrii prejudiciului ?
a.numai conditia ca prejudicial sa nu fi fost reparat inca
b.prejudiciul sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca
c.este considerat cert numai prejudiciul actual
35.Care sunt principiile care guverneaza repararea prejudiciului ?
a.principiul repararii integrale
b.principiul repararii prin echivalent
c.atat principiul repararii integrale cat si principiul repararii prin echivalent
36.Ce aspecte sunt avute n vedere la repararea integrala a unui prejudiciu ?
a.la stabilirea despagubirilor nu are relevanta starea materiala a victimei sau
a autorului faptei ilicite
b.este supus repararii numai paguba efectiva
c.se repara numai prejudicial previzibil
37.Care sunt formele reparaiei?
Repararea prejudiciului se face n natur, prin restabilirea situaiei
anterioare, iar dac aceasta nu este cu putin ori dac victima nu este
interesat de reparaia n natur, prin plata unei despgubiri, stabilite prin
acordul prilor sau, n lips, prin hotrre judectoreasc.
38.Care este fundamentul rspunderii pentru fapta minorului sau a celui pus
sub interdicie ?
Cel care n temeiul legii, al unui contract ori al unei hotrri judectoreti
este obligat s supravegheze un minor sau o persoan pus sub interdicie
rspunde de prejudiciul cauzat altuia de ctre aceste din urma persoane.
39.Care este raportul dintre rspunderea prinilor i rspunderea
comitenilor pentru faptele prepuilor ?
a.raspunderea comitentului inlatura raspunderea parintilor;
b.raspunderea comitentului nu inlatura raspunderea parintilor
c.daca minorul a savarsit fapta cauzatoare in calitate de presupus ,vor fi
angajate ambele forme de raspundere

40. Cine poate avea calitatea de comitent?


Persoana indreptatita sa exercite directia, supravegherea si controlul asupra
modului de indeplinire a functiei pe care a incredintat-o altei persoane
(prepusului).
41.Care sunt efectele rspunderii comitentului n raporturile cu victima
prejudiciului?
a.victima trebuie sa cheme la raspundere comitentul sau prepusul in ordinea
prestabilita legal
b.prepusii sunt solidari fata de victima fata de intreg prejudiciul, in timp ce
fiecare comitent este solitar cu propriul prepus doar in limitele partii de
prejudiciu pe care a produs-o acel prepus
c.pentru intregul prejudiciu, prepusii nu sunt tinuti solidari fata de victim
prejudiciului
42.Care sunt efectele rspunderii comitentului n raporturile cu prepusul?
a.comitentul are dreptul sa ceara prepusului sau restituirea in intregime a
despagubirilor avansate victimei
b.daca prejudiciul a fost cauzat de doi sau mai multi prepusi ai aceluiasi
comitent, acesta nu poate sa ceara oricaruia dintre ei restituirea intregii sume
platite
c.fata de comitent, prepusii care nu au savarsit fapta nu raman obligatii
solidar
43. Cine are paza animalului sau a lucrului?
Paza juridica o are de regula proprietarul, care in aceasta calitate are putere
de folosinta, supraveghere si control asupra lucrului sau animalului
44.Cine are calitatea de persoan rspunzatoare pentru prejudiciul cauzat de
ruina edificiului?
a.constructorul si arhitectul
b.locatarul cladirii
c.proprietarul cladirii
45. Care sunt cauzele de exonerare de rspundere n materia rspunderii
pentru prejudiciile cauzate de animale, de lucruri i pentru ruina edificiului?
Cazul fortuit si calamitatile naturale
Sau

- Cnd acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei nsei ori a


unui ter sau este urmarea unui caz de for major.
DREPT CIVIL. CONTRACTE
1. Ce fel de contracte este donaia?
a. un contract dezinteresat;
b. o liberalitate;
c. un contract aleatoriu.
SAU :
solemn,unilateral,cu titlu gratuit,cu titlu oneros in cazul donatiei cu
sarcina,translativ de proprietate prin natura sa
2. Ce este donaia este?
a. o liberalitate;
b. un act dezinteresat;
c. act juridic bilateral, sub aspectul numrului de voine exprimate sau
de creanta unei persoane denumite donatar .
3. Dup felul liberalitii, donaia este?
Directa, indirecta, simulata
Sau
Act juridic cu titlu gratuit
4. Ce fel de contract este donatia din punct de vedere al numrului prilor
implicate n acesta?
Unilateral
5. Cand trebuie ncheiat donaia din punct de vedere al formei contractului?
In timpul vietii
Sau
In inscris autentic
6. Cnd este cerut, in cazul donaie, condiia ncheierii prin nscris autentic
condiia ncheierii prin nscris autentic este impusa de art 1011 NCC facand
exceptie doar donatiile indirecte, donatiile deghizate, si darurile manuale
(in toate cazurile)

7. Ce bunuri pot face obiectul unui dar manual?


a) biletele la banc;
b) drepturile de crean;
c) fondul de comer.
Sau
Bunuri mobile corporale cu o valoare pana la 25000 lei
8. Cum este sancionat nerespectarea cerinei privind forma autentic a
promisiunii de donaie?
a.nulitate virtuala
b.nulitate absoluta
c.nulitate relative
9. n cazul donaiei, donatorul:
nu datoreaz garanie pentru eviciune i nici pentru vicii ascunse deoarece
contractul este cu titlu gratuit.nu are nicio obligaie, ci numai o ndatorire
numit de recunotin care, n anumite cazuri reglementate de lege, este
sancionat prin posibilitatea dat donatorului s revoce donaia pentru cauz
de ingratitudine. excepie: donaia cu sarcini.
10. n ce condiii se revoc pentru ingratitudine donaia?
a. dac donatarul a atentat la viaa donatorului
b. dac donatarul s-a fcut culpabil fa de donator de delicte, cruzimi sau
injurii grave
c. dac donatarul refuz fr temei de a da alimente donatorului
sau

- Revocarea donaiei pentru ingratitudine este o modalitate legal


de revocare n virtutea creia donaia se poate desfiina judiciar n
cazurile limitativ prevzute deart. 831 cod civil.
11. Cnd este lovit de nulitate absolut donaia ?
Conditia esentiala este irevocabilitatea, orice clauza contrara fiind lovita
de nulitate absoluta
Forma contractului este autentica; nerespectarea acestei conditii
conduce la nulitatea absoluta a donatiei.
12. Pentru ce rspunde dispunatorul in executarea donaiei?

rspunde numai pentru dol i culp grav


13. Cum este donaia ncheiat ntre soi?
Orice donaie ncheiat ntre soi este revocabil numai n timpul cstoriei.
14. Dreptul la aciunea prin care se solicit revocarea pentru ingratitudine se
prescrie n termen de?
Dreptul la aciunea prin care se solicit revocarea pentru ingratitudine se
prescrie n termen de un an din ziua n care donatorul a tiut c donatarul a
svrit fapta de ingratitudine.
Sau
Un an de la data mortii donatorului daca acesta a decedat fara sa fi cunoscut
cauza de revocare
15. Poate fi revocat oferta de donaie?
Donaia poate fi revocat pentru ingratitudine i pentru neexecutarea fr
justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.
16. n ce termen se prescrie dreptul la aciunea prin care se solicit
executarea sarcinii sau revocarea donaiei?
a. Dreptul la aciunea prin care se solicit executarea sarcinii sau revocarea
donaiei se prescrie n termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia
executat.
17. Cine este prezumat persoan interpus n cazul unei donaii simulate?
Este prezumat persoan interpus, pn la proba contrar, orice rud a
donatarului la a crei motenire acesta ar avea vocaie n momentul donaiei
i care nu a rezultat din cstoria cu donatorul.
18. Care este sanciunea pentru nerespectarea formei autentice cerut de lege
pentru ncheierea contractului de donaie ?
a.nulitate absoluta
b.nulitate virtuala
c.nulitate relative
19. Ce fel de contract este darul manual?
Darul manual este un contract real (trebuie sa indeplineasca conditiile de
fond ale donatiei)

SAU:
contract real, dar nu si solemn. care se ncheie valabil i se i execut
prin remiterea efectiv a bunului (sau a bunurilor) de la donator la donatar,
fr ndeplinirea vreunei alte formaliti. Pentru a fi valabil, el trebuie s
conin dou elemente: acordul de voin pentru a transfera i dobndi
proprietatea bunului cu titlu gratuit i tradiiunea, predarea material a
obiectului mobil druit.
20. Care din urmatoarele cauze legale poate duce la revocarea donatiilor?
revocarea pentru neexecutarea sarcinii, pentru ingratitudine i pentru
survenien de copil.
21. Ce il autorizeaz pe mandatar s efectueze mandatul general?
Mandatul general l autorizeaz pe mandatar s efectueze numai
acte de conservare i de administrare
22. Cnd nceteaz contractul de mandat dac prile nu au prevzut un
termen?
a.Daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza
in 3 ani de la incheierea sa".
b. de la 6 luni la durata nelimitata,
c. pana la revocarea expresa
23. Cum se prezum a fi mandatul dintre dou persoane fizice?
a. cu titlu gratuit.
b.cu titlu oneros
c.liber de sarcini
24. Ce fel de capacitate trebuie s aib mandatarul, pentru ca mandatul s fie
valabil?
a.capacitate deplina de exercitiu
b.capacitate de folosinta
c.capacitate de exercitiu restransa
25. Ce se intampl atunci cnd mputernicirea a fost dat prin mandat mai
multor mandatari?

Daca imputernicirea a fost data printr-un singur mandat mai multor


mandatari, nu exista solidaritate intre ei decat daca solidaritatea s-a
stipulat in mod expres. Fiecare mandatar poate insa executa singur, daca
nu s-a prevazut altfel in contract.
26. Care sunt cazurile de incetare a mandatului?
a) revocarea sa de catre mandant;
b) renuntarea mandatarului;
c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului.
27. Ce se intampl atunci cnd mandatul a fost dat aceluiai mandatar de mai
multe persoane pentru o afacere comun?
Cand mandatul a fost dat aceluiasi mandatar de mai multe persoane pentru o
afacere comuna, fiecare dintre aceste persoane raspunde solidar fata de
mandatar de toate efectele mandatului.
28. Cui apartine obligaia legal de a verifica dac procura dat pentru
ncheierea unui act a fost revocat sau nu?
Notarul public care autentifica actul pentru incheierea caruia a fost data
procura are obligatia sa verifice la Registrul national notarial daca acea
procura a fost revocata.
29. Unde se transcrie revocarea unei procuri date n forma autentic
notarial?
Registrul naional notarial, inut n format electronic, potrivit legii.
30. Este permis substituirea mandatarului cu un ter n contractul de
mandat?
Da
SAU:
a) mprejurri neprevzute l mpiedic s aduc la ndeplinire mandatul;
b) i este imposibil s l ntiineze n prealabil pe mandant asupra acestor
mprejurri;
c) se poate prezuma c mandantul ar fi aprobat substituirea dac ar fi
cunoscut mprejurrile ce o justific.

31. Ce se intampl cu contractul ncheiat de un mandatar aflat n conflict de


interese cu mandantul?
Contractul ncheiat de reprezentant cu sine nsui, n nume propriu, este
anulabil numai la cererea reprezentatului, cu excepia cazului n care
reprezentantul a fost mputernicit n mod expres n acest sens sau cuprinsul
contractului a fost determinat n asemenea mod nct s exclud posibilitatea
unui conflict de interese.
32. Cum este contractul de mandat?
a. doar cu titlu gratuit;
b. real
c. cu titlu gratuit(sinalagmatic) sau cu titlu oneros;consensual;intuitu
personae
33. Care este obiectul principal al contractului de mandat ?
ncheierea de acte juridice, cu excepia actelor cu caracte personal
34. Este obligat mandantul pentru actele mandatarului care depesc limitele
mputernicirii?
Nu.Dac mandatarul a ndeplinit acte n afara mputernicirii primite, acestea
nu l pot obliga pe mandant, care este un ter fa de actul ncheiat de
mandatar.
35. Dac reprezentatul sau reprezentantul este persoan juridic, cand
inceteaz puterea de a reprezenta?
n cazul insolvabilitii i a falimentului persoanei juridice
Sau
Data la care p. juridica isi inceteaza existenta
36. Din ce izvorte puterea de a reprezenta?
Din lege sau Din contractul de mandat deci din conventie
37. n cazul mandatului cu titlu oneros, dac remuneraia mandatarului nu
este stabilit prin contract, cum se va determina aceasta?
Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca
mandatarului remuneratia, chiar si in cazul in care, fara culpa mandatarului,
mandatul nu a putut fi executat.
Sau

Potrivit legii uzantelor sau in lipsa dupa valoarea serviciilor prestate


38. Ce se intampl n cazul n care mandatarul i-a substituit o persoan n
executarea mandatului?
Mandatarul este obligat sa il instiinteze de indata pe mandant cu privire la
substituire.
SAU:
Daca substituirea a fost autorizata, mandatarul nu raspunde decat pentru
diligenta cu care a ales persoana care l-a substituit si i-a dat instructiunile
privind executarea mandatului.

39. Ce va restitui mandantul mandatarului?


Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta
din urma pentru executarea mandatului, impreuna cu dobanzile legale
aferente, calculate de la data efectuarii cheltuielilor.
40. Ce se intampl n cazul n care preul nu este sincer?
Contractul este nul ca vnzare cumprare pentru lipsa preului, dar dac
prile au dorit totui s nstrineze bunul, contractul este valabil ca donaie
deghizat
41. Ce condiii trebuie s ndeplineasc preul, ca obiect al prestaiei
cumprtorului?
a. sa imbrace forma oricarei acte prestatii
b. sa fie lasat la aprecierea cumparatorului
c. sa fie stabilit in bani
42. Este valabil clauza de inalienabilitate n contractul de vnzarecumprare?
Nu
SAU:
Clauza de inalienabilitate, pentru a fi valabila, trebuie sa fie esentialmente
temporara (a), intemeiata pe un interes legitim si serios
43. Cum se interpreteaz clauzele ndoielnice n contractul de vnzarecumprare?
se interpreteaz n favoarea cumprtorului,

44. n sarcina cui cad cheltuielile pentru ncheierea contractului de vnzare?


a) vnztorului
b) att vnztorului ct i cumprtorului
c) cumprtorului
45. Care sunt persoanele incapabile de a cumpra, direct sau indirect, chiar i
prin licitaie public:
a) mandatarii, pentru bunurile pe care sunt nsrcinai s le vnd;
excepia prevzut la art. 1.304 alin. (1) rmne aplicabil;
b) prinii, tutorele, curatorul, administratorul provizoriu, pentru
bunurile persoanelor pe care le reprezint;
c) funcionarii publici, judectorii-sindici, practicienii n insolven,
executorii, precum i alte asemenea persoane, care ar putea
influena condiiile vnzrii fcute prin intermediul lor sau care are ca
obiect bunurile pe care le administreaz ori a cror administrare o
supravegheaz.
46. Cnd este nul vnzarea n cazul unei vnzri efectuate n schimbul unui
pre determinabil?
Dac preul nu a fost determinat n termen de un an de la ncheierea
contractului, vnzarea este nul, afar de cazul n care prile au convenit un
alt mod de determinare a preului.
47. Cum este garania contra viciilor ascunse n vnzrile silite?
nu se datoreaz garanie contra viciilor ascunse
48. Cand rspunde vnztorul pentru vicii ascunse?
n cazul donaiei cu sarcini, n limita valorii acestora
Sau

-Vnzatorul raspunde pentru viciile ascunse ale bunului vndut,


daca din cauza lor nu poate fi ntrebuintat potrivit destinatiei sale
sau ntrebuintarea lui este att de micsorata nct se presupune ca
dobnditorul nu l-ar fi achizitionat sau nu ar fi convenit vnzarea la
pretul stabilit daca ar fi cunoscut viciile. Pe de alta parte, art.
1353 cod civil (de la 1864, sub imperiul caruia s-a ncheiat
contractul de vnzare-cumparare) prevede ca vnzatorul nu

raspunde pentru viciile aparente, despre care cumparatorul a putut


singur sa se convinga.
49. Este valabil vnzarea lucrului altuia?
Nu
Sau

- Vnzarea lucrului altuia este o operaie anormal, ntlnit totui


n practic i efectuat n cunotin de cauz de ambele pri, sau
n mprejurri n care att vnztorul ct i cumprtorul ori numai
unul din ei nu tia c bunul vndut aparine altei persoane
50. Pe ce termen se poate institui clauza de inalienabilitate in contractul de
vanzare?
se poate institui pe o durata de cel mult 49 de ani
51. Cum trebuie s fie pretul, obiect al prestatiei cumparatorului?
a. sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor;
b. sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil.
c. sa fie sincer si serios;
52. Cnd putem vorbi de Donatia deghizat?
a. actul public este un contract cu titlu gratuit
b. actul public este o liberalitate
c. actul public este un act cu titlu oneros
sau
cand este simulata, ascunsa sub forma unui act juridic diferit, cu titlu oneros
53. n ce situatie ne aflam in fata unei donatii indirecte?
a. darul manual
b. remiterea de datorie
c. simulatia prin interpunere de persoane
sau
renuntarea la un drept
sau stipulatia in favoarea altei persoane

54. Ce aspecte incompatibile cu principiul irevocabilittii donatiilor


cunoasteti?
a. plata datoriilor viitoare determinate
b. conditia pur potestativa
c. clauza privitoare la termenul
55. Care sunt obligaiile locatarului n cazul contractului de inchiriere?
a. raspunderea pentru viciile ascunse ale bunului inchiriat..
b. apararea locatorului contra evictiunii
c. efectuarea reparaiilor locative;
56. Cum opereaza tacita relocaiune
a. daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea contractului si
fara ca locatorul sa-l impiedice
b. in cazul contractelor incheiate fara termen;
c. in cazul in care locatarul comunica locatorului ca doreste prelungirea
contractului
57. Ce fel de contract este contractul de mandat?
a. doar cu titlu gratuit
b. real
c. cu titlu gratuit sau cu titlu oneros
58. Care sunt cauzele speciale de ncetare a contractului de mandat?
a. decesul oricareia din prtile contractului
b. executarea contractului
c. imposibilitatea fortuita de executare a contractului
sau prin revocarea mandatarului, renuntarea mandatarului, moartea sau
incapacitatea sau falimentul mandantului sau mandatarului
59. Care sunt categoriile de persoane la care se refer incapacitatile de a
primi donatii ?
a. medicii si farmacistii de la persoanele tratate pentru orice boli
b. medicii si farmacistii de la persoanele carora le-au acordat ingijiri de
specialitate pentru boala, care este cauza decesului in perioada in care au
acordat aceste ingrijiri

c. medicii si farmacistii de la persoanele carora le-au acordat ingijiri de


specialitate pentru boala, care este cauza decesului in perioada in care au
acordat aceste ingrijiri
60. Care sunt conditiile cerute pentru validitatea darului manual?
a. acordul de vointa pentru a transfera si dobandi un drept cu titlu gratuit, in
forma autentica
b. traditiunea efectiva si reala a bunului daruit, acordul de vointa al partilor,
sa fie vorba de bunuri mobile corporale cu valoare de pana la 25.000 lei
c. traditiunea efectiva si reala a bunului daruit, acordul de vointa al partilor,
sa fie vorba de bunuri mobile corporale cu valoare de pana la 35.000 lei
61. Care sunt obligatiile mandatarului?
a. obligatia de a executa mandatul ce i-a fost incredintat, fara a putea fi
obligat la plata unor daune pentru neindeplinire
b. obligatia de a da socoteala si de a-i remite mandantului tot ce a primit in
puterea mandatului
c. obligatia de a raspunde pentru substituirea unui tert, chiar daca a avut
acordul mandantului
62. Ce fel de contract este contractul de vanzarea
a. solemn
b. consensual
c. unilateral
63. n ce forma se incheie oferta si acceptarea n cazul donatiei intre absenti?
a. numai oferta de a dona se face in forma autentica
b. numai acceptarea ofertei se face in forma autentica
c. oferta de a dona si acceptarea ofertei se incheie in forma autentica,
garantie contra evictiunii, garantie contra viciilor lucrului vandut
64. Care sunt obligatiile vanzatorului?
a. predarea lucrului vndut
b. suportarea cheltuielilor vnzrii
c. obligatia de ridicare a bunului
65. . Care sunt caracterele juridice al contractului de donatie?
a. caracterul revocabil

b. consensualismul
c. caracterul translativ de proprietate
66. Care sunt persoanle care sunt Incapabile de a dispune prin donatie ?
a. persoanele fizice concepute;
b. medicii si farmacistii
c. minorii si persoanele puse sub interdictie
67. Care sunt caracterele juridice al contractului de locaiune
a. contract sinalagmatic;
b. contract autentic
c. contract cu titlu oneros, aleatoriu
68. Ce se transmite prin contractul de locaiune?
a. se transmite dreptul de dispoziie asupra lucrului nchiriat.
b. se transmite dreptul de folosin temporar a lucrului nchiriat;
c. se transmite dreptul de proprietate asupra lucrului nchiriat;
69. Cine poate avea calitatea de locator ntr-un contract de locaiune?
a. fiul proprietarului bunului
b. uzufructuarul lucrului;
c. un alt locator vecin
70. Care sunt obligatiile mandatarului?
a. s rspund de faptele substituitului, daca este cazul
b. ndeplinirea mandatului, constand in fapte juridice
c. obligaia de a nu da socoteal despre ndeplinirea mandatului;
71. Cum se stinge contractul de mandat?
a. punerea sub interdictie a mandantului
b. renuntarea mandantului
c. revocarea mandatului;
72. Care sunt incapacitatile speciale de a vinde si a cumpara?
a. incapacitatea parintilor de a cumpara bunurile persoanelor pe care le
reprezinta

b. executorii judecatoresti nu pot cumpara bunurile statului sau unitatilor


administrativ teritoriale
c. tutorii nu pot cumpara bunuri cat timp socotelile definitive ale tutelei n-au
fost date si primite.
73. Cum trebuie s fie lucrul vandut?
a. trebuie sa fie in comert;
b. trebuie sa existe intotdeauna in momentul incheierii contractului
c. trebuie sa fie in posesia vanzatorului
74. Cum este contractului de donatie?
a. contract consensual
b. contract solemn
c. contract real
75. Cum definim donatiile indirecte?
a. acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica, dar infaptuite pe calea
unui act juridic diferit de contractul de donatie;
b. donatia simulata care sub aparenta unui contract cu titlu oneros ascunde
natura gratuita a unui contract secret
c. o donatie realizata prin traditiunea bunului mobil corporal transmis de la
dispunator la gratificat, in baza acordului de vointa al partilor contractante.
76. Ce fel de contract este contractul de locatiune?
a. contract cu titlu oneros, aleatoriu.
b. contract consensual
c. contract translativ de proprietate
77. Ce poate solicita locatarul n cazul in care locatorul nu-si respecta
obligatia de predare a lucrului?
a. nulitatea contractului
b. rezolutiunea contractului pentru neexecutare
c. obligarea la predarea silita a lucrului si plata de daune interese
78. Care sunt obligatiile locatorului?
a. sa efectueze reparatiile locative;

b. obligatia de a efectua reparatiile capitale sau de a preda lucrul sau


obligatia mentinerii starii corespunzatoare de intrebuintare a lucrului
c. obligatia de a intretine lucrul
79. Ce actiune are la indemana locatorul in cazul in care locatarul refuza sa
restituie lucrul?
a. in toate cazurile, o actiune in revendicare;
b. in toate cazurile o actiune personala
c. o actiune in revendicare, daca este proprietarul lucrului.
80. La ce se refer simetria formei in ceea ce priveste contractul de mandat?
a. concordanta de interese intre mandatar si mandant
b. indentitatea intre forma procurii si forma contractului ce urmeaza a fi
incheiat
c. identitatea intre mandatul tacit si cel aparent
DREPT CIVIL. SUCCESIUNI
1. Ce nelegem prin motenire?
Mostenirea poate fi definita ca transmiterea patrimonului unei persoane
fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta.
2. Cine are capacitate de a mosteni?
O persoana poate mosteni daca exista la momentul deschiderii mostenirii.
3. Care sunt conditiile generale ale dreptului de mostenire?
a.s aib capacitatea succesoral (art.654 C.civ)
b.s nu fie nedemn de a moteni (art.655 C.civ)
c.s aib vocaie succesoral sau chemarea la motenire.
4. Ce categorii de subiecti de drept au capacitate succesorala?
a.Persoanele fizice in viata la data deschiderii succesiunii,
b.persoanele concepute dar nenascute la data deschiderii succesiunii,
c.persoanele disparute(dar nu declarate decedate),
d.persoanele juridice.
5. Ce categorii de subiecti de drept nu au capacitate succesorala?
predecedatii si persoanele juridice care au incetat sa mai fie in fiinta,
comorientii si codecedatii

6. Care sunt conditiile in care persoanele disparute au capacitate


succesorala?
Cel disparut sa fie socotit in viata, si sa nu fie o hotarare declarativa de
moarte ramasa definitiva
7. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica
pentru a putea mosteni?
Capacitatea de a mosteni si vocatia la mostenire
8. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana fizica
pentru a avea capacitate succesorala?
Aptitudinea unei persoane de a fi subiect de drept si obligatii
9. Definiti termenul comorienti.
Comorientii sunt persoane decedate in aceeasi imprejurare si in conditii de
natura a nu se putea stabili daca una a supravietuit altora
10. Definiti termenul codecedati.
Codecedatii sunt persoane decedate in imprejurimi diferite, de natura a nu se
putea stabili care a supravietuit celeilalte
11. Cine are vocatie succesorala legala?
Rudele defunctului, sotul supravietuitor al defunctului si statul
12. Felurile nedemnitatii succesorale.
nedemnitatea de drept, nedemnitatea judiciara
13. Modurile in care efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fi
inlaturate.
Expres prin testament sau prin act autentic notarial de catre cel care lasa
mostenirea
14. Cine poate fi declarat nedemn de a mosteni (nedemnitate judiciara)?
Persoana condamnata penal pt desavarsire, persoana care cu rea-credinta a
ascuns a alterat a distrus sau a falsificat testamentul, sau persoana care prin
dol sau violenta l-a impiedicat pe cel care lasa mostenire sa intocmeaca, sa
modifice sau sa revoce testamentul

15. Termenul in care se poate solicita instantei de judecata declararea


nedemnitatii.
Un an de zile de la data deschiderii mostenirii
16. Efectele nedemnitatii.
Consta in faptul ca, in puterea legii, titlul de mostenitor al nedemnului este
desfiintat retroactiv
17. Raportul dintre mostenirea legala si cea testamentara.
Cele doua feluri de mosteniri nu se exculd reciproc, ci pot coexista una cu
cealalta
18. Cum se numesc persoanele desemnate prin testament de catre defunct sa
culeaga mostenirea?
Legatar
19. Cum se numeste defunctul care a lasat un legat?
Testator
20. Raportul dintre data deschiderii mostenirii pe de o parte si data
deschiderii procedurii succesorale
Deschiderea motenirii este declanat de faptul juridic al morii unei
persoane fizice, n timp ce deschiderea procedurii succesorale notariale se
face la cererea oricrei persoane interesate, a procurorului sau a secretarului
consiliului local al localitii n raza creia defunctul i-a avut ultimul
domiciliu.
Sau

Deoarece motenirea se deschide prin moarte, data deschiderii


succesiunii este cea a morii celui care las motenirea. Dovada
morii se face cu certificatul de deces sau cu o hotrre
judectoreasc declarativa de moarte rmasa definitiv.
21. Locul deschiderii mostenirii
a. ultimul domiciliu ales al defunctului
b. acolo unde defunctul si avea locuinta principal
c. situat n circumscriptia notarului public cel dintai sesizat

22. Ce mostenitori au vocatie succesorala generala, nelimitata in grad?


Rudele defunctului (descendentii, ascendentii acestuia)
23. Ce mostenitori au vocatie succesorala numai pana la gradul al IV-lea
inclusiv?
Rudele colaterale
24. Din punctul de vedere al mostenirii legale, care este raportul dintre sotul
supravietuitor al defunctului si rudele defunctului?
a.stabilirea cotei ce i se cuvine se face dupa deducerea corespunzatoare a
cotei mostenitorilor din clasa I
b.stabilirea cotei ce i se cuvine se face cu ntietate fata de stabilirea cotelor
mostenitorilor cu care concureaza
c.se tine seama pentru stabilirea partii succesorale a sotului supravietuitor
numai de rudele cu care el vine la mostenire , chiar daca printre acestia se
afla mostenitori nedemni sau exheredati
sau
sotul supravietuitor nu inlatura nicio clasa de mostenitori, dar nici nu este inlaturat de la
mostenire

25. Ce mostenitori fac parte din clasa I de mostenitori legali?


a. descendentii pana la gradul IV inclusiv
b. descendentii
c. descendentii de orice grad si ascendentii privilegiati
26. Ce mostenitori fac parte din clasa II de mostenitori legali?
a. ascendentii privilegiati si descendentii
b. ascendentii privilegiati si ascendentii ordinari
c. ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati
27. Ce mostenitori fac parte din clasa III de mostenitori legali?
a. descendentii si ascendentii ordinari, n cote egale
b. ascendentii ordinari
c. ascendentii privilegiati
28. Ce mostenitori fac parte din clasa IV de mostenitori legali?
a. colateralii ordinari
b. ascendentii privilegiati si colateralii privilegiati, n cote egale
c. colateralii ordinari

29. Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor.


Dreptul de mostenire in concurs cu clasele de mostenitori legali sau in lipsa
rudelor din cele 4 clase, un drept de mostenitor special si un drept de
mostenitor temporar de abitatie asupra locuintei
30. Ce nelegem prin reciprocitatea vocaiei succesorale?
dac o persoan are vocative succesoral legal general la motenirea lsat
de o alt persoan, atunci i aceasta din urm are vocaie succesoral la
motenirea celei dinti
31. Cum se aplic principiul prioritii clasei de motenitori?
n linie dreapt dup numrul naterilor,
n linie colateral dup numrul naterilor urcnd pn a ascendentul comun
SAU:
principiul prioritii clasei de motenitori n ordinea stabilit de lege ntre
motenitorii fcnd parte din clase diferite
32. Cum se aplic principiul proximitii de grad?
acest principiu exprim regula de drept conform cu care nluntrul
aceleiai clase de motenitori legali, rudele de grad mai apropiat cu
defunctul nltur de la motenire pe rudele de grad mai deprtat.
33. n ce cazuri este admis reprezentarea succesoral?
cel reprezentat s fie decedat la data deschiderii succesiunii
locul celui reprezentat trebuie s fie util reprezentantul s ndeplineasc toate
condiiile necesare pentru a culege motenirea lui de cujus
34. Cnd vin la motenire prin reprezentare descendenii din frai i surori?
pot veni la motenire prin reprezentare numai pn la gradul al IV-lea
inclusiv
35. Ce este mostenirea vacant?
Daca nu sunt mostenitori legali sau testamentari, mostenirea este vacanta.
36. care sunt caracterele juridice ale testamentului?
a.este un act juridic unilateral
b.este un act juridic esenialmente personal

c.este un act juridic mortis causa


d.este un act juridic solemn
e.este un act juridic mortis causa
f.este un act juridic esenialmente revocabil
37. care este continutul testamentului?
Il constituie actele de dispozitie cu titlul gratuit privitoare la bunurile pe care
testatorul le va lasa la moartea sa, adica legatele.
38. Ce este exheredarea ?
Este aceea dispozitie testamentara prin care testatorul inlatura de la
mostenire unul sau mai multi mostenitori legali
39. Efectele exheredarii
Ca efect al exheredarii, mostenitorul legat nu mai are vocatie la succesiune
40. Conditiile de forma ale testamentului
Vointa testamentara nu produce efecte decat daca este imbracata in anumite
forme impusa de lege
41. Reguli de forma comune tuturor testamentelor.
obligativitatea formei scrise i a actului separat
42. Sanctiunea nerespectarii formei testamentului.
Nerespectarea condiiilor generale ca i nerespectarea condiiilor speciale de
form prevzute pentru diferite feluri de testamente se sancioneaz cu
nulitatea absolut.
43. Testamentele ordinare
Testamente ordinare, privilegiate si alte forme testamentare. Din categoria
testamentelor ordinare fac parte, testamentul olograf si testamentul autentic.
44. Testamentul autentic
Testamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public sau de o
alta persoana investita cu autoritate publica de catre stat, potrivit legii.
45. Testamentul olograf

Testamentul olograf trebuie sa fie in intregime scris, datat si semnat de mana


testatorului
46. Testamentele privilegiate
Testamentele privilegiate sunt testamente autentice n
form simplificat, ntocmite de persoane care, temporar, se afl n situaii
excepionale, prevzute de lege,( .: Testamentul militarilor, Testamentul
fcut n timp de boal contagioas, Testamentul maritim)
47. Clasificarea legatelor dupa obiectul lor
legat universal, legatul cu titlu universal, legatul cu titlu particular sau
singular
sau

Legatele pot fii impartite dupa modalitatea ce afecteaza vointa


testatorului ( pure si simple) fie dupa obiecutl lor (universale, cu
titlul universal sau cu titlul particular)
48. Revocarea legatelor
poate fi rezultatul voinei testatorului sau al hotrrii instanei pentru faptele
svrite de legator : revocare voluntar i revocare judectoreasc
49. Caducitatea legatelor
Daca imprejurarile care impiedica executarea legatului sunt straine de vointa
testatorului sau de vreo culpa a legatarului, legatul devine caduc.
50. Executiunea testamentara
Dreptul si indatorirea de a executa dispoziiile testamentare revin, in temeiul
legii, mostenitorilor legali
51. Limitele dreptului de a dispune prin acte juridice de bunurile succesiunii
Dreptul de a dispune pentru cauz de moarte nu poate fi exercitat ntr-un
mod cu totul discreionar, pentru anumite raiuni el fiind ngrdit n limite
prevzute de lege.
52. Pactele asupra unei mosteniri nedeschise
Dac prin lege nu se prevede altfel, sunt lovite de nulitate absolut actele
juridice avnd ca obiect drepturi eventuale asupra unei moteniri nedeschise
nc, precum actele prin care se accept motenirea sau se renun la aceasta,

nainte de deschiderea ei, ori actele prin care se nstrineaz sau se promite
nstrinarea unor drepturi care s-ar putea dobndi la deschiderea motenirii.
53. Imparteala unei mosteniri nedeschise
Sunt lovite de nulitate absolut, conform prevederilor art. 956
NCC , orice acte juridice avnd ca obiect drepturi eventuale
asupra unei moteniri nedeschise nc.
54. Rezerva succesorala
Rezerva succesorala este acea parte din mostenire care, in puterea
legii, se cuvine anumitor mostenitori legali si de care cel ce lasa
mostenirea nu poate dispune prin acte cu titlu gratuit.
55. Cotitatea disponibila
Este partea din bunurile motenirii care nu este rezervat prin lege i de care
defunctul putea dispune n mod nengrdit
56. Raportul dintre cotitatea disponibila si rezerva succesorala
Cotitatea disponibila este partea de bunuri care nu este rezervata, pe cand
rezerva succesorala este parte a mostenirii pe care legea o atribuie unor
persoane apropiate defunctului
57. Acceptarea mostenirii
Acceptarea mostenirii este un act unilateral de vointa prin care succesibilul
isi insuseste calitatea de mostenitor.Acceptarea mostenirii poate fi facuta si
de creditorii succesibilului, pe cale oblica.
58. Renuntarea la mostenire
Renunarea la succesiune este un act juridic unilateral, expres si solemn prin
care motenitorul declar c renun la titlul de motenitor. Renunarea
poate fi numai expres, Renunarea la motenire este un act juridic
indivizibil
59. Sezina
a. stpnirea de fapt asupra patrimoniului succesoral
b. stpnirea indirect asupra patrimoniului succesoral
c. stpnirea de drept asupra patrimoniului succesoral
SAU:

Atribuire prin lege unor categorii de mostenitori, descendentii si ascendentii,


a posesiei mostenirii, din chiar momentul deschiderii ei si fara indeplinirea
vreunor formalitati, care le da dreptul de a exercita, in calitatea de
continuatori ai persoanei defunctului, toate drepturile si actiunile ce
apartineau acestuia. Pe o anumita perioada si cu efecte limitate, testatorul
poate atribui sezina, posesia de drept a mostenirii, si executorului
testamentar.
60. Efectele reprezentrii
principalul efect al reprezentrii succesorale const n mprirea
motenirii pe tulpini.
61. Petitia de ereditate
petiia de ereditate reprezint aciunea prin care motenitorul cu vocaie
universal sau cu titlu universal solicit recunoaterea calitii sale de
motenitor i obligarea la restituirea bunurilor succesorale a persoanei care,
pretinzndu-se de asemenea motenitor, deine aceste bunuri sau unele dintre
ele in aceast calitate;
62. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite pentru ca actul de dispoziie
ncheiat de un motenitor aparent s se menin?
a.sa fie cu titlu particular;
b.sa fie cu titlu oneros;
c.sa fie de buna credinta;
d.ambele parti sa fie in eroare comuna si invincibila
63. n cazul declarrii judectoreti a morii, de cnd ncepe s curg dreptul
de opiune succesoral?
a.de la data stabilita de instanta ca fiind data mortii
b.de la data ramanerii irevocabile a hotarii judecatoresti de declarare a mortii
c.de la data introducerii cererii de declarare judecatoreasca a mortii;
64. n ce termen poate reveni renuntorul asupra deciziei de renunare la
motenire?
n termen de 6 luni de la data deschiderii succesiunii
65. Care sunt condiiile de fond pe care trebuie s le ndeplineasc
renunarea la motenire?

trebuie s fie expres; este un act juridic indivizibil


66. Cror motenitori le revine obligaia de a suporta pasivul succesoral?
a.motenitorilor universali;
b.motenitorii cu titlu universal;
c.soul supravieuitor
67. Care sunt persoanele care pot cere mpreala motenirii?
motenitorii legali; motenitorii universali; . motenitorii cu titlu universal;
68. Cnd este obligatorie mpreala motenirii pe cale judectoreasc?
a.dac la dezbaterea succesiunii nu sunt prezeni toi coindivizarii;
b.dac ntre coindivizari exist persoane lipsite de capacitate de exerciiu;
69. In ce conditii mostenirea legal si cea testamentar pot coexista?
n ipoteza n care prin legatele instituite de defunct nu se epuizeaz
patrimoniul succesoral, devoluiunea succesoral va fi legal pentru rest i
testamentar pentru ceea ce cuprind legatele. Dac ns s-au instituit mai
muli legatari cu titlu universal, epuizndu-se astfel motenirea sau dac s-au
instituit mai muli legatari universali, devoluiunea motenirii va fi exclusiv
testamentar.
Sau
Motenirea legal poate coexista cu cea testamentar dac defunctul a dispus prin
testament numai de o parte a motenirii lsate sau daca a dispus de intreaga masa
succesorala si exist motenitori rezervatari. Acestia din urma dobndesc rezerva
succesorala ntotdeauna n virtutea legii, deci in calitate de motenitori legali.

70. Care este data deschiderea succesiunii?


a. este data rmnerii definitive a hotarrii declarative de moarte
b. este data pronuntarii hotarrii declarative de moarte
c. prezint important pentru a determina sfera persoanelor chemate la
mostenire
71. Care este locul deschiderii succesiunii?
a. ultimul domiciliu al defunctului
b. n circuscriptia notarului public cel dinti sesizat
c. la resedinta defunctului, dar numai dac era proprietatea acestuia
72. Prin ce se face dovada ultimului domiciliu al defunctului?

a. prin declaratie notariala


b. prin hotararea judecatoreasca declarativa de moarte
c. prin certificatul de nastere
73. Care sunt conditiile pentru a putea mosteni?
Pentru a putea moteni, o persoan trebuie s aib calitatea cerut de lege
sau s fi fost desemnat de ctre defunct prin testament.
74. Ce reprezint capacitatea succesorala ?
a. aptitudinea unui subiect de a avea drepturi si obligatii civile
b. aptitudinea unei persoane de a fi subiect de drepturi si obligatii
succesorale
c. nici unul dintre raspunsurile acestea
75. Cine are capacitate succesorala ?
a. persoanele concepute
b. persoanele disparute
c. ambele variante
76. Cine nu are capacitate succesorala?
a. copilul conceput care la nastere nu a supravietuit 24 de ore
b. persoana juridica
c. sotul care a decedat in aceeasi timp, dar nu si imprejurare cu sotia sa
77. Pe cine afecteaz nedemnitatea ?
Nedemnitatea este o pedeapsa civila, datorita faptului ca l afecteaza doar pe
cel vinovat si se aplica n anumite situatii expres prevazute de lege.
Sau
nedemnitatea sau nevrednicia succesorala consta n decaderea unei persoane din dreptul de
a mosteni o persoana decedata datorita savrsirii unor fapte grave, anume prevazute de
lege, fata de defunct sau memoria acestuia.

78. Pe cine priveste nedemnitatea de drept ?


a. persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu
intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenire
b. persoana care, cu rea credinta, a ascuns, a alterat, a falsificat testamentul
defunctului
c. nici una din cele doua variante

79. Impotriva cui se poate declara nedemnitatea judiciara ? Cine poate


invoca nedemnitatea succesorala ? Cum se transmite mostenirea ?
A. Persoana condamnata penal pentru savarsirea unei infractiuni cu intentia
de al ucide pe cel care lasa mostenirea.
Persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de deschiderea
mostenirii, a unei infractiuni cu intentia de al ucide pe un alt succesibil.
Persoana condamnata penal pentru savarsirea, cu intentie, impotriva celui
care lasa mostenirea, a unor fapte grave de violenta fizica sau morala, ori a
unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.
Persoana care cu rea credinta a ascuns, alterat, distrus sau falsificat
testamentul defunctului.
Persoana care prin dol sau violenta, l-a impiedicat pe cel care lasa
mostenirea sa intocmeasca, modifice sau revoce testamentul.
B.orice persoana interesata; creditorii persoanelor care ar putea beneficia de
inlatuararea de la mostenire;.nedemnul.
C. numai n cazul mortii unei persoane fizice
80. Cum opereaz nedemnitatea ?
a. in rem
b. de drept
c. in fapt
81. Care este efectul nedemnitatii succesorale?
a. nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea legala
b. nedemnul va fi inlaturat de la mostenirea testamentara
c. nedemnul va fi inlaturat atat de la mostenirea legala cat si de la cea
testamentara
82. Care este cota succesoral a sotului supravietuitor, atunci cnd vine n
concurs cu descendentii defunctului, n conformitate cu dispozitiile art.972
Cod civil ?
a. din mostenire
b. din mostenire
c. din mostenire
83. Care este cota succesoral a sotului supravietuitor, atunci cnd vine n
concurs numai cu ascendentii privilegiati ai defunctului, n conformitate cu
dispozitiile art.972 Cod civil ?

a. din mostenire
b. din mostenire
c. din mostenire
84. Care este cota succesoral a sotului supravietuitor, atunci cnd vine n
concurs numai cu colateralii privilegiati ai defunctului, n conformitate cu
dispozitiile art.972 Cod civil ?
a. din mostenire
b. din mostenire
c. din mostenire
85. Care este cota succesoral a sotului supravietuitor, atunci cnd vine n
concurs att cu ascendentii ordinari, ct si cu colateralii ordinari ai
defunctului, n conformitate cu dispozitiile art.972 Cod civil este:
a. din mostenire
b. din mostenire
c. din mostenire
86. Cine poate cere restrngerea dreptului de abitatie al sotului supravietuitor
?
Oricare dintre motenitori poate cere fie restrngerea dreptului de abitaie,
dac locuina nu este necesar n ntregime soului supravieuitor, fie
schimbarea obiectului abitaiei, dac pune la dispoziia soului supravieuitor
o alt locuin corespunztoare.
87. Pe cine nu inltur de la mostenire descendentii ?
pe sotul / sotia defunctului
88. Cum se imparte mostenirea intre descendenti atunci cnd vin la
mostenire prin reprezentare ?
Motenirea sau partea din motenire care li se cuvine descendenilor se
mparte ntre acetia n mod egal, cnd vin la motenire n nume propriu, ori
pe tulpin, cnd vin la motenire prin reprezentare succesoral.
89. n ce conditii este valabil testamentul olograf ?
Sub sanciunea nulitii absolute, testamentul olograf trebuie scris n
ntregime, datat i semnat de mna testatorului. nainte de a fi executat,

testamentul olograf se va prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre


neschimbare.
90. Ce prevedere testamentar este irevocabil ?
recunoasterea unui copil din afara casatoriei facuta prin testament este
irevocabila,

Act esenialmente revocabil. Pn n ultima clip a vieii testatorul


poate revoca (anula) sau modifica unilateral dispoziiile pe care lea facut prin testament. El are un drept absolut, nesusceptibil de
abuz, in a revoca dispoziiile testamentare i sub nici o form nu
poate renuna valabil la acest drept. Orice clauz de renunare la
dreptul de a revoca dispoziiile testamentare este sancionat cu
nulitatea absolut. Renunarea ar constitui un pact asupra unei
succesiuni viitoare, prohibit de lege.
91. Ce fel de act este testamentul? Cum este testamentul prin care doua sau
mai multe persoane dispun una n favoarea celeilalte sau n favoarea unui
tert ?
a.Testamentul este actul unilateral, personal i revocabil prin care o
persoan, numit testator, dispune, n una dintre formele cerute de lege,
pentru timpul cnd nu va mai fi n via.
b.este lovit de nulitate absoluta
92. Cum se numeste dispozitia testamentar prin care testatorul nltur de la
mostenire pe unul sau mai multi dintre mostenitori legali ?
Dezmotenire
93. Care este intinderea rezervei succesorale, pentru fiecare mostenitor
rezervatar ?
a. din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dac defunctul nu ar fi
fcut liberalitti sau nu l-ar fi dezmostenit
b. din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dac defunctul nu
ar fi fcut liberalitti sau nu l-ar fi dezmostenit
c. din cota care i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal, dac defunctul nu ar fi
fcut liberalitti sau nu l-ar fi dezmostenit
94. Ce este cotitatea disponibil ?

a. partea de care defunctul poate dispune n mod liber prin acte de


liberalitate
b. partea de care defunctul nu poate dispune n mod liber prin acte de
liberalitate, fiind destinat mostenitorilor legali
c. partea de care defunctul poate dispune prin acte de liberalitate n
cuantum de restul de fiind destinat mostenitorilor legali
95. Cine poate cere reductiunea liberalittilor?
a. mostenitorii rezervatari
b. creditorii negarantati
c. persoanele care au vocatie succesoral
96. Care este regula dup care se reduc legatele?
a. legatele se reduc toate deodat si proportional, afar numai dac
testatorul nu a dispus altfel
b. legatele se reduc n ordinea invers a constituirii lor, ncepnd cu cele mai
noi
c. legatele se reduc n ordinea valorii acestora, ncepnd cu cele mai mari

Reductiunea legatelor se refera la sanctiunea civila ce consta in


reducerea legatelor testamentare care depasesc limitele cotitatii
disponibile.
97. Care sunt conditiile pentru ca o persoan sa poata beneficia de o
mostenire legala?
a. sa aiba vocatie succesorala legala
b. sa fie dezmostenita
c. ambele condii
persoana sa fie conceputa
98.Care sunt conditiile pentru ca o persoan s poat beneficia de o mostenire legala? a)s aib
vocaie succesoral legal (condiie pozitiv);b)s nu fie nedemn (condiie negativ);c)s
nu fie dezmotenit (condiie negativ).

98. Care sunt conditiile pentru ca o persoan s poat beneficia de o


mostenire legala?
a. sa aiba vocatie succesorala legala
b. sa fie nu fie exheredata
c. ambele condii

99. Care sunt rudele defunctului chemate la mostenire in temeiul legii?


a. trebuie sa fie exclusiv din casatorie
b. pot fi si ca urmare a adoptiei cu efecte restranse
c. pot fi si stranepotii de frate
sau
persoanele care sunt n legtur de familie cu defunctul (rudele acestuia) din cstorie, din
afara cstoriei sau din adopie (n anumite condiii) + soul supravieuitor al defunctului.
SAU pot fi si stranepotii de frate

100. Ce efecte genereaz concubinajul in materie succesosral?


a. creaza vocatie succesorala legala si testamentara
b. creaza doar vocatie succesorata testamentara
c. creaza doar vocatie succesorata legala

sau
nu creaza vocatie sucesorala legala creaza doar vocatie succesorata
testamentara
SUBIECTE ORIENTATIVE LICENTA
IULIE 2013
DREPT PENAL PARTEA GENERAL
1. Trsturile eseniale ale infraciunii sunt ?
a.pericolul social al faptei,vinovatia si prevederea legala
b.elementul material al laturii obiective
c.subiectul activ si subiectul pasiv
SAU:
a.fapta care prezinta pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de
legea penala
b.termenii infractiunii si pericolul social
c.latura obiectiva si latura subiectiva
2. Care sunt formele vinoviei?
a.directa
b.indirecta
c.intentia si culpa
SAU:
a.intentia culpa,culpa depasita
b.intentia ,culpa,pedeapsa

c.culpa,intentia depasita ,pedeapsa


3. Care sunt factorii vinoviei?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii de catre
subiect a urmarilor socialmente periculoase
b. numai factorul volitiv care consta n vointa subiectului de a savrsi fapta si dorinta
de a produce n realitate urmarile socialmente periculoase
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv
d. doi factori, unul volitiv si dolul
4. Cum se definete intenia direct?
a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind
fara temei, ca el nu se va produce
b. n cazul n care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si urmareste
producerea lui, prin savrsirea acelei fapte
c. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
5. Cum se definete intenia indirect?
a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta, socotind
fara temei ca el nu se va produce
b. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste,
accepta producerea lui
c. n cazul n care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l
prevada
6. Care sunt cele dou forme ale culpei?

a. Culpa cu prevedere sau usurinta ;culpa simpla sau neglijenta(fara


prevedere)
b.culpa pozitiva si culpa negativa
c.culpa cu premeditare si culpa spontana
7. Cand se pedepsete tentativa?
a.Tentativa se pedepsete numai cnd legea(Codul Penal) prevede expres
aceasta.
b.pentru toate infractiunile din codul penal
c.doar pentru infractiunile grave si foarte grave
8. Minorul care a mplinit vrsta de 14 ani rspunde penal ?
a. daca se dovedeste ca a savrsit fapta cu discernamnt.
b.intotdeauna penal
c.nu raspund penal
9. Care sunt cauzele care nltur caracterul penal al faptei ?
a.Legitima aprare,starea de necesitate,constrangerea fizica si morala,cazul
fortuit,iresponsabilitatea,betia,minoritatea faptuitorului,eroarea de fapt.
b.starea de necesitate,constrangerea fizica,si constrangerea morala,amnistia
c.constrangerea fizica si morala,amnistia ,gratierea
10. Ce presupune primul termen al marii recidive ?
Sa fie vorba de o infractiune intentionata, pedeapsa aplicata pentru acest
prim termen sa fie inchisoare mai mare de 6 luni, pedeapsa aplicata in
primul termen sa fie definitiva, condamnarea aplicata pentru acest prim
termen al recidivei sa nu se includa in cele din art. 38, cod penal
(condamnarile prevazute de acest articol nu atrag starea de recidiva).
11. Cnd infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea
s-l prevad, modalitatea vinoviei este ?
Culpa simpla, ca forma a vinovatiei, exista atunci cand infractorul:nu
prevede rezultatui faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada;
12. Starea de betie preordinata a infractorului constituie ?
Betia preordinata este atunci cand faptuitorul a dorit sa ajunga in aceasta
stare tocmai pentru a capata curaj in savarsirea infractiunii si ea constituie o
circumstanta agravanta.
13. Infractiunea continuata reprezinta ?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii obiective


se prelungeste n timp, in chip natural, chiar dupa momentul consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau inactiuni
care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de a fi fost
condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea
aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul
aceleiasi infractiuni
14. Sunt cauze care nlatura raspunderea penala?
a.Amnistia, prescriptia, retragerea plangerii prealabile,impacarea
partilor
b.legitima aparare,minoritatea,lipsa plangerii prealabile,
c.amnistia,minoritatea,impacarea partilor
15. Pot constitui circumstante atenuante judiciare?
a) conduita bun a infractorului nainte de svrirea infraciunii;
b) struina depus de infractor pentru a nltura rezultatul infraciunii sau a
repara paguba pricinuit;
c) atitudinea infractorului dup svrirea infraciunii, rezultnd din
prezentarea sa n faa autoritii, comportarea sincer n cursul procesului,
nlesnirea descoperirii ori arestrii participanilor.
d.toate cele de mai sus
16. Constituie circumstanta agravanta legala?
Svrirea faptei de trei sau mai multe persoane mpreun.
Constituirea unui grup infracional organizat. Infraciune continu
17. Ce este amnistia?
a.o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
b.o cauza care inlatura raspunderea penala
c.o conditie preexistenta a reabilitarii de drept
SAU:
a. in rem;
b. in personam;

c. este un act de clemen al puterii de stat , care opereaza in rem si in


personam,
18. Cnd exista concurs de infractiuni ?
a. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o
unica actiune, de aceeasi persoana
b. numai atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite prin
actiuni sau inactiuni distincte de aceeasi persoana, nainte de a fi
condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cnd doua sau mai multe infractiuni au fost savrsite printr-o unica
manifestare sau prin actiuni sau inactiuni distincte, nainte de a fi
condamnata definitiv pentru vreuna dintre ele
19. Cand exista concurs ideal de infractiuni?
a.atunci cnd mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana,
nainte de a fi condamnata definitiv pentru vreuna din ele
b.atunci cnd o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita
mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs ntruneste
elementele constitutive a mai multor infractiuni
c. atunci cnd o actiune sau inactiune savrsita de aceeasi persoana, datorita
mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs, ntruneste
elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
20. Cand exista concurs real de infractiuni ?
a. atunci cnd o actiune sau o inactiune savrsita de aceeasi persoana,
datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs,
ntruneste elementele constitutive ale aceleiasi infractiuni
b. atunci cnd o actiune sau o inactiune savrsita de aceeasi persoana,
datorita mprejurarilor n care a avut loc si urmarilor pe care le-a produs,
ntruneste elementele constitutive ale unor infractiuni diferite
c. atunci cnd mai multe infractiuni au fost savrsite de aceeasi persoana
prin tot attea actiuni ori inactiuni distincte nainte de a fi fost condamnata
definitiv pentru vreuna din ele
21. Care sunt trsturile esentiale ale infractiunii ?
a. fapta care prezinta pericol social savarsita cu vinovatie si prevazuta de
legea penala
b. vinovatia, raspunderea penala si pedeapsa
c. termenii infractiunii si pericolul social

22. Cnd exista culpa cu prevedere ca forma a vinovatiei ?


a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l
urmareste accepta producerea lui
b. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale desi trebuia si
putea sa-l prevada
c. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu urmareste
producerea lui si crede fara temei, ca acest rezultat nu se va produce
23. Cnd exista culpa simpla sau greseala ca forma a vinovatiei ?
a. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si
putea sa-l prevada
b. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l
urmareste accepta producerea lui
c. n cazul n care faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale si nici nu putea
sa-l prevada
24. Cnd exist intentie direct ca form a vinovtiei ?
a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta,
socotind fara temei, ca el nu se va produce
b. n cazul n care faptuitorul, prevede rezultatul faptei sale, doreste si
urmareste producerea lui, prin savrsirea acelei fapte
c. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l
urmareste, accepta producerea lui
25. Cnd exista intentie indirect ca form a vinovtiei ?
a. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, nu-l accepta,
socotind fara temei ca el nu se va produce
b. n cazul n care faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l
urmareste, accepta producerea lui
c. n cazul n care nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l
prevada
26. Cnd exist recidiva postcondamnatorie ?
a. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la
pedeapsa nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat savrseste din nou
o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul
executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege
pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un an
b. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la
pedeapsa amenzii sau nchisorii mai mare de sase luni, cel condamnat

savrseste din nou o infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii


pedepsei, n timpul executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa
prevazuta de lege pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de un
an
c. atunci cnd dupa ramnerea definitiva a unei hotarri de condamnare la
pedeapsa nchisorii mai mare de un an, cel condamnat savrseste din nou o
infractiune cu intentie, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul
executarii acesteia, sau n stare de evadare, iar pedeapsa prevazuta de lege
pentru a doua infractiune este nchisoarea mai mare de sase luni
27. Cnd exista recidiva postexecutorie ?
a. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie pentru care legea
prevede pedeapsa nchisorii mai mare de un an
b. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea
prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 3 luni
c. dupa executarea unei pedepse cu nchisoarea mai mare de 6 luni, cel
condamnat savrseste din nou o infractiune cu intentie, pentru care legea
prevede pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni
28. Cnd exista tentativa absolut improprie ?
a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul,
dar n cazul concret, n raport de conditiile existente, s-a dovedit a fi
insuficient sau defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod
accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci cnd mijlocul folosit prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare
sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii
obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
29. Cnd exista tentativa improprie ?
a. atunci cnd prin natura lui, mijlocul folosit este apt sa produca rezultatul,
dar n cazul concret n raport de conditiile existente s-a dovedit a fi
insuficient sau defectuos, sau n situatia cnd obiectul material lipsea n mod
accidental din locul unde faptuitorul credea ca se afla
b. atunci cnd mijlocul folosit pentru savrsirea infractiunii, prin natura lui,
nu era apt n nici o mprejurare sa produca rezultatul urmarit de faptuitor
c. atunci cnd infractiunea proiectata nu se consuma datorita caracterului
inapt de a produce rezultatul, al mijloacelor folosite de faptuitor, ori datorita

faptului ca obiectul material lipsea din locul unde credea acesta ca se afla
30. Cnd exista tentativa imperfecta ?
a. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii
obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci cnd faptuitorul ncepe executarea elementului material al laturii
obiective a infractiunii, nsa pe parcursul desfasurarii executarea este
ntrerupta si nu poate fi dusa pna la capat
c. atunci cnd faptuitorul desi dispune de toate conditiile necesare sub
aspectul mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material pentru ca
infractiunea proiectata sa se consume, totusi infractiunea nu se consuma,
datorita modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre
faptuitor sau altor cauze
31. Cnd exista tentativa perfecta ?
a. atunci cnd faptuitorul executa n ntregime elementul material al laturii
obiective a infractiunii si cu toate acestea rezultatul urmarit nu se produce
b. atunci cnd faptuitorul ncepe executarea elementului material al laturii
obiective a infractiunii, nsa pe parcursul desfasurarii executarea este
ntrerupta si nu poate fi dus pna la capat
c. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
infractiunea proiectata sa se consume, totusi aceasta nu se consuma datorita
modului defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau
altor cauze
32. Cnd exista tentativa relativ improprie ?
a. atunci cnd prin natura lui mijlocul folosit de faptuitor pentru savrsirea
infractiunii este apt sa produca rezultatul, dar n cazul concret, n raport de
conditiile existente, s-a dovedit a fi insuficient sau defectuos, ori n situatia
cnd obiectul material al infractiunii lipsea n mod accidental din locul unde
acesta stia ca se afla
b. atunci cnd faptuitorul dispune de toate conditiile necesare sub aspectul
mijloacelor ce vor fi folosite si al obiectului material al infractiunii pentru ca
acesta sa se consume, si totusi infractiunea nu se consuma datorita modului
defectuos n care au fost folosite mijloacele de catre faptuitor sau altor cauze
c. atunci cnd imposibilitatea de consumare a infractiunii este datorata
mijlocului folosit care prin natura lui nu era apt n nici o mprejurare sa
produca rezultatul urmarit de faptuitor

33. Cnd exist vinovtie n cazul unei actiuni sau inactiuni care prezint
pericol social ?
a. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu
intentie sau din culpa
b. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita
numai cu intentie
c. cnd actiunea sau inactiunea care prezinta pericol social este savrsita cu
intentie directa si praeterintentie
34. Cand incepe executarea pedepsei complementare a interzicerii unor
drepturi?
a. dupa pronuntarea sentintei
b. dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare
c. dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala sau a restului de
pedeapsa ori dup prescriptia executarii pedepsei
35. Cnd nu se pedepseste tentativa ?
a. numai atunci cnd faptuitorul s-a desistat de la savrsirea faptei pusa n
executare,mai nainte ca organul de urmarire penala sa o descopere
b. atunci cnd faptuitorul a mpiedicat mai nainte de descoperirea faptei
producerea rezultatului
c. atunci cnd faptuitorul fie ca s-a desistat fie ca a mpiedicat producerea
rezultatului mai nainte de descoperirea faptei
36. Cnd o infractiune are un continut agravat sau calificat ?
a. cnd cuprinde numai conditiile pentru existenta ei n forma tipica
b. cnd pe lnga conditiile necesare pentru existenta ei n configuratia tipica,
cuprinde si alte circumstante de agravare
c. cnd este savrsita de un infractor recidivist
37. Cnd o infractiune este complexa ?
a. numai atunci cnd n continutul sau intra ca element constitutiv o actiune
sau inactiune care constituie prin ea nsasi o fapta prevazuta de legea penala
b. cnd n continutul sau intra ca element constitutiv sau ca circumstanta
agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea nsasi o fapta prevazuta
de legea penala
c. cnd elementul material al laturii obiective se repeta de mai multe ori n
aceeasi mprejurare
38. Cnd o infractiune este continuata?

a. atunci cand actiunea/inactiunea ce formeaza elementul material al laturii


obiective se prelungeste n timp, in chip natural, chiar dupa momentul
consumarii
b. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp actiuni sau
inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul unei infractiuni, inainte de
a fi fost condamnata definitiv pentru vreuna din ele
c. atunci cand o persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in
realizarea aceleiasi rezolutii actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in
parte continutul aceleiasi infractiuni
39. Cnd se epuizeaza o infractiune continua ?
a. n momentul producerii rezultatului
b. n momentul ncetarii actiunii/inactiunii infractionale
c. coincide cu momentul consumarii infractiunii
40. Care este cauza care genereaz starea de pericol datorit creia se
dispune msura de sigurant a interzicerii unei functii sau profesii ?
a. lipsa atitudinii de care a dat dovada persoana care a savarsit o fapta
prevazuta de legea penala de a efectua potrivit exigentelor cuvenite
activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta
b. exercitarea functiei sau profesiei in mod abuziv
c. nedemnitatea persoanei care a savarsit fapta prevazuta de legea penala
41. Care din sanctiunile mai jos mentionate sunt sanctiuni de drept penal ?
a. pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta
b. numai pedepsele si masurile educative
c. pedepsele, masurile educative, masurile de siguranta si sanctiunile
disciplinare
42. Care din pedepsele enumerate sunt pedepse principale n dreptul penal
romn?
a. inchisoarea pe viata
b. inchisoarea de la 30 de zile la 25 ani
c. amenda de la 50 lei la 100.000 lei
d. inchisoare de la 15 zile la 30 ani
43. Care este data la care se considera savrsita infractiunea continuata ?
a. aceea a comiterii primei actiuni sau inactiuni
b. aceea a efectuarii celei de a doua actiuni sau inactiuni din componenta
infractiunii continuate

c. aceea a comiterii ultimei actiuni sau inactiuni din componenta infractiunii


continuate
44. Care este data savrsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul cnd se comite actiunea/inactiunea care dureaza suficient
pentru a avea o semnificatie penala
b. momentul la care a ncetat actiunea/inactiunea infractionala
c. momentul n care s-a produs rezultatul
45. Care este momentul n raport cu care se aplica beneficiul amnistiei n
cazul savrsirii unei infractiuni continuate ?
a. momentul consumarii infractiunii
b.data comiterii ultimei actiuni sau inactiuni
c. momentul producerii rezultatului
46. Care este momentul n raport cu care se aplica beneficiul gratierii n
cazul savrsirii unei infractiuni continue ?
a. momentul consumarii infractiunii
b. momentul epuizarii activitatii infractionale
c. momentul producerii rezultatului
47. Care este temeiul rspunderii penale ?
a. svrsirea unei fapte prevzute de legea penal
b. svrsirea unei infractiuni
c. numai gradul de pericol social al unei fapte
48. Care fapt nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni ?
a. fapta prin care se aduce o atingere minima valorii sociale mpotriva careia
a fost ndreptata
b. fapta savrsita care este n mod vadit lipsita de importanta
c. fapta savrsita prin care se produce o atingere minima valorii sociale
mpotriva careia a fost ndreptata, este lipsita n mod vadit de importanta iar
prin continutul ei concret este lipsita de pericol social
49. Care sunt factorii care compun vinovtia ?
a. numai factorul intelectiv sub forma prevederii sau a posibilitatii prevederii
de catresubiect a urmarilor socialmente periculoase
b. numai factorul volitiv care consta n vointa subiectului de a savrsi fapta
si dorintade a produce n realitate urmarile socialmente periculoase
c. doi factori, unul intelectiv si unul volitiv

50. Care sunt formele pluralitatii de infractiuni ?


a. participatia penala, concursul de infractiuni si recidiva
b. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea intermediara
c. concursul de infractiuni, recidiva si pluralitatea naturala
51. Care sunt formele unitatii legale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
b. infractiunea complexa, infractiunea continua, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
c. infractiunea complexa, infractiunea continuata, infractiunea progresiva si
infractiunea de obicei
52. Care sunt formele unitatii naturale de infractiune ?
a. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea deviata
b. infractiunea simpla, infractiunea continuata si infractiunea continua
c. infractiunea simpla, infractiunea continua si infractiunea deviata
53. Care sunt pedepsele ce se pot aplica minorilor care svarsesc infractiuni?
a. detentia pe viata si inchisoarea, caz in care limitele se reduc la jumatate
b. inchisoarea
c. amenda
d. inchisoarea si amenda ale caror limite prevazute de lege se reduc la
jumatate
54. Care sunt sanctiunile cu caracter administrativ prevazute de legea
penala?
a. observarea, mustrarea, amenda
b. mustrarea, mustrarea cu avertisment si amenda
c. munca n folosul comunitatii, mustrarea cu avertisment si amenda
55. Crei forme de participatie i este specific contributia directa si
nemijlocita la savrsirea faptei prevazuta de legea penala ?
a. instigatorului
b. coautoratului
c. complicelui
56. Ce cuprinde latura obiectiva a infractiunii ?
a. elementul material, vinovatia si raportul de cauzalitate
b. elementul material, urmarea imediata si raportul de cauzalitate

c. actiunea sau inactiunea, urmarea imediata si vinovatia


57. Ce cuprinde perioada externa a savrsirii unei infractiuni intentionate ?
a. faza actelor de pregatire, faza tentativei, faza actelor de executare si faza
urmarilor
b. faza actelor de pregatire, faza actelor de executare si faza urmarilor
c. faza actelor de pregatire, faza tentativei si faza infractiunii fapt consumat
58. Ce desemneaz mobilul unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) care conduce la
nasterea n mintea faptuitorului a ideii savrsirii unei infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita de faptuitor prin savrsirea infractiunii
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta
infractionala si urmarile ei
59. Ce desemneaz scopul savrsirii unei infractiuni ?
a. desemneaza acel sentiment (dorinta, tendinta, pasiune) ce conduce la
nasterea n mintea faptuitorului a ideii savrsirii unei anumite infractiuni
b. desemneaza finalitatea urmarita prin savrsirea faptei
c. desemneaza atitudinea psihica a faptuitorului ce precede si nsoteste fapta
infractionala si urmarile ei
60. Ce este excesul scuzabil ?
a. cauza care nltur caracterul penal al faptei
b. cauza care nltur rspunderea penal
c. circumstanta atenuant
61. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?
a. bunul sustras sau distrus prin savrsirea faptei
b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savrsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savrsirea faptei
62. Cand cel condamnat la o pedeapsa de 8 ani inchisoare pentru o
infractiune intentionata poate fi liberat conditionat?
a. dupa ce a executat fractia din pedeapsa prevazuta de lege;
b. dupa ce comisia de propuneri a analizat indeplinirea tuturor conditiilor;
c. dupa ce a executat partea din pedeapsa aratata de lege, a fost staruitor in
munca, disciplinat si a dat dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama
si de antecedentele sale penale

63. Care sunt conditiile atacului n cazul legitimei aprri ?


a) material, direct, imediat, injust, ndreptat mpotriva celui atacat, a altuia si
care pune n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
obstesc
b) material, direct, imediat si injust
c) material, direct si injust
64. Ce se va retine de ctre instant daca n privinta primului termen al
recidivei mari postexecutorii, constnd n executarea unei pedepse cu
nchisoarea mai mare de 6 luni pentru savrsirea unei infractiuni
intentionate, s-a mplinit termenul de reabilitare ?
a. c aceast condamnare nu mai poate constitui primul termen al recidivei
b. c aceast condamnare poate constitui primul termen al recidivei
postcondamnatorii
c. referitor la aceast condamnare problema este controversata n literatura
juridica de specialitate
65. Cine este n pericol n cazul legitimei aprri ?
a. persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc
b. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul
obstesc
c. este pus n pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, bunurile
acestuia ori interesul obstesc
66. Cine este subiect pasiv general al unei infractiuni ?
a. statul
b. persoana fizica sau juridica care a suferit raul produs prin infractiune
c. numai persoana juridica care a suferit un rau produs prin infractiune
67. Cine face evaluarea concreta a gradului de pericol social al unei
infractiuni ?
a. instanta de judecata atunci cnd solutioneaza cauza penala
b. legiuitorul, atunci cnd a ncriminat-o n legea penala
c. administratia locului de detinere, atunci cnd cel condamnat este
liberatconditionat
68. Cui i se poate aplica masura de siguranta a expulzarii?
a. persoanei condamnate pentru infractiuni la siguranta nationala
b. persoanei condamnate pentru infractiuni de trafic de persoane si de

stupefiante
c. cetateanului strain si persoanei fara cetatenie care nu are domiciliul in
tara, care au savarsit o infractiune
69. Exist recidiv dac o persoana a fost condamnata la pedeapsa nchisorii
mai mare de sase luni pentru savrsirea unei infractiuni intentionate, dar cu
suspendarea conditionata a executarii, iar n termenul de ncercare savrseste
o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa nchisorii mai
mare de un an ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista stare de recidiva
c. exista recidiva postexecutorie
70. Exist recidiv n cazul n care dupa condamnarea definitiva la
detentiunea pe viata, nainte de nceperea executarii pedepsei, n timpul
executarii ori n stare de evadare, cel condamnat savrseste din nou o
infractiune cu intentie, pentru care legea prevede o pedeapsa cu nchisoarea
mai mare de un an sau detentiunea pe viata ?
a. exista recidiva postcondamnatorie
b. nu exista recidiva, deoarece a fost condamnat la pedeapsa maxima
c. legea nu prevede o asemenea situatie
71. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei
postcondamnatorii ?
a. sa existe o hotarre de condamnare pentru savrsirea unei infractiuni
intentionate
la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau detentiunea pe viata
b. sa existe o hotarre de condamnare definitiva pentru savrsirea unei
infractiuni intentionate, la pedeapsa nchisorii mai mare de 6 luni sau
detentiunea pe viata
c. sa existe o hotarre de condamnare definitiva pentru savrsirea unei
infractiuni intentionate la pedeapsa nchisorii mai mare de un an sau
detentiunea pe viata
72. Unde sunt prevazute faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se
aplica infractorilor ?
a. n legi penale si hotrri ale guvernului
b. n legi speciale, hotrri ale guvernului si decrete ale presedintelui
Romniei
c. numai n legi penale

73. Ce se intelege prin recidiv postexecutorie?:


a. svrirea din nou a unei infraciuni dup ce infractorul a executat cel
puin 1/2 din pedeapsa la care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost
considerat ca executat
b. svrirea din nou a unei infraciuni dup ce infractorul a executat cel
puin 1/4 din pedeapsa la care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost
considerat ca executat,
c. svrirea din nou a unei infraciuni dup ce infractorul a executat cel
puin 2/3 din pedeapsa la care a fost anterior condamnat sau aceasta a fost
considerat ca executat
74. Cnd termenul general de prescripie al rspunderii penale este de 15 ani
atunci ?
a. pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit este deteniunea
pe via sau nchisoarea mai mare de 20 de ani,
b. pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit este deteniunea
pe via sau nchisoarea mai mare de 15 de ani,
c. pedeapsa prevzut de lege pentru infraciunea svrit este deteniunea
pe via sau nchisoarea mai mare de 10 de ani
75. Care sunt condiiile generale de existen ale concursului de infraciuni
sunt ?
a.sa se savarseasca doua sau mai multe infractiuni ,infractiunile sa fie
savarsite de aceeasi persoana,infractiunile sa fie savarsite inainte de a
interveni o condamnare definitiva pentru vreuna din ele,cel putin doua sa fie
susceptibile de a fi supuse judecatii
b.sa se savarseasca doua sau mai multe infractiuni ,infractiunile sa fie
savarsite asupra aceleiasi persoane,infractiunile sa fie savarsite inainte de a
intervene o condamnare pentru vreuna din ele,cel putin doua din ele sa fie
susceptibile de a fi supuse judecatii
c. sa se savarseasca doua sau mai multe infractiuni,infractiunile sa fie
savarsite de aceeasi persoana ,infractiunile sa fie savarsite dupa executarea
unei condamnari definitive pentru vreuna din ele,cel putin doua din dintre
infractiunile savarsite sa fie susceptibile de a fi supuse judecatii
76. Cnd termenul general de prescriptie al rspunderii penale este de 8 ani ?
a. pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea svrsit este mai mare de
8 ani

b. pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea svrsit este mai mare de


5 ani, dar care nu depseste 8 de ani
c. pedeapsa prevzut de lege pentru infractiunea svrsit este mai mare de
5 ani, dar care nu depseste 10 de ani
77. Care sunt efectele amnistiei intervenite nainte de condamnare ?
a.incetarea procesului penal,daca invinuitul sau inculpatul nu cere
continuarea procesului penal
b.incetarea procesului penal chiar daca invinuitul sau inculpatul cere
continuarea procesului penal
c.continuarea procesului penal amnistia producand efecte numai pentru
viitor
78. Ce este plngerea prealabil ?
a. o modalitate de sesizare a organelor judiciare de ctre persoana vtmat
cu privire la svrirea unei fapte penale prin care i s-a adus o vtmare
b. modalitate de sesizare a organelor judiciare de catre orice persoana cu
privire la savarsirea unei fapte penale prin care s-a adus o vatamare unei
terte persoane
c.modalitate de sesizare a organelor judiciare de catre o persoana care are
calitatea de martor cu privire la savarsirea unei fapte penale prin care s-a
adus o vatamare unei terte personae
79. Cum opereaz prescriptia speciala?
a. daca termenul de prescriptie este depasit cu nca jumtate, chiar daca a
fost interupt
b. nlturnd rspunderea penal, cu conditia s nu intervin dact maxim
doua ntreruperi
c. nlturnd rspunderea penal, cu conditia s nu intervin dact o singura
ntrerupere
80. Cum se face, n dreptul penal romn, stabilirea pedepsei n cazul
concursului de infraciuni ?
a. sistemului cumulului arithmetic
b. sistemului cumulului juridic cu spor facultativ
c. sistemului mixt
81. Care este primul termen al recidivei?
a.o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii cu o durata de peste 6 luni
sau trei condamnari de pana la 6 luni

b.o condamnare definitiva la pedeaspsa amenzii penale in cuantum de minim


10000lei
c. o condamnare definitiva la pedeaspsa amenzii penale in cuantum de
minim 5000lei
82. Cum se clasifica amnisia n raport de ntinderea efectelor sale ?
a) generala si speciala;
b) antecondamnatorie si postcondamnatorie
c) conditionata si neconditionata
83. Ce presupune prescripia rspunderii penale ?
a. stingerea dreptului infractorului de a promova ci de atac mpotriva
hotrrii judectoreti nedefinitiv amnistiate,
b. stingerea dreptului infractorului de a promova ci de atac mpotriva
hotrrii judectoreti definitive aministiate,
c. stingerea dreptului statului de a trage la rspundere pe cel care a svrit
infraciunea
84. Cand termenul general de prescripie al rspunderii penale este de 15 ani
?
a. legea prevede pentru infractiunea svrsit detentiunea pe viata sau
inchisoarea mai mare de 20 de ani,
b. legea prevede pentru infractiunea svrsit detentiunea pe viata sau
inchisoarea mai mare de 15 de ani,
c. legea prevede pentru infractiunea svrsit detentiunea pe viata sau
inchisoarea mai mare de 10 de ani
85. Care este data de la care ncepe s curg termenul de prescripie a
rspunderii penale ?
a. data savarsirii infractiunii
b. dupa data savarsirii infractiunii
c. inainte de data savarsirii infractiunii
86. cand este intrerupt prescripia rspunderii penale ?
a.prin indeplinirea oricarui act care potrivit legii trebuie comunicat
invinuitului sau inculpatului in desfasurarea procesului penal
b.prin trecerea neantrerupata a cel putin 2/3din termenul de prescriptie
prevazut de lege
c.prescriptia in materie penala nu poate fi intrerupta

87. Cand retragerea plngerii prealabile nltur rspunderea penal ?


a. este expres, total i condiionat de recuperarea prejudiciului
b. retragerea plangerii prealabile nu inlatura raspunderea penala
c. este expres, total i necondiionat
88. Ce este graierea ?
a. un act de clemen, concretizat n nlturarea, n tot sau n parte, a
executrii pedepsei ori n comutarea acesteia n una mai uoar,
b. o cauz care nltur caracterul penal al faptei,
c. o cauz care nltur rspunderea penal
89. Cand se acord graierea individual ?
a) de parlamentul Romaniei prin lege;
b) de presedintele Romaniei prin decret;
c) atat de parlament cat si de presedinte
90. Executarea pedepsei se prescrie dup 20 de ani dac ?
a.pedeapsa care urmeaz a fi executat este deteniunea pe via sau
nchisoarea mai mare de 15 ani
b.pedeapsa care urmeaza a fi executata a fost aplicata pentru infractiuni cu
violenta
c. pedeapsa care urmeaza a fi executata a fost aplicata pentru infractiuni cu
pericol social concret
91. Din ce este compus primul termen n cazul micii recidive
postcondamnatorii ?
a. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la un an, pentru
savrsirea unor infractiuni intentionate
b. din trei condamnari la pedeapsa nchisorii de pna la sase luni, pentru
savrsirea unor infractiuni intentionate
c. din trei condamnari ramase definitive la pedeapsa nchisorii de pna la
sase luni, pentru savrsirea unor infractiuni intentionate
92. Ce se intampl daca cel condamnat nu a savarsit o infractiune
intentionata n termenul de ncercare si nici nu s-a pronuntat revocarea
suspendarii pedepsei, intervine ?
a.reabilitare judecatoreasca,
b.prescriptia pedepsei;
c.reabilitare de drept

93. Ce se intampl n situatia n care se descopera c un condamnat mai


savarseste o infractiune nainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus
suspendarea sau pn la ramnerea definitiva a acesteia, pentru care i s-a
aplicat pedeapsa nchisorii, suspendarea conditionata a executarii pedepsei ?
a. se revoc, aplicndu-se dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni;
b. se anuleaza, cu exceptia cazului n care hotararea de condamnare s-a
pronuntat dupa expirarea termenului de ncercare
c. se anuleaza, aplicndu-se dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de
infractiuni sau recidiva
94. Cum se svrete infractiunea ce formeaza al doilea termen al recidivei
mari postcondamnatorii se savarseste ?
a. n stare de evadare din executarea pedepsei ce formeaza primul termen,
b. dupa executarea pedepsei pentru primul termen;
c. n stare de liberare conditionata a executarii pedepsei
95. Ce se intampl in cazul unor condamnari succesive, dac ultima a fost
pronuntata cu suspendarea conditionata ?
a. intervine reabilitarea de drept la mplinirea termenului de ncercare,
b. termenul de reabilitare se calculeaza de la data mplinirii termenului de
ncercare,
c. termenul de reabilitare se calculeaza de la data pronuntarii hotrrii
curgand n acelasi timp cu termenul de ncercare
96. Cand o infractiune are un continut agravat sau calificat ?
a. cnd cuprinde numai conditiile pentru existenta ei n forma tipica
b. cnd pe lnga conditiile necesare pentru existenta ei n configuratia tipica,
cuprinde si alte circumstante de agravare
c. cnd este savrsita de un infractor recidivist
97. Care sunt conditiile pentru ca o persoana fizica sa fie subiect activ al
unei infractiuni ?
a. sa aiba vrsta minima ceruta de lege si sa fie responsabila din punct de
vedere penal
b. sa aiba libertate de vointa si actiune si sa fie responsabila din punct de
vedere penal
c. sa aiba vrsta minima ceruta de lege, sa fie responsabila si sa aiba
posibilitatea de a decide libera si neconstrnsa asupra savrsirii infractiunii
98. Ce este obiectul juridic al unei infractiuni ?

a. bunul sustras sau distrus prin savrsirea faptei


b. relatiile sociale vatamate sau periclitate prin savrsirea faptei
c. obiectivul urmarit de infractor prin savrsirea faptei
99. n ce se materializeaza urmarea imediata ce se produce prin savarsirea
unei infractiuni ?
a. fie ntr-un rezultat, fie ntr-o stare de pericol
b. numai ntr-un rezultat palpabil
c. n consecintele subsecvente ale infractiunii
100. In cazul caror infractiuni se pune problema dovedirii raportului de
cauzalitate in dreptul penal?
a. infractiunile formale
b. infractiunile formale de atitudine
c. infractiunile de rezultat
101. Care este teza adoptata de Codul penal roman, in legatura cu regimul
actelor preparatorii ?
a. teza incriminarii actelor preparatorii
b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
102. Cum se procedeaza in cazul in care cel condamnat la detentie pe viata a
implinit varsta de 60 de ani in timpul executarii pedepsei?
a. se deduce partea de pedeapsa executat si execut n continuare pedeapsa
nchisorii de 30 de ani
b. se aplic pedeapsa nchisorii de 25 de ani
c. se aplic pedeapsa nchisorii de 30 de ani
d. detentia pe viata se nlocuieste cu nchisoarea pe timp de 25 de ani
103. La ce infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii, cu
exceptia faptelor prevazute in art. 179 C.pen. si 185 C.pen., este posibila
tentativa?
a. ucidere din culp
b. lovituri cauzatoare de moarte
c. omor calificat
d. vtmare corporal din culpa

104. Care este limitarea speciala fixata de legiuitor in cazul pedepsei aplicate
tainuitorului prin raportare la cea prevazuta pentru autorul faptei din care
provine bunul?
a. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate depsi pedeapsa prevzut de lege
pentru infractiunea din care provine bunul tinuit
b. pedeapsa aplicat tinuitorului nu poate fi mai mare dect aceea care s-a
aplicat autorului faptei din care provine bunul
c. pedeapsa aplicat tinuitorului se reduce dac pentru autorul faptei din
care provine bunul s-au retinut circumstante atenuante
105. Ce prevede legea penal fata de minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16
ani care savarsesc fapte prevazute de aceasta ?
a. nu rspund niciodat din punct de vedere penal
b. fat de aceast categorie de persoane care svrsesc fapte prevzute de
legea penal se iau numai msuri de ocrotire prevzute de legislatia n
vigoare
c.se poate antrena raspunderea penala daca au savarsit fapte penale cu
discernamant
106. Cum se face individualizarea judiciara a pedepsei ?
a. de ctre legiuitor n faza de elaborare a legii penale incriminatorie
b. de ctre instanta de judecat n momentul solutionrii cauzei cu care a fost
investit
c. de ctre administratia locului de detinere a condamnatului
107. Impotriva cui trebuie sa fie indreptat atacul in cazul legitimei aparari ?
a. celui care se apara sau altei persoane
b. celui care se apara sau altei persoane, unui interes obstesc sau unui bun
important
c. celui care se apara, altei persoane sau mpotriva unui interes obstesc
108. Ce constitue imprejurarea mai grava pe care infractorul nu a cunoscut-o
n momentul savarsirii faptei ?
a. nu poate constitui o circumstanta agravanta
b. poate constitui o circumstanta agravanta
c. ramne la aprecierea instantei daca s-o socoteasca o circumstanta
agravanta
109. Cand trebuie dovedit raportul de cauzalitate n dreptul ?
a. infractiunile formale

b. infractiunile formale de atitudine


c. infractiunile de rezultat
110. Ce se intampl n cazul participatiei penale cu circumstantele personale
ale unuia dintre participanti ?
a. se rasfrng asupra celorlalti participanti
b. nu se rasfrng asupra celorlalti participanti
c. se rasfrng numai n masura n care au fost cunoscute de toti participantii
111. Ce se intampl n cazul participatiei penale cu circumstantele reale
a. nu se rasfrng asupra tuturor participantilor
b. se rasfrng asupra tuturor participantilor
c. se rasfrng asupra participantilor numai n masura n care acestia le-au
cunoscut sau le-au prevazut
112. Urmarea imediata care se produce prin savarsirea unei infractiuni se
materializeaza:
a. fie ntr-un rezultat, fie ntr-o stare de pericol
b. numai ntr-un rezultat palpabil
c. n consecintele subsecvente ale infractiunii
113. Cum trebuie s fie fapta care prezinta pericol social pentru a constitui
infractiune ?
a. s fie o actiune sau o inactiune prin care se aduce atingere uneia din
valorile mentionate n art. 1 C.p.
b. sa fie o actiune sau inactiune prin care se aduce atingere uneia din valorile
mentionate n art. 1 C.p. si pentru sanctionarea carora este necesara aplicarea
unei pedepse
c. sa fie o actiune prin care se aduce atingere uneia din valorile mentionate n
art. 1 C.p. si pentru sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedepse
114. Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei
sub supraveghere in cazul unei pedepse rezultante de 3 ani decurgand din
contopirea a trei pedepse pentru trei infractiuni concurente savarsite in anul
2011, daca anterior - in anul 2010 - acesta mai suferise o condamnare de 1
an nchisoare pentru infractiunea de ucidere din culp?
a. nu
b. da, daca apreciaza ca pronuntarea condamnarii constituie un avertisment
pentru condamnat si ca acesta nu va mai savarsi infractiuni chiar si fara
executarea pedepsei

c. poate, dar numai daca se retin circumstante atenuante


115. La care infractiuni tentativa nu este posibila ?
a. la infractiunile savrsite cu intentie indirecta
b. la infractiunile continuate
c. la infractiunile savrsite din culpa
116. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei atrage si suspendarea
masurilor de siguranta dispuse fata de inculpat?
a. da
b. nu este posibil
c. atrage numai masura de siguranta a internarii medicale
117. Faptele care constituie infractiuni si pedepsele ce se aplica infractorilor
sunt prevazute:
a. n legi penale si hotrri ale guvernului
b. n legi speciale, hotrri ale guvernului si decrete ale presedintelui
Romniei
c. numai n legi penale
118. Persoana care, dupa dezarmarea agresorului, continua riposta, lovind
victima cu cutitul si cauzandu-i moartea, va beneficia de prevederile legale
referitoare la legitima aparare?
a. va beneficia de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 alin. 2
C.p.
b. va beneficia de legitima aparare, n conditiile prevazute de art. 44 alin. 3
C.p.
c. nu va beneficia de dispozitiile art. 44 C.pen., ci cel mult se va putea pune
n discutie, aplicarea circumstantei legale atenuante a provocarii
120. Ce conditii trebuie sa indeplineasca o persoana pentru a rspunde penal
i s aib calitatea de subiect activ al infraciunii ?
a. s fi mplinit 12 ani
b. s fi mplinit 14 ani i s fi acionat cu discernmnt
c. s fi mplinit 14 ani fr a fi necesar stabilirea existenei
discernmntului
121. Care sunt izvoarele dreptului penal ?
a. Constituia
b. Codul penal

c. Constituia i Codul penal (Ambele)


122. De ce este dat coninutul agravant al infraciunii ?
a. condiiile subiective i obiective absolut necesare pentru existena unui tip
particular de infraciune
b. condiiile care fac s sporeasc pericolul social abstract al infraciunii
c. limita superioar de pedeaps prevzut de lege pentru fapta respectiv
123. Cui nu i se aplic Deteniunea pe via ?
a. persoanelor care la data condamnrii mplinise 60 de ani
b. minorilor
c. ambele situaii
124. Care este obiectul dreptului penal ?
a. relaiile sociale ce privesc fapte ce sunt considerate infraciuni
b. relaiile sociale ce decurg din calitatea de contribuabil a oricrui cetean
c. relaii sociale ce in de buna comportare n societate
125. Care este definitia dreptului penal ?
reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile de
aparare sociala si combatere a criminalitatii, prin determinarea actiunilor sau
inactiunilor care constituie infractiuni si a sanctiunilor ce le sunt aplicabile
126. Din ce ramur face parte dreptul penal ?
a. dreptului privat
b. are reglementri ce in att de dreptul public ct i privat avnd deci o
natur mixt
c. dreptului public
127. Cand este n legitim aprare cel care comite fapta ?
a. pentru a salva de la un pericol eminent viaa, integritatea corporal sau
sntatea sa sau a altei persoane
b. cnd fptuitorul a acionat sub o constrngere fizic sau moral creia nu
a putut s i se opun
c. cnd a svrit fapta pentru a nltura un atac material, direct, imediat i
injust ndreptat mpotriva sa
128. Cand este n stare de necesitate cel care a svrit fapta?
a. pentru a salva de la un pericol eminent viaa, integritatea corporal sau
sntatea sa sau a altei persoane

b. cnd fptuitorul a acionat sub o constrngere fizic sau moral creia nu


a putut s i se opun
c. cnd a svrit fapta pentru a nltura un atac material, direct, imediat i
injust ndreptat mpotriva sa
129. Cand este fapta comis n condiii de iresponsabilitate
a. svrirea acesteia s-a datorat beiei voluntare
b. svrirea faptei s-a produs n timpul n care fptuitorul era alienat
mintal
c. fptuitorul n momentul comiterii faptei era sub efectul unor droguri care-i
alterau discernmntul
130. Cnd este comis fapta n condiiile cazului fortuit ?
a. a fost svrit n condiiile aprrii mpotriva unui atac material injust
direct i imediat ndreptat mpotriva sa
b. cnd fapta a fost comis pentru a salva de la moarte o persoan dintr-un
incendiu provocat din rzbunare
c. cnd fapta a fost comis pentru a salva o persoan dintr-o cldire drmat
de un cutremur
131. n caz de concurs ntre o norm penal general i o norm penal
special ce se aplic prioritar ?
a. norma general
b. norma special
c. fiind un concurs de legi penale nu se aplic nici una
132. n Codul penal romn pedepsele principale pentru persoanele fizice
sunt
a. amenda
b. degradarea militar
c. interzicerea unor drepturi
133. Infraciunea este
a. orice nclcare a legii, svrit cu vinovie i care prezint pericol social
b. fapta care prezint pericol social, svrit cu vinovie i prevzut
de legea penal
c. fapta care este prevzut de legea penal
134. Obiectul infraciunii este reprezentat de :
a. valoarea social i relaiile sociale create n jurul acestei valori care

sunt periclitate de fapta infracional


b. obiectele de care fptuitorul s-a folosit la comiterea faptei
c. rezultatul pgubitor al infraciunii
135. Interpretarea legii penale are ca scop:
a. aflarea voinei legiuitorului pentru a putea stabili dac dispoziiile
legii respective sunt aplicabile la un caz concret
b. determinarea celei mai favorabile situaii pentru o persoan ce a comis o
fapt penal
c. aplicarea legii penale ntr-un caz concret dedus judecii
136. Ce stabilesc normele de drept penal ?
a. pedepsele ce se aplic n cazul svririi de infraciuni
b. sanciunile prevzute de lege n cazul comiterii unor contravenii
c. obligarea la despgubiri n cazul neexecutrii culpabile a unor clauze
contractuale
137. Printre principiile fundamentale ale dreptului penal se gsesc:
a. principiul egalitii de anse
b. principiul legalitii
c. principiul rspunderii solidare
138. Ce presupune principiul potrivit cruia infraciunea este singurul temei
al rspunderii penale ?
a. rspunderea penal se poate stabili ori de cte ori s-a comis o fapt cu
nerespectarea dispoziiilor legale
b. rspunderea penal se poate stabili dac s-a comis o fapt ce este
considerat de lege ca infraciune
c. rspunderea penal se poate stabili ori de cte ori s-a comis o abatere de la
normele de convieuire social
139. ntre cine se stabileste raportul juridic penal ?
a. rspunderea penal se poate stabili ori de cte ori s-a comis o fapt cu
nerespectarea dispoziiilor legale
b stat reprezentat de organele judiciare i persoana care a comis o
infraciune
c. rspunderea penal se poate stabili ori de cte ori s-a comis o abatere de la
normele de convieuire social
140. Ce presupune principiul. teritorialitii ?

a. infraciunilor comise pe teritoriul Romniei indiferent de fptuitor


b. infraciunilor comise in raza teritorial a unui anumit organ de urmrire
penal
c. infraciunilor comise n Romnia i n afara granielor rii de ceteni
romni
141. Unde si cand se aplic legea penal romn ?
a. n afara statului romn de un cetean strin mpotriva vieii unui cetean
romn
b. in afara teritoriul statului romn mpotriva unei persoane fr cetenie dar
domiciliat n Romnia
c. n afara statului romn de un cetean strin mpotriva vieii unui cetean
romn i in afara teritoriul statului romn mpotriva unei persoane fr
cetenie dar domiciliat n Romnia
142. Care sunt conditiile care trebuiesc indeplinite pentru extrdare ?
a. s existe dubla incriminare, adic fapta s fie incriminat n ambele state
b. pedeapsa prevzut de lege s fie amenda
c. legea statului solicitant s prevad o pedeaps mai blnd dect cea a
statului solicitat.
143. Ce presupune principiul activitii legii penale ?
a. legea penal se aplic faptelor comise i dup ce acestea au fost
dezincriminate
b. legea penal se aplic faptelor comise doar n timpul ct aceast lege s-a
aflat n vigoare
c. faptelor comise pe timpul ct legea penal temporar s-a aflat n vigoare
144. Ce presupune principiul ultraactivitii legii penale ?
a. legea penal se aplic faptelor comise i dup ce acestea au fost
dezincriminate
b. legea penal se aplic faptelor comise doar n timpul ct aceast lege s-a
aflat n vigoare
c. faptelor comise pe timpul ct legea penal temporar s-a aflat n vigoare
145. Cand infraciunea este svrit cu intenie direct ?
a. prevede rezultatul faptei sale i cu toate c nu-l urmrete l accept
b. nu prevede rezultatul dei putea i trebuia s-l prevad
c. prevede rezultatul i-l urmrete in producerea lui

146. Cand infraciunea este svrit din culp cu prevedere?


a. prevede rezultatul i-l accept
b. prevede rezultatul i cu toate c nu-l urmrete accept posibilitatea
producerii lui
c. prevede rezultatul faptei sale dar nu-l accept socotind fr temei c nu se
va produce
147. Ce se intelege prin noiunea de coninut al infraciunii ?
a. totalitatea condiiilor cerute de lege pentru ca fapta s constituie
infraciune
b. trsturile eseniale ale oricrei infraciuni
c. cerina ca fapta s fie prevzut de legea penal i pedeapsa stabilit de
lege pentru fapta respectiv
148. Care este subiectul activ al infraciunii ?
a. persoana care a suferit o vtmare prin infraciune comis
b. orice persoan susceptibil de a comite o infraciune
c. persoana fizic ce a svrit o infraciune
149. Ce consecinta are stabilirea uneia dintre cauzele care nltur caracterul
penal al faptei?
a. imposibilitatea de executare a pedepsei pronunate de instan,
b. imposibilitatea ntrunirii unor trsturi eseniale ale infraciunii,
c. anularea pedepsei
150. Cand este inlaturat caracterul penal al faptei ?
a. n stare de beie involuntar i incomplet,
b. n stare de beie voluntar i complet,
c. n stare de beie involuntar i complet
151. Care sunt trsturile caracteristice ale pedepsei ?
a. este o msur de constrngere
b. este un mijloc de reeducare
c. este o msur de constrngere i un mijloc de reeducare
152. Din ce este format al doile termen al recidivei ?
a. svrirea unei infraciuni din culpa, pentru care legea prevede o pedeaps
privativ de libertate mai mare de un an,
b. svrirea unei infraciuni cu intenie, pentru care legea prevede o
pedeaps privativ de libertate mai mare de un an,

c. svrirea unei infraciuni cu intenie, pentru care legea prevede o


pedeaps privativ de libertate mai mare de un 6 luni
153. Care este teza adoptat de Codul penal romn, n legatura cu regimul
actelor preparatorii?
a. teza incriminarii actelor preparatorii
b. teza neincriminarii actelor preparatorii
c. teza incriminarii doar a unor acte preparatorii
154. Care sunt conditiile pentru a exista primul termen al recidivei
postcondamnatorii ?
a. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni
sau detentiunea pe viata pentru o infractiune intentionata,
b. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni
sau detentiunea pe viata pentru o infractiune din culpa
c. sa existe o hotarare definitiva la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni
sau amenda pentru o infractiune idin culpa
155. Care sunt condiiile generale de existen ale concursului de infraciuni
?
a) numai atunci cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite printr-o
unic aciune, de aceeai persoan;
b) numai atunci cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite prin
aciuni sau inaciuni distincte de aceeai persoan, nainte de a fi
condamnat definitiv pentru vreuna din ele;
c) atunci cnd dou sau mai multe infraciuni au fost svrite printr-o unic
manifestare sau prin aciuni sau inaciuni distincte, nainte ca autorul
acestora s fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele;
156. Care este data de la care ncepe s curg termenul de prescripie a
rspunderii penale n cazul infraciunilor progresive i a infraciunilor de
obicei ?
a. momentul producerii primului act de executare,
b. momentul pronuntarii unei hotarari definitive;
c. momentul producerii ultimului rezultat
157. Care sunt felurile amnistiei, dupa aria de cuprindere?
a) generala si speciala;
b) antecondamnatorie si postcondamnatorie
c) conditionata si neconditionata

158. Ce este graierea ?


a. o cauz care nltur rspunderea penal,
b. un act de clemen, concretizat n nlturarea, n tot sau n parte, a
executrii pedepsei ori n comutarea acesteia n una mai uoar,
c. un act de clemen, concretizat n nlturarea, n tot sau n parte, a
caracterului penal al faptei
DREPT PENAL. PARTEA SPECIAL
1. Definii infraciunea de violare de domiciliu.
Ptrunderea fr drept, n orice mod, ntr-o locuin, fr consimmntul
persoanei care o folosete .
2. Ptrunderea fr drept, n orice mod, ntr-o locuin, fr consimmntul
persoanei care o folosete constituie infraciunea de:
violare de domiciliu.
3. Forma de vinovie n cazul infraciunii de incest.
Intentie directa
4. Coninutul constitutiv al infraciunea de vtmare corporal grav.
Latura obiectiva si latura subiectiva
5. Coninutul constitutiv al infraciunii de antaj.
Elementul material si latura subiectiva
6. Care este ncadrarea juridic a faptei aceluia care ncearc s ucid o
persoan care l-a surprins n timp ce sustrgea bunuri i l-a ameninat c l
va denuna autoritilor?
a. omor calificat ( art.175 lit. b C.pen. );
b. omor deosebit de grav ( art. 176 lit. d ) ;
c. talharie in forma agravanta ( art. 211 alin. 3 )
7. Care este ncadrarea juridic n situaia n care fptuitorul care a sustras
mai multe bunuri l-a ucis pe poliistul care ncerca s-l mpiedice s rmn
n posesia acestora?
Omor deosebit de grav

8. n ce condiii fapta va primi ncadrarea juridic de omor calificat,


svrit n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu ale victimei?
Daca face dovada ca se afla in timpul exercitarii atributiilor de serviciu si
daca purta insemne distinctive
9. Care este elemental definitoriu al infraciunii de vtmare corporal,
prevzut de art. 181 C.pen.?
Fapta prin care s-a pricinuit integritii corporale sau sntii o vtmare
care necesit pentru vindecare ngrijiri medicale de cel mult 60 de zile
10. Care este ncadrarea juridic n situaia n care fptuitorul a lovit victima,
vizibil nsrcinat, ca urmare a loviturii s-a produs avortul, iar pentru
vindecare au fost necesare 60 de zile de ngrijiri medicale?
Vatamare corporala grava
11. Care este ncadrarea juridic n situaia n care fptuitorul a lovit victima
cu un cuit n abdomen, dar victima s-a aprat i a reuit s atenueze fora
loviturii, astfel c viaa nu i-a fost pus n pericol:
Tentativa de omor
12. Cnd lipsirea de libertate n mod ilegal (art.189 C.pen.) este mai grav?
a. prin simulare de calitti mincinoase;
b. prin simulare de calitti oficiale sau simulare de calitati mincinoase
c. n timpul noptii;
d. in timpul sarbatorilor legale
13. Obiectul material al infraciunii de omor.
A. corpul persoanei
B. actiunea ucigtoare
C. corpul persoanei n viat
14. Omorul svrit cu premeditare.
a. implic o simpl chibzuire anterioar asupra faptei
b. implic exteriorizarea rezolutiei infractionale prin acte de pregtire a
infractiunii
c. implic existenta unui interval de timp ntre luarea hotrrii de a comite
infractiunea si svrsirea acesteia, chiar dac fptuitorul nu a chibzuit asupra
faptei si nu a pregtit
15. Omorul svrit din interes material.

a. se poate retine indiferent dac fptuitorul a obtinut sau nu


satisfacerea interesului urmrit
b. se poate retine si cnd mobilul omorului a fost gelozia, dac n
urma infractiunii
fptuitorul realizeaz un avantaj material
c. nu se poate retine dac interesul material urmrit este legitim
16. Elementul material al infraciunii de omor.
a. numai prin acte comisive
b. prin acte comisive sau omisive
c. numai prin acte omisive
17. n ce modaliti este svrit omorul calificat?
a.in public sau cu premeditare
b. de doua sau mai multe persoane;
c. asupra unei femei gravide;
18. n ce modaliti este svrit omorul este deosebit de grav?
a) prin cruzimi;
b) asupra a dou sau mai multe persoane;
c) de ctre o persoan care a mai svrit un omor;
d) pentru a svri sau ascunde svrirea unei tlhrii sau piraterii;
e) asupra unei femei gravide;
f) asupra unui magistrat, poliist, jandarm ori asupra unui militar, n
timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau
publice ale acestora;
g) de ctre un judector sau procuror, poliist, jandarm sau militar n
timpul sau n legtur cu ndeplinirea ndatoririlor de serviciu sau
publice ale acestora
19. Care este ncadrarea juridic a faptei persoanei care a ucis n aceeai
mprejurare, cu intenie, dou persoane:
a. svrsirea a dou infractiuni de omor simplu aflate n concurs
b. svrsirea unei infractiuni de omor
c. svrsirea unei infractiuni de omor deosebit de grav
20. Definii infraciunea de pruncucidere.
Prin infractiunea de pruncucidere se ntelege uciderea copilului nou-nscut,
svrsit imediat dup nastere de ctre mama aflat ntr-o stare de tulburare
pricinuit de nastere.

21. Forma de vinovie cu care se poate svri infraciunea de pruncucidere.


a. culpa cu prevedere
b. intentia
c. Praeterintentia
22. Care este limita legal de mbibaie alcoolic a crei depire antreneaz
rspunderea persoanelor care, conducnd neglijent autovehicule pe
drumurile publice, ucid o persoan?
a. 1,00 g/l alcool pur n snge;
b. 0,80 g/l alcool pur n snge;
c. 0,40 g/l alcool pur n snge;
23. Ce consecine trebuie s produc o fapt concret astfel nct s se
realizeze continutul constitutive al infraciunii de vtmare corporal grav?
a. vtmarea integrittii corporale sau a snttii care necesit
pentru vindecare ngrijiri medicale cel mult de 60 de zile;
b. o infirmitate temporara fizica sau psihica;
c. vtmarea integrittii corporale sau a snttii, care necesit
pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile
24. Care este ncadrarea juridic a faptei persoanei care lovete intenionat
cu aceeai ocazie dou persoane?
a. o infractiune de lovire sau alte violente
b. dou infractiuni de lovire sau alte violente aflate n concurs
c. o infractiune de lovire sau alte violente n form continuat
25. Formele de participaie la svrirea infraciunii de viol.
a. instigare si complicitate; coautoratul nu este posibil
b. nu este posibila;
c. coautorat, instigare,complicitate
26. Care este forma de vinovie a infraciunii de Viol care a avut ca urmare
moartea sau sinuciderea victimei?
a. intentia
b. culpa
c. praeterintentia
d. intentia directa
27. Cnd se consum infraciunea de furt?

a. deposedrii victimei de bun


b. mposedrii autorului cu acel bun
c. atingerii bunului de autor
28. Cnd intervine nelegerea ntre fptuitori la infraciunea de tinuire?
a. posterioar infractiunii principale
b. concomitent infractiunii principale
c. anterioar infractiunii principale
29. Ce consecin trebuie s pricinuiasc o fapt concret pentru a fi
ncadrat ca infraciune de vtmare corporal grav?
a. vtmarea integrittii corporale sau a snttii care necesit
pentru vindecare ngrijiri medicale cel mult de 60 de zile;
b. o infirmitate temporara fizica sau psihica;
c. vtmarea integrittii corporale sau a snttii, care necesit
pentru vindecare ngrijiri medicale mai mult de 60 de zile
30. La care dintre infraciunile contra vieii, integritii corporale i sntii
este posibil tentative?
a. vatamare corporala din culpa,
b. omor calificat,
c. lovituri cauzatoare de moarte
31. n ce caz infraciunea de lipsire de libertate n mod ilegal este mai grav?
a. prin simulare de calitti mincinoase;
b. prin simulare de calitti oficiale;rapire;urmarirea unui scop
c. n timpul noptii
32. Obiectul material al infraciuni de furt.
a. obiectele folosite la comiterea infractiunii;
b. bunurile insusite din patrimoniul public sau privat;
c. contravaloarea bunurilor insusite din patrimoniul public sau privat
33. n ce mprejurri este agravat rspunderea n cazul infraciunii de
violare de domiciliu?
a. n timpul unei calamitti;
b. prin folosire de calitti mincinoase;
c. prin simulare de calitti mincinoase;
34. Raportul sexual la infraciunea de incest se realizeaz ntre:

a. membrii aceleiasi familii


b. frati si surori,
c. rude in linie colaterala
35. Forma de vinovie cu care se poate svri infraciunea de hruire
sexual.
intentia directa calificata prin scop deoarece faptuitorul actioneaza cu scopul
de a obtine satisfactii de natura sexuala.
36. Obiectul material al infraciunii de furt.
A. orice energie care are o valoare economic
B. lucrurile ce nu apartin cuiva (res nullius)
C. lucrurile abandonate de posesorul lor (res derelictae)
37. Elementele circumstaniale de agravare n cazul furtului calificat.
a. luarea unui bun mobil de dou sau mai multe persoane
b. sustragerea unor bunuri n timpul unei calamitti
c. sustragerea unui bun de la o persoan aflat n imposibilitate de a-si
exprima vointa sau de a se apra
d. luarea unui bun mobil n timpul noptii
e. toate variantele de mai sus
38. n ce caz forma de vinovie a infraciunii de tlhria praeterintenia
praeterintenia
39. Elementul material al infraciunii de tlhrie, n varianta tip
a. un bun mobil
b. acelasi ca la infractiunea de furt, la care se adaug folosirea violentei
fizice sau psihice
c. degradarea unui bun mobil prin folosirea violentei fizice sau psihice
40. n ce situaie se va retine varianta agravat la infraciunea de tlhrie?
a. a avut vreuna din urmrile artate n art. 181 C. pen;
b. a fost svrsit prin efractie
c. a fost svrsit ntr-un mijloc de transport
41. Ce infraciune constituie nsuirea unui bun mobil al altuia, deinut cu
orice titlu?

a. nu raspunde penal;
b. savarseste infractiunea de insusirea bunului gasit;
c. savarseste infractiunea de furt
sau:
a. furt
b. nsusirea bunului gsit
c. abuz de ncredere
42. Forma de vinovie cu care se poate svri infraciunea de abuz de
ncredere.
a. intentie sau culpa,
b. praeterintentie,
c. intentie directa sau indirecta
43.
44. n ce situaie se va retine varianta agravat la infraciunea de gestiune
frauduloas?
a. pagubele sunt pricinuite cu rea-credint;
b. fapta este svrsit cu ocazia administrrii bunurilor;
c. fapta este svrsit n scopul de a dobndi un folos material;
45. Obiectul material al infraciunii de gestiune frauduloas.
A. doar un bun mobil
B. doar o sum de bani
C. o universalitate de bunuri mobile si/sau imobile
46. Obiectul material al infraciunii de nelciune.
a. poate fi un bun mobil sau imobil;
b. este doar un bun mobil;
c. nu exista.
47. Elementul circumstanial de agravare al infraciunii de nelciune.
a. se comite n scopul de a obtine un folos material injust;
b. a pricinuit o pagub;
c. este svrsit prin folosire de nume sau calitti mincinoase;
48. Modalitile normative sub care se poate nfia elementul material al
infraciunii de delapidare.

a. nsusirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate


b. nsusirea, distrugerea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
c. primirea, traficarea, folosirea bunurilor gestionate sau administrate
49.
50. La ce infraciuni contra patrimoniului se pedepsete tentativa?
a. abuzul de ncredere;
b. gestiunea frauduloas;
c. delapidarea.
51. Obiectul material la infraciunea de distrugere.
a. un bun mobil sau imobil,
b. o actiune sau o inactiune,
c. un bun imobil
52. Obiectul material al infraciunii de tulburare de posesie.
a. orice bun mobil sau imobil;
b. numai un bun mobil;
c. un bun imobil sau numai un bun imobil sau o parte a acestuia precum si
din bunurile distruse ori desfiintate
53. Elementul material al infraciunii de tinuire.
a. sustragerea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea
unei fapte prevzut de legea penal;
b. nlesnirea valorificrii unui bun cunoscnd c acesta provine din
svrsirea unei fapte prevzut de legea penala;
c. pretinderea unui bun cunoscnd c acesta provine din svrsirea
unei fapte prevzut de legea penal;
54. Care este Limita special fixat de legiuitor n cazul pedepsei aplicate
tinuitorului prin raportare la cea prevzut pentru autorul faptei din care
provine bunul?
a. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate depasi pedeapsa
prevazuta de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit,
b. pedeapsa aplicata tainuitorului nu poate fi mai mare decat aceea
care s-a aplicat autorului faptei din care provine bunul tainuit
c. pedeapsa aplicata tainuitorului poate depasi pedeapsa prevazuta
de lege pentru infractiunea din care provine bunul tainuit

55. Care este forma de vinovie cu care se poate comite infraciunea de


tinuire?
a. intentia direct sau indirect;
b. intentia direct calificat prin scop;
c. intentia indirect.
56. Care este obiectul material al infraciunii de ultraj n varianta tip?
a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent
daca se afla in exercitiul functiei sau nu;
b. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca
acesta se afla in exercitiul functiei;
c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar
daca acesta isi depaseste atributiile de serviciu.
57. Ce intrafciune svrete persoana care lovete un poliist aflat n
exerciiul funciunii care i-a depit atribuiile de serviciu?
a. lovire sau alte violene
b. ultraj n concurs cu infraciunea de lovire sau alte violene
c. ultraj
58. n ce condiii sunt incidente variantele agravate ale infraciunii de ultraj?
a. daca impotriva victimei se exercita o lovire sau alte violente ori o
vatamare corporala sau o vatamare corporala grava,
b. daca functionarul public ce indeplineste o functie care implica
exercitiul autoritatii de stat se afla in exercitiul functiunii,
c. daca fapta este savarsita de doua sau mai multe persoane
59. Care este forma de vinovie cu care se poate svri infraciunea de
sustragere sau distrugere de nscrisuri?
a. doar sub forma intentiei,
b. doar sub forma culpei,
c. atat sub forma intentiei, cat si a culpei
60. n ce const urmarea imediat la infraciunea de abuz n serviciu contra
intereselor publice const:
a. intr-o tulburare insemnata bunului mers al unei unitati din cele la
care se refera art. 145 C. pen. sau intr-o paguba patrimoniului
acesteia,
b. intr-un rezultat si acesta este in mod obligatoriu concretizat intr-o
paguba,

c. intr-o stare de pericol pentru unitatile la care se refera art. 145


C.pen.
61.
62. Care este forma de vinovie n cazul infraciunii de neglijen n
serviciu?
a. numai din culp
b. numai cu intentie
c. att cu intentie, ct si din culp
63. Care este elementul material al infraciunii de luare de mit?
a. promisiunea sau oferirea de bani;
b. nerespingerea promisiunii unor foloase;
c. darea de bani ori alte foloase.
64. Cnd se consum infraciunea de luare de mit?
a. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau
alte foloase;
b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;
c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.
65. Care este consecina constrngerii mituitorului de ctre cel care a luat
mita constituie:
a. o cauz de nepedepsire;
b. o cauz special care nltur caracterul penal al faptei;
c. o cauz de reducere a pedepsei.
66. Cnd se realizeaz aciunea caracteristic elementului material al
infraciunii de dare de mit, raportat la efectuarea sau neefectuarea actului
de serviciu de ctre cel mituit?
a. se svrseste doar anterior efecturii sau neefecturii actului de
serviciu;
b. se svrseste doar ulterior efecturii sau neefecturii actului de
serviciu;
c. se poate svrsi fie anterior, fie ulterior efecturii sau neefecturii
actului de serviciu
67. Care este consecina denunrii de ctre mituitor a faptei mai nainte ca
organul de urmrire s fi fost sesizat?

a. o cauz special de nepedepsire;


b. o cauz ce nltur caracterul penal al faptei;
c. o cauz de reducere a pedepsei;
68. Care este forma de vinovtie n cazul infractiunii de neglijen n
serviciu?
a. numai din culp
b. numai cu intentie
c. att cu intentie, ct si din culp
69. Care este momentul n care se primesc bunurile n cazul infraciunii de
primire de foloase necuvenite?
a. foloasele pot fi primite anterior ndeplinirii actului la care
functionarul era obligat n virtutea functiei
b. foloasele pot fi primite doar dup ndeplinirea actului la care
functionarul era obligat n virtutea functiei
c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dup ndeplinirea
actului la care functionarul era obligat n virtutea functiei
70. Care este forma de vinovie cu care se comite infraciunea de trafic de
influen?
a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea
unei promisiuni de daruri;
b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;
c. se comite numai cu intentie direct calificat prin scop.
71. Ce infraciune constituie producerea ori ticluirea de probe mincinoase n
sprijinul unei nvinuiri nedrepte?
a. infractiunea de mrturie mincinoas
b. infractiunea de denuntare calomnioas
c. nedenuntarea unor infractiuni
72. Care este consecina retragerii mrturiei mincinoase nainte de arestarea
inculpatului sau n toate cauzele nainte de pronunarea unei hotrri ori a
unei alte soluii ca urmare a mrturiei mincinoase?
a. o cauz de impunitate;
b. o cauz de reducere a pedepsei;
c. o cauz de agravare a pedepsei.

73. Care sunt formele de participaie penal la infraciunea de mrturie


mincinoas?
a. coautorat, instigare, complicitate
b. doar in forma instigarii si coautoratului
c. numai sub forma instigarii si a complicitatii
74. Ce infraciune constituie ajutorul dat fptuitorului, n urma nelegerii
avute cu acesta anterior svririi faptei, pentru zdrnicirea urmririi
penale, a judecii sau a executrii pedepsei?
a. favorizarea infractorului
b. complicitate la acea infractiune
c. tainuire
75. Care este forma de vinovie cu care se poate svri infraciunea de
favorizarea infractorului?
a. intentia direct calificat prin scop;
b. intentia direct sau indirect;
c. culpa cu previziune
76. Ce infraciune constituie meninerea intenionat a strii de arest/deinere
dup expirarea duratei mandatului de arestare preventiv/de executare a
pedepsei?
a. lipsire de libertate n mod ilegal;
b. arestare nelegal;
c. represiune nedreapt;
77. n ce mprejurrile este agravat rspunderea penal n cazul infraciunii
de evadare?
a. poate mbrca forma infractiunii continue sau continuate;
b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei n
executarea creia se afla condamnatul;
c. este n forma agravat cnd se ntrebuinteaz anumite
instrumente.
78. Ce infraciune constituie furtul prin violen svrit ntr-un mijloc de
transport?
Talharie in forma agravanta

79. n ce modalitate se poate realiza elementul material al infraciunii de


falsificare de moned sau alte valori?
a. falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, prin
atestarea unor fapte sau mprejurri neadevrate ori prin omisiunea
inserrii unor date sau mprejurri;
b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a
subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod, de natura sa produca
consecinte juridice;
c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte
juridice
80. n ce const elementul material al infraciunii de fals material n
nscrisuri oficiale?
a. falsificarea unui nscris oficial cu prilejul ntocmirii acestuia, prin
atestarea unor fapte sau mprejurri neadevrate ori prin omisiunea
inserrii unor date sau mprejurri;
b. falsificarea unui nscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a
subscrierii sau prin alterarea lui n orice mod, de natura sa produca
consecinte juridice;
c. folosirea unui nscris oficial n vederea producerii de consecinte
juridice
81. n ce modalitate se poate realiza elementul material al infraciunii de fals
intelectual?
a. numai prin comisiune
b. infractiunea nu are element material
c. atat prin omisiune, cat si prin comisiune
82. Ce infraciune constituie fapta de falsificare a unui nscris sub semntur
privat i de folosire a sa de ctre autorul falsului?
a. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat, n concurs
cu infractiunea de uz de fals;
b. infractiunea de uz de fals;
c. infractiunea de fals n nscrisuri sub semntur privat.
83. Cine poate fi subiect pasiv al infraciunii de nelciune?
Subiect pasiv poate fi orice persoan fizic sau juridic.
84. Care este forma de vinovie cu care se poate comite infraciunea de
nelciune?

a. intentia direct;
b. intentia direct sau indirect;
c. praeterintetia.
85. Care este forma de vinovie cu care se comite infraciunea de
delapidare?
infraciunea de delapidare se svrete cu intenie direct,nefiind exclus
nici intenia indirect.
86. n ce condiii exist agravanta prevzut la art. 175 lit. h) C. pen.
omorul svrit pentru a nlesni sau a ascunde svrirea altei infraciuni?
a. indiferent dac scopul urmrit a fost sau nu realizat
b. chiar dac infractiunea scop este o tlhrie
c. dac infractiunea scop a fost svrsit sau urmeaz a fi svrsit
doar de ctre fptuitor
87. Care este modalitatea de punere n micare a aciunii penale n cazul n
care infraciunea de vtmare corporal are loc asupra unui membru al
familiei?
a. actiunea penal se pune n miscare numai la plngerea prealabil
a persoanei vtmate;
b. actiunea penal se pune n miscare si din oficiu;
c. actiunea penal se pune n miscare numai din oficiu;
88. Care este obiectul material al infraciunii de violare de domiciliu?
a. statul;
b. nu are obiect material;
c. insasi locuinta asupra careia este indreptata actiunea faptuitorului
89. Ce infraciune svrete persoana care timp de dou luni nu pltete, cu
rea-credin, pensia de ntreinere stabilit pe cale judectoreasc?
Infractiunea de abandon de familie

S-ar putea să vă placă și