Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente

ale dreptului de proprietate

Drepturile patrimoniale se clasific n: drepturi reale; drepturi de creant .
n sens juridic, patrimoniul desemneaz totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale care apartin
unei persoane.
B ) n sens economic, patrimoniul desemneaz totalitatea bunurilor ce constituie averea unei
persoane.
Din definitia dat rezult c patrimoniul are n structura sa dou elemente:
latura activ, alctuit din totalitatea drepturilor patrimoniale;
latura pasiv, alctuit din totalitatea obligatiilor patrimoniale.

2. Caracterele juridice ale patrimoniului:

Patrimoniul este o universalitate juridical -- patrimoniul apare ca o mas de drepturi si obligaii legate
ntre ele
-Orice persoan are un patrimoniu - numai persoanele fizice si juridice pot avea un patrimoniu,
deoarece numai persoanele pot avea drepturi si obligatii
-Patrimoniul este unic - Fiecare persoan fizic sau juridic poate avea un singur patrimoniu,
Patrimoniul este divizibil- acesta poate fi mprtit n mai multe mase de bunuri, fiecare dintre ele
avnd un regim juridic diferit
Patrimoniul este inalienabil - patrimoniul este inalienabil, n sensul c nu poate fi desprtit de
persoan, att timp ct aceasta exist ca subiect de drept.
(n cazul persoanei fizice, prin acte juridice inter vivos se pot transmite unul sau mai multe drepturi ce
alctuiesc patrimoniul, dar nu se poate transmite ntregul patrimoniu. El se va transmite numai mortis
causa, prin succesiune, n momentul ncetrii din via a titularului su.)
(n cazul persoanei juridice, se pot transmite cote-prti din patrimoniu n caz de reorganizare prin
divizare parial. Transmiterea ntregului patrimoniu are loc n cazul ncetrii acesteia, ca urmare a
reorganizrii prin comasare sau divizare total.)

3. Divizibilitatea patrimonului :
Patrimoniul este divizibil- acesta poate fi mprtit n mai multe mase de bunuri, fiecare dintre ele
avnd un regim juridic diferit.
Constituie cazuri de divizibilitate a patrimoniului:

 patrimoniul profesional individual

regimul matrimonial al comunitii legale de bunuri.

4. Functiile patrimoniului :
patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari;
patrimoniul explic si face posibil subrogatia real cu titlu universal
patrimoniul explic si permite transmisiunea universal si transmisiunea cu titlu universal.

Patrimoniul si gajul general al creditorilor chirografi.

Noul Cod civil instituie gajul general al creditorilor chirografari n art. 2324 alin. 1 care prevede c cel
care este obligat personal rspunde cu toate bunurile sale mobile i imobile, prezente i viitoare,
bunuri care servesc drept garanie comun a creditorilor si, cu excepia bunurilor insesizabile
Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu dispun de o garanie real gaj, ipotec sau
privilegiu care s le asigure creana. Ei au o garanie constnd n dreptul de gaj general, care
privete, n principiu, totalitatea bunurilor debitorului.

6.Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal

Termenul de subrogaie i are originea n limba latin, subrogatio, unde nsemna alegere n locul
cuiva sau a ceva. Cu alte cuvinte, subrogaia nseamn nlocuirea unei persoane cu o alt persoan sau
nlocuirea unui lucru cu un alt lucru. Din punct de vedere al dreptului civil, subrogaia poate fi
personal i real. Subrogaia personal const n nlocuirea unei persoane cu alt persoan ntr-un
raport juridic obligaional.
Subrogaia real reprezint nlocuirea unui lucru cu altul, iar dac se produce n cadrul unui
patrimoniu se numete subrogaie real cu titlu universal. De exemplu, dac un lucru este vndut,
locul su n patrimoniu va fi luat de preul ncasat, iar dac din acest pre se va achiziiona un alt lucru,
preul va fi nlocuit cu lucrul n care a fost investit

7. Patrimoniul si transmiterea universala si transmiterea cu titlul universal

Patrimoniul explic transmisiunea universal i cu titlu universal care intervine n urmtoarele situaii:
decesul persoanei fizice;
reorganizarea persoanei juridice.

Transmisiunea universal intervine atunci cnd se transmite ntreg patrimoniul, nefracionat de la o

persoan la alt persoan.
Transmisiunea cu titlu universa lconst n transmiterea fracionat a ntregului patrimoniu al unei
persoane la dou sau mai multe persoane.
ntre cele dou transmisiuni nu exist o deosebire calitativ, ci de ordin cantitativ, transmisiunea cu
titlu universal avnd ca obiect numai o parte de universalitate.

8. Notiunea si caracterele juridice ale drepturilor reale:

Drepturile reale jus in re sunt acele drepturi subiective civile n virtutea crora titularul lor poate
s-i exercite atributele asupra unui lucru determinat, n mod direct i nemijlocit, fr a fi necesar
intervenia unei alte persoane.
Drepturile reale sunt : drepturi reale principale i drepturi reale accesorii
Caracterele juridice :
Drepturi absolute, opozabile erga omnes
Dreptul absolut este acel drept subiectiv civil, n temeiul cruia, titularul su, determinat, are
posibilitatea s-l exercite singur, celorlalte persoane revenindu -le obligaia, general i negativ, de a
nu face nimic de natur s-i aduc atingere.
Caracter perpetuu sau limitat
Drepturi reale cu caracter perpetuu sunt proprietatea i servituile.
Durata celorlalte drepturi reale principale variaz n funcie de durata dreptului de proprietate sau de
persoana titularului. Astfel, uzufructul, uzul i abitaia sunt drepturi viagere cnd titularul lor este o
persoan fizic sau au o durat limitat n timp la cel mult 30 de ani cnd titularul lor este o persoan
juridic.
Limitate ca numr
Drepturile reale sunt limitate ca numr, fiind indicate expres de lege; numai prin lege putnd fi create
noi drepturi reale.
Dreptul de urmrire i dreptul de preferin ( sunt efecte ale dr real )
Dreptul de urmrireeste posibilitatea recunoscut titularului unui drept real de a pretinde restituirea
bunului de la orice persoan la care acesta s-ar afla
Dreptul de preferin const n posibilitatea conferit de dreptul real titularului su de a fi satisfcut
cu prioritate fa de titularii altor drepturi.

Sunt drepturi reale: dreptul de proprietate; dreptul de superficie; dreptul de uzufruct; dreptul de uz;
dreptul de abitaie; dreptul de servitute; dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de
folosin; drepturile reale de garanie i alte drepturi crora legea le recunoate acest caracter.

9. Notiunea si caracterele juridice ale drepturilor de creanta

Dreptul de crean jus in personam este acel drept subiectiv civil n virtutea cruia subiectul activ
creditorul poate pretinde subiectului pasiv debitorul s dea, s fac sau s nu fac ceva.
Caractere juridice :Drept relativ
Dreptul de crean este un raport juridic ntre dou subiecte determinate de la nceput; att subiectul
activ ct i subiectul pasiv sunt determinate.
Obligaia corelativ dreptului de crean poate consta n:
a da - aut dare
Obligaia de a da nseamn ndatorirea de a constitui sau a transmite un drept real. O asemenea
obligaie este, de exemplu, obligaia vnztorului de a transmite cumprtorului dreptul de
proprietate asupra lucrului vndut.
a face - aut facere
Obligaia de a face reprezint ndatorirea care revine debitorului de a executa o lucrare, a presta un
serviciu sau a preda un lucru.
a nu face - aut non facereObligaia de a nu face const n ndatorirea debitorului de a se abine de la o anumit aciune. Dreptul
de crean este opozabil numai subiectului pasiv determinat.
Nelimitate ca numr
Drepturile de crean sunt nelimitate ca numr, izvorul acestora putnd fi un act juridic sau un fapt
juridic.
Dreptul de crean nu d natere dreptului de urmrire i dreptului de preferin

10. Comparatie intre drepturile reale si drepturile de creanta;

Asemnri
1.ambele drepturi sunt drepturi patrimoniale;
2.ambele drepturi i au izvorul n acte juridice sau fapte juridice stricto sensu;
3. la ambele drepturi sunt cunoscui titularii lor, ca subiecte active.

Deosebiri
Din punct de vedere al subiectelor
A ) la dreptul real este determinat numai subiectul activ, subiectul pasiv fiind nedeterminat;
B ) la dreptul de crean este determinat att subiectul activ, creditorul, ct i subiectul pasiv,
debitorul.
2. Din punct de vedere al obligaiei corelative
A ) dreptului real i corespunde obligaia general i negativ de a nu face nimic de natur s aduc
atingere exerciiului dreptului de ctre titularul su;
B ) dreptului de crean i corespunde obligaia subiectului pasiv, determinat, debitorul, de a da, a
face sau a nu face ceva.
Obligaia de a nu face, dei este ntlnit att n cazul dreptului real ct i n cazul dreptului de crean
nu are acelai coninut.
A nu face, ca obligaie corelativ dreptului real const n ndatorirea general i negativ, ce revine
celorlalte subiecte de drept, cu excepia titularului dreptului real, de a se abine s fac ceva de
natur a aduce atingere exerciiului dreptului de ctre titularul acestuia. De exemplu, obligaia
proprietarului vecin, precum i a celorlalte persoane, de a nu nclca dreptul de proprietate al
vecinului.
A nu face, ca obligaie corelativ dreptului de crean const n ndatorirea debitorului de a se abine
de la ceva ce ar fi putut s fac, dac nu i-ar fi asumat o astfel de obligaie. De exemplu, obligaia pe
care i-o asum prin contract, proprietarul unui teren, fa de proprietarul vecin, de a nu sdi pomi la
o distan mai mic de 5 m de linia hotarului despritor.
3. Din punct de vedere al numrului lor
drepturile reale sunt limitate ca numr, fiind indicate expres de lege;
b ) drepturile de crean sunt nelimitate ca numr, prile prin acte juridice putnd da natere la orice
drept de crean.
4. Din punct de vedere al efectelor
Numai n cazul drepturilor reale sunt ntlnite dou efecte specifice: dreptul de urmrire i dreptul de
preferin.
5. Din punct de vedere al duratei
A ) drepturile reale sunt perpetuue (proprietatea, servituile) sau au o durat limitat n timp, de
obicei la viaa beneficiarului;
B ) drepturile de crean sunt temporare, deoarece creditorul poate pretinde debitorului executarea
obligaiei corelative ntr-un termen determinat.

6. Din punct de vedere al mijloacelor procesuale de aprare

drepturile reale sunt aprate prin aciuni reale;
b ) drepturile de crean sunt aprate prin aciuni personale.

11. Obligatiile reale de a face ( propter rem )

Obligaiile propter rem, cunoscute sub denumirea de obligaii reale de a face, sunt ndatoriri ce revin
deintorului unui bun determinat i care au ca izvor legea sau convenia prilor.
Ex. = impune tuturor deintorilor de terenuri agricole obligaia de a asigura cultivarea acestora i
obligaia de a asigura protecia solului, care dac nu sunt respectate atrag sanciunile prevzute de
lege .

12. Obligatiile opozabile si tretilor (scriptae in rem )

Obligaiile scriptae in rem, numite i obligaii opozabile i terilor, se caracterizeaz prin faptul c sunt
att de strns legate de posesia unui bun, nct creditorul nu poate obine satisfacerea dreptului su
dect dac posesorul bunului va fi obligat s respecte acest drept, dei nu a participat direct i
personal la naterea raportului obligaional.

13. Coninutul juridic al dreptului de proprietate

Prin coninutul juridic al dreptului de proprietate sunt desemnate trei atribute: de a folosi lucrul (jus
utendi),de a-i culege fructele (jus fruendi)i de a dispune de lucru (jus abutendi).

14. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate

Caracterele juridice ale dreptului de proprietate
exclusiv : dreptul de proprietate este absolut deoarece este recunoscut titularului su, n raporturile
acestuia cu toi ceilali, care sunt obligai s nu fac nimic de natur a-l nclca.
absolut : proprietarul singur poate exercita asupra lucrului cele trei atribute ale proprietii, ( sa
foloseasaca, sa-I culeaga fructele, sa dispuna de bun )
In Noul Cod civil celor dou caractere juridice li se adaug i caracterul perpetuu.
n concluzie, n noua reglementare a dreptului de proprietate, acesta este absolut, exclusiv i
perpetuu.

Dreptul de proprietate nu are o durat limitat n timp, deoarece dreptul de proprietate i pstreaz
calitatea de drept real ct timp exist bunul, iar nstrinarea bunului sau moartea titularului dreptului
nu conduc la stingerea dreptului de proprietate ntruct dreptul se va regsi n patrimoniul
dobnditorului sau succesorului. Caracterul perpetuu nseamn c dreptul de proprietate nu se pierde
prin neuz.

15. Dreptul de proprietata private : Titulari. Obiect.

Titular al dreptului de proprietate privat poate fi orice subiect de drept civil. Conform art.25 din Noul
Cod civil, subiectele de drept civil sunt persoanele fizice i persoanele juridice.
Persoana fiziceste omul, privit individual, ca titluar de drepturi i de obligaii civile.
Persoana juridiceste orice form de organizare care, ntrunind condiiile cerute de lege, este titular
de drepturi i de obligaii civile.
Cu privire la obiect, spre deosebire de dreptul de proprietate public, al crui obiect este limitat,
obiect al dreptului de proprietate privat poate fi orice bun, cu singura excepie a bunurilor care,
conform art. 136 alin. 3 din Constituie, fac obiectul exclusiv al proprietii publice.

Limitele legale ale dreptului de proprietate private.

Limite legale, stabilite prin lege - legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie n interes
public, fie n interes privat . (Noul Cod civil reglementeaz urmtoarele limite legale ale dreptului de
proprietate privat: folosirea apelor , pictura streinii , distana i lucrrile intermediare cerute
pentru anumite construcii, lucrri i plantaii , vederea asupra proprietii vecinului , dreptul de
trecere ,dreptul de trecere pentru utiliti, dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrri , dreptul
de trecere pentru reintrarea n posesie . )
Limitele legale n interes privat pot fi modificate sau desfiinate temporar prin acordul prilor,

Limitele conventionale ale dreptului de proprietate privata

Limite convenionale, stabilite prin voina proprietarului - Noul Cod civil prevede limitarea dreptului
de proprietate prin acte juridice de ctre proprietar, dac nu ncalc ordinea public i bunele
moravuri.

Cauza de inalienabilitate
Clauza de inalienabilitate poate fi defint ca fiind clauza cuprins ntr-o convenie sau testament prin
care se interzice nstrinarea unui bun pentru o durat de cel mult 49 de ani, dac exist un interes
serios i legitim.

Conditii :
s fie instituit printr-o convenie sau un testament;
s aib o durat de cel mult 49 de ani;
s existe un interes serios i legitim.

Stingerea dreptului de proprietate :

Noul Cod civil, dreptul de proprietate privat se stinge prin urmtoarele moduri:
pieirea bunului;

2. abandonul bunului mobil;

3.renunarea prin declaraie autentic la dreptul de proprietate asupra bunului imobil nscris n cartea
funciar;
4. exproprierea bunului;

5. confiscarea bunului.

Principiile expropierii :
1. Existena unei cauze de utilitate public- - exproprierea se poate face numai pentru lucrri de
utilitate public
2. Existena unei despgubiri drepte i prealabile ----Expropriatorul este obligat s plteasc
proprietarului bunului expropriat o compensare pentru pierderea suferit care trebuie s fie dreapt,
adic s acopere ntreaga pierdere suferit.
3. Exproprierea se dispune i despgubirea se stabilete prin hotrre judectoreasc ---Instana de
judecat dispune cu privire la expropriere i stabilete despgubirea pe care urmeaz s o primeasc
expropriatul.

Procedura exproprierii
Procedura exproprierii se desfoar n trei etape
utilitatea public i declararea ei;
msurile premergtoare exproprierii;
exproprierea i plata despgubirilor.

Efectele exproprierii

transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor supuse exproprierii n patrimoniul

expropriatorului;
imobilul expropriat trece n proprietatea public liber de orice sarcini;
stingerea dezmembrmintelor dreptului de proprietate: uzul ,uzufructul, abitaia i superficia;
stingerea drepturilor personale dobndite de alte persoane asupra imobilului expropriat, cum ar fi
cum ar fi cele rezultate dintr-un contract de locaiune sau un contract de comodat;
subrogaia real cu titlu particular: ipoteca i privilegiul imobiliar se strmut de drept asupra
despgubirilor stabilite, iar odat ce despgubirea a fost stabilit, creditorul ipotecar nu mai poate
proceda la executarea silit a imobilului respectiv.

23. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica:

Dreptul de proprietate public este absolut, exclusiv i perpetuu, dar prezint i caractere specifice.
Noul Cod stipuleaz c bunurile proprietate public sunt inalienabile, imprescriptibile i insesizabile.
Inalienabilitatea bunurilor proprietate public --- Bunurile aparinnd dreptului de proprietate
public nu pot fi nstrinate,
Imprescriptibilitatea bunurilor proprietate public ---- Bunurile aparinnd domeniului public al
statului i unitilor administrativ-teritoriale sunt imprescriptibile att extinctiv, ct i achizitiv
Insesizabilitatea bunurilor proprietate public ------- Bunurile proprietate public nu pot fi urmrite de
creditorii proprietarului lor sau de creditorii celor crora le-au fost date n administrare sau cu orice
titlu
(statul este prezumat a fi mereu solvabil.)

24.Obiectul dreptului de proprietate :

Constituie obiect exclusiv al proprietii publice bogiile de interes public ale subsolului, spaiul
aerian,apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional, plajele, marea teritorial,
resursele naturale ale zonei economice i ale platorului continental, precum i alte bunuri stabilite
prin lege organic.

25. Criteriile de includere a bunurilor in domeniul public:

Criteriile n baza crora sunt incluse n domeniul public anumite bunuri sunt :
declaraia legii, = fac parte din domeniul public bunurile expres enumerate n acest sens de lege
natura bunurilor = acele bunuri care sunt de uz sau de interes public;

afectaiunea bunurilor.??

26.Exercitarea dreptului de proprietate publica si drepturile reale corespunzatoare proprietatii

publice
Exercitarea dreptului de proprietate public revine =
organelor centrale ale puterii executive- (Guvern, ministere, alte autoriti central) - pentru bunurile
din domeniul public naional
2 autoritilor locale, pentru bunurile din domeniul public de interes local;
Drepturile reale: , respectiv dreptul de administrare, dreptul de concesiune si dreptul de folosin cu
titlu gratuit
27. Dreptul de administare ; Reglementare legala. Titulari . Constituire.
Noul Cod civil reglementeaz dreptul de administrare n art. 867-870.
(Potrivit Constituie, bunurile proprietate public pot fi date n administrarea regiilor autonome ori
instituiilor publice, iar conform art. 12 din Legea nr. 213/1998, bunurile din domeniul public pot fi
date, dup caz, n administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autoritilor administraiei
publice centrale i locale, a altor instituii publice de interes naional, judeean sau local.)
n raport de reglementrile legale, titularii dreptului de administrare sunt regiile autonome i
instituiile publice
Dreptul de administrare se constituie prin hotrre a Guvernului, a consiliului judeean sau, dup caz,
a consiliului local.

28. Dreptul de administrare : Caracterele juridice . Exercitare. Stingere.

Dreptul de administrare are aceleai caractere ca i dreptul de proprietate publica, respectiv este un
drept inalienabil, imprescriptibil i insesizabil.
Exercitare : Titularul dreptului de administrare poate s posede, s foloseasc bunul i s dispun de
acesta, n condiiile actului prin care i-a fost dat bunul n administrare.
Stingerea : nceteaz odat cu ncetarea dreptului de proprietate public ori prin actul de revocare
emis, n condiiile legii,dac interesul public o impune, de organul care l-a constituit.

29. Dreptul de concesiune :Reglementare legala. Caractere juridice.

Concesionarea bunurilor proprietate public reprezint o modalitate de integrare n circuitul
economic a bunurilor proprietate public.

Reglementare legala: - dispozitiile constitutionale, OUG nr. 54/2006,contractile de concesiune OUG

34/2006 achizitiile publice etc,
Caractere: este un drept real principal inalienabil, imprescriptibil i insesizabil, constituit cu titlu
oneros n baza unui contract de concesiune ncheiat ncheiat ntre o autoritate public i un subiect de
drept privat, conferind titularului posesia, folosina i dispoziia.

30. Dreptul de concesiune : Obiectul dreptului de concesiune. Titularii. Constituirea.

Obiectul : obiectul contractului de concesiune l constituie bunurile care sunt proprietate public a
statului sau a unitilor administrativ teritoriale
Titularii : Prile contractului de concesiune sunt
concedentul : ministerele, consiliile judetene, locale,institutiile publice
concesionarul: orice persoana fizica sau juridica
Constituire : constituie prin contractul de concesiune = este acel contract ncheiat n form scris prin
care o autoritate public, denumit concedent, transmite, pe o perioad determinat,( sa nu
depaseasca 49 ani ) unei persoane, denumite concesionar, dreptul i obligaia de exploatare a unui
bun proprietate public n schimbul unei redevene.

31.Dreptul de concesiune : Exercitare . Incetare.

Exercitare : concesionarul are dreptul s foloseasc bunul concesionat i s-i culeag fructele,
conform naturii bunului i scopului urmrit de pri. La ncetarea concesiunii, bunurile proprietate
public care au fcut obiectul concesiunii, numite bunuri de retur, revin concedentului, de plin drept,
n mod gratuit, libere de orice sarcini, iar bunurile proprii ale concesionarului.concesionarul nu poate
instraina bunul sub sanctiunea nulitatii absolute.
Incetare : ajungerea la termenul prevzut n contract; denunarea unilateral a contractului de ctre
concedent; reziliere, n cazul imposibilitii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin
renunare fr plata vreunei despgubiri. Etc.

32. Darea in folosinta gratuita.

Statul i unitile administrativ teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor, n folosin gratuit, pe
termen limitat, persoanelor juridice fr scop lucrativ, care desfoar activitate de binefacere sau de
utilitate public, ori serviciilor publice.

Dreptul de folosin gratuit are ca obiect bunuri imobile i bunuri mobile proprietate public a
statului sau unitilor administrativ-teritoriale. Titulari pot fi doar pesoane juridice
33. Inchirierea bunurilor proprietate publica
Contractul de nchiriere se poate ncheia de titularul dreptului de proprietate sau de administrare cu
orice persoan fizic sau juridic, romn sau strin.
nchirierea bunurilor proprietate public se face prin licitaie public, iar sumele ncasate din
nchiriere se fac venit la bugetul de stat sau bugetele locale.

34. Proprietatea rezolubila ; Notiunea. Modalitatea de exercitarea atributelor (de a folosi dispune si ai
culege fructele ) dreptului de proprietate
Notiune: Proprietatea este rezolubil n cazul n care transmiterea dreptului de proprietate este
afectat de o condiie rezolutorie. Drept de proprietate care se caracterizeaza prin aceea ca existenta
sa in patrimoniul dobanditorului este nesigura, putand fi desfiintat, pentru a se reintoarce, de regula,
in patrimoniul instrainatorului. Soarta sa depinde de realizarea sau nerealizarea unui eveniment viitor
si nesigur.
De exemplu: i vnd imobilul proprietatea mea, dar, dac pn la sfritul anului nu m voi muta n
alt ora, vnzarea se va desfiina
Realizarea condiiei are ca efect desfiinarea, n mod retroactiv, a dreptului de proprietate, iar dac nu
se ndeplinete condiia, dobnditorul devine, retroactiv, titularul dreptului de proprietate. Conditia
rezolutorie este aceea care supune desfiintarea obligatiei la un eveniment viitor si necert. daca nu se
indeplineste conditia, dobanditorul devine, retroactiv, titularul dreptului de proprietate.
Aceasta nseamn c proprietatea rezolubil presupune existena a doi proprietari asupra bunului:
dobnditorul, proprietar sub condiie rezolutorie;
transmitorul, proprietar sub condiie suspensiv.
Dreptul de proprietate al dobnditorului are un caracter provizoriu, existena dreptului su fiind
ameninat de realizarea condiiei rezolutorii, iar cellalt proprietar sub condiie suspensiv are
posibilitatea de a redeveni proprietarul bunului, n caz de realizare a condiiei.
Noul Cod civil, un caz de proprietate rezolubil este vnzarea cu opiune de rscumprare,

35. Proprietatea anulabila

Proprietatea anulabil este acea modalitate a dreptului de proprietate care ia natere prin dobndirea
acestui drept n temeiul unui act juridic translativ de proprietate afectat de o cauz de nulitate
relativ. Proprietatea anulabila rezulta dintr-un act juridic lovit de nulitate relativa si dureaza de la
data ncheierii acestui act pna la momentul n care se mplineste termenul de prescriptie al actiunii n

anulare. 1. Proprietatea anuabila este modalitatea juridica a dreptului de proprietate caracterizata

printr-o incertitudine vremelnica in care se gaseste acest drept, cand a fost transmis de la o persoana
la alta printr-un act juridic anuabil.

36. Coproprietatea obisnuita.

Coproprietatea obinuit este acea form de proprietate comun care nceteaz printr-o modalitate
specific, prin partaj. Fiecare coproprietar este titularul exclusiv al unei cote-parti din dreptul de
proprietate si poate dispune in mod liber de aceasta in lipsa de stipulatie contrara. Titularii
coproprietii obinuite pot fi persoane fizice sau persoane juridice. Coproprietarii vor mpri
beneficiile i vor suporta pierderile coproprietii, proporional cu cota lor parte din drept.

37. Coproprietatea obisnuita . Acte incheiate cu privire la bunul comun.

Acte de conservare se urmrete prentmpinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Fiecare
coproprietar poate sa faca acte de conservare cu privire la bunul comun fara acordul celorlalti
coproprietari. Sunt acte de conservare: ntreruperea unei prescripii, nscrierea unei ipoteci sau a unui
privilegiu, somaia.
Acte de administrare se urmrete s se realizeze o normal punere n valoare a unui bun sau
patrimoniu. Nu se pot efectua decat cu acordul coproprietarilor ( noul Cod civil ) numai cu ce detin
majoritatea cotelor-parti.
Acte de dispoziie = are ca rezultat ieirea din patrimoniu a unui drept Sunt acte de dispoziie:
vnzarea, donaia, constituirea unui gaj, constituirea unei ipoteci.

38. Coproprietatea fortata: Cazurile. Regimul juridic general

Coproprietatea forat i perpetu constituie excepia de la regula potrivit creia proprietatea
comun pe cote pri poate fi sistat oricnd prin partaj. Parti asupra unor bunuri care , nu pot fi
mprite.
Cazuri : 1.. bunurile comune necesare sau utile pentru folosirea a dou imobile vecine, situate pe linia
de hotar ntre acestea, cum ar fi potecile, fntnile, drumurile i izvoarele;
2.. bunurile comune afectate utilizrii a dou sau a mai multor fonduri, cum ar fi o central termic
sau alte instalaii care deservesc dou sau mai multe cldiri, un drum comun ntr-un cartier de
locuine sau alte asemenea bunuri;
3. orice alt bun comun prevazut de lege
Regimul juridic al bunurilor deinute n coproprietate forat este reglementat n art. 647 din Noul
Cod civil. Permite fiecrui coproprietar dreptul de a exercita folosina bunului comun cu condiia s

respecte destinaia acestuia i s permit exercitarea folosinei de ctre ceilali coproprietari.

Referitor la cheltuielile pentru ntreinerea i conservarea bunului comun, acestea se suport n mod
proprorional cu cota parte din drept a fiecrui coproprietar.

39.Coproprietatea fortata asupra partilor commune din cladirile cu mai multe etaje sau apratamente
Legea locuinei nr.114/1996, Legea nr. 230/2007 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea
asociaiilor de proprietari,
Sunt pri comune, conform art. 649 din Noul Cod civil:
terenul pe care se afl cldirea, compus att din suprafaa construit, ct i din cea neconstruit
necesar, potrivit naturii sau destinaiei construciei, pentru a asigura exploatarea normal a acesteia;
fundaia, curtea interioar, structura, structura de rezisten, pereii perimetrali i despritori
dintre proprieti i/sau spaiile comune, acoperiul, terasele, scrile i casa scrilor, holurile, pivniele
i subsolurile necompartimentate, rezervoarele de ap, centralele termice proprii i acesnsoarele;
instalaiile de ap i canalizare, electrice, de telecomunicaii, de nclzire i de gaze de la
branament/racord pn la punctul de distribuie ctre prile aflate n proprietate exclusiv, canalele
pluviale, paratrsnetele, antenele colective, precum i alte asemenea pri;
courile de fum i de aerisire, precum i spaiile pentru spltorii i usctorii sunt considerate pri
comune exclusiv pentru coproprietarii care utilizeaz aceste utiliti n conformitate cu proiectul
cldirii.
Asociaia de proprietari are drept scop administrarea i gestionarea proprietii comune care, pe
lng drepturi, impune obligaii pentru toi proprietarii.

40. Coproprietatea fortata asupra despartirilor comune.

alt categorie de bunuri care pot s formeze obiect al coproprietii forate o reprezint despiturile
comune ntre dou bunuri imobile. Sunt despituri comune zidul comun i anul comun.

41. Partajul :
Partajul este operaia juridic prin care se pune capt strii de coproprietate, n sensul c bunul sau
bunurile stpnite n comun sunt mprite materialmente ntre coprtai, fiecare dintre acetia
devenind proprietarul exclusiv asupra unui anume bun sau pri materiale din bunurile dintre cele ce
formau obiectul coproprietii.
Partajul este de dou feluri:
partaj prin bun nvoial (voluntar);

partaj prin hotrre judectoreasc (judiciar).

Fiecare coproprietar are dreptul de a cere partajul. Partajul poate fi suspendat, dar durata suspendrii
este diferit.
Noul Cod civil prevede c partajul se va face n unul dintre urmtoarele moduri:
atribuirea ntregului bun, n schimbul unei sulte,n favoarea unuia ori a mai multor coproprietari, la
cererea acestora;
vnzarea bunului n modul stabilit de coproprietari ori, n caz de nenelegere, la licitaie public, n
condiiile legii, i distribuirea preului ctre coproprietari proporional cu cota parte a ficecruia
dintre ei.

42. Proprietatea comuna in devalmasie

Acea form a dreptului de proprietate comun caracterizat prin faptul c titularii si nu au
determinat cota-parte ideal din dreptul de proprietate asupra unor bunuri nefracionate n
materialitatea lor, bunul aparinnd deopotriv tuturor coproprietarilor. Art. 667. Proprietatea
comuna in devalmasie. Exista proprietate in devalmasie atunci cand, prin efectul legii sau in temeiul
unui act juridic, dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane fara ca vreuna
dintre acestea sa fie titularul unei cote-parti determinate din dreptul de proprietate asupra bunului
sau bunurilor comune.
n actualul cadru legislativ exist un singur caz de proprietate devlma, cea aparinnd soilor.
In noul Cod Civil a prevzut c schimbarea destinaiei bunului comun nu se poate face dect prin
acordul soilor.Actele de instrainare a bunurilor se pot face cu acordul sotilor.
Proprietatea comun n devlmie nceteaz , odat cu ncetarea comunitii matrimoniale care are
loc la ncetarea cstoriei .

43. Proprietatea perioadica

Proprietatea periodic este definit ca fiind o modalitate a dreptului de proprietate n cadrul creia
fiecare titular exercit n nume propriu i n interes propriu prerogativele dreptului su de proprietate
pe perioade determinate, care se repet succesiv i perpetuu, la intervale regulate, presupunnd cel
puin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice, inclusiv statul.
Proprietatea periodic nceteaz prin radiere din cartea funciar.
Exemplu : Proprietatea periodic, ca o nou modalitate juridic a dreptului de proprietate, a aprut n
dreptul nostru pe la jumtatea deceniului trecut, cnd Regia Autonom Loteria Naional a creat un
nou tip de loz n plic, Vila de Aur, n sistemul time sharing. Acest sistem constituie n persoana celui
care ctig un drept de proprietate imobiliar pentru o sptmn pe an avnd ca obiect un

apartament de trei camere, mobilat i dotat cu aparatur electronic i electrocasnic, situat ntr-o
vil din Poiana Soarelui (Braov). Titularul dreptului de proprietate exercit, n mod exclusiv, timp de
7 zile pe an atributele dreptului de proprietate i tot pentru aceeai perioad poate s transmit
dreptul su prin acte de vnzare sau locaiune i chiar acte pentru cauz de moarte.

44. Caracterele juridice ale dreptului de superficie;

Def . dreptul de a avea sau de a edifica o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui
teren, asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta.
Caracteristicile dreptului de superficie: drept real principal (se poate constitui numai asupra bunurilor
imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului), drept
temporar (durata maxima a termenului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea reinnoirii la
expirarea termenului, conform art. 694 noul Cod civil). este un drept perpetuu, prin natura sa, n
sensul c dureaz atta vreme ct exist constructia, amplasat pe terenul proprietatea altei
persoane, fr a se stinge prin nentrebuintare, este un drept imprescriptibil, n sensul c actiunea n
revendicare poate fi exercitat de superficiar atta vreme ct dreptul exist. nu poate nceta pe calea
iesirii din indiviziune, deoarece dreptul superficiarului si dreptul proprietarului terenului nu se afl n
indiviziune.

45. Dobandirea dreptului de superficie;

Dobandirea dreptului de superficie, potrivit reglementarii din noul Cod civil, se poate face prin act
juridic (act unilateral, precum testamentul, sau conventie), precum si prin uzucapiune sau prin alt
mod prevazut de lege . In toate cazurile se aplica dispozitiile privind cartea funciara.

46. Intinderea si exercitarea dreptului de superficie:

Dreptul de superficie se exercita in limitele si in conditiile actului constitutiv. In lipsa unei stipulatii
contrare, exercitarea dreptului de superficie este delimitata de suprafata de teren pe care urmeaza sa
se construiasca si de cea necesara exploatarii constructiei sau, dupa caz, de suprafata de teren
aferenta si de cea necesara exploatarii constructiei edificate.(art. 695 alin. 1. N.C.Civ.).
Prevederi speciale privesc interdictia modificarii constructiei de catre titularul dreptului de superficie,
acesta avand obligatia, in cazul reconstruirii, sa respecte forma initiala. In cazul nerespectarii acestor
dispozitii, proprietarul terenului poate sa ceara, in termen de trei ani, incetarea superficiei sau
repunerea in situatia anterioara.
47. Dreptul de superficie : Aparare . Incetarea superficiei si efectele sale.
Dreptul de superficie poate fi aparat prin actiunea confesorie de superficie, actiune ce poate fi
intentata impotriva oricarei persoane chiar si impotriva proprietarului terenului, daca ea impiedica
exercitarea dreptului. Dreptul la actiune este imprescriptibil.

Incetarea superficiei : Dreptul de superficie se stinge prin radierea din cartea funciara pentru una
dintre urmatoarele cauze:
la expirarea termenului;
prin consolidare, daca terenul si constructia devin proprietatea uneia si aceleiasi persoane;
prin pieirea constructiei, daca exista o stipulatie expresa in acest sens;
in alte moduri prevazute de lege .
Efectele incetarii: In lipsa unei stipulatii contrare, proprietarul terenului devine proprietarul
constructiei edificate de superficiar, prin accesiune, cu obligatia de a plati constructia la valoarea de
circulatie de la data expirarii termenului. Exista si posibilitatea, in cazul in care constructia are o
valoare mult mai mare decat terenul, ca proprietarul terenului sa-l oblige pe superficiar sa cumpere
terenul la valoarea de piata.
48. Caracterele juridice ale dreptului de usufruct :
Ca fiind dreptul de a se bucura cineva de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, ntocmai ca nsusi
proprietarul lor, ns cu ndatorirea de a le conserva substanta. Orice bunuri mobile si imobile,
corporale ori incorporale.Nu pot face obiectul dreptului de uzufruct bunurile din domeniul public.
Uzufructuarul are dreptul de se a folosi de bun, Proprietarul bunului denumit nud proprietar este cel
care va avea doar dreptul de dispozitie,
Uzufructul este un drept real
Uzufructul este un drept temporar inceteaza la data stabilita de parti sau in lipsa unui termen la
moartea uzufructuarului.
Uzufructul este un drept de folosint;
Uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru ci i asupra unui drept
-Este un drept incesibil :nu poate fi transmis prin acte i fapte juridice ntre vii ori pentru cauz de
moarte.

49. Drepturile nudului proprietar:

Obligatiile mentionate ale uzufructuarului devin, in raporturile juridice, drepturi de creanta ale
nudului proprietar. Astfel sunt, de exemplu, dreptul de a cere intocmirea inventarului, conservarea
lucrului, efectuarea reparatiilor de intretinere, dreptul de a cere despagubiri, dreptul de a cere
restituirea lucrului si altele asemenea.

50. Obligatiile nudului proprietar:

Obligatiile nudului proprietar .In general, nudul proprietar are o obligatie generala negativa de a nu
tulbura exercitarea dreptului de usufruct.

51. Drepturile uzufructuarului.

Uzufructuarul are dreptul de a obtine posesia bunului care face obiectul uzufructului si dreptul de a-l
folosi, conservndu-i substanta.
-de folosinta exclusiva a bunului,
de a cere si de a obtine predarea bunului
de a dispune, ca un bun proprietar, de bunurile care, fara a fi consumptibile, se deterioreaza rapid
prin utilizare
de cesiune a uzufructului;
de a inchiria sau, dupa caz, de a arenda bunul primit in uzufruct;

52. Obligatiile uzufructuarului;

de a inventaria bunurile mobile si de a constata starea in care se afla imobilele,
de a respecta destinatia data bunurilor de nudul proprietar,
de a despagubi pe nudul proprietar pentru orice prejudiciu cauzat prin folosirea necorespunzatoare a
bunurilor date in uzufruct;
de a depune o garantie pentru indeplinirea obligatiilor sale;
de a efectua reparatiile de intretinere a bunului;

53. Stingerea uzufructului:

moartea sau, dupa caz, incetarea personalitatii juridice a uzufructuarului;
expirarea termenului pentru care a fost constituit uzufructul;
consolidarea (cand una si aceeasi persoana dobandeste atat calitatea de proprietar cat si pe aceea de
uzufructuar);
neuzul timp de 10 de ani, iar in cazul creantelor, 2 ani;
pieirea totala a lucrului supus uzufructului;
abuzul de folosinta;

renuntarea uzufructuarului.
54. Dreptul de uz;
Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia si de a-i culege fructele naturale si industriale
numai pentru nevoile proprii si ale familiei sale. Titularul dezmembramantului respectiv nu isi poate
exercita dreptul decat pentru nevoile lui si ale familiei sale.

55. Caracterele juridice ale dreptului de servitude;

Servitutea este sarcina care greveaza un imobil pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt
proprietar. De regula, servitutea presupune doua imobile apartinand unor proprietari diferiti, dintre
care unul (dintre imobile) este fondul dominant, iar cel care ``suporta servitutea`` este fondul aservit.
Servitutea este un drept real principal derivat asupra lucrului altuia constituind
un dezmembrmnt al dreptului de proprietate;
2. Servitutea presupune dou bunuri imobile, prin natura lor, apartinnd unor
proprietari diferiti
3. Servitutea este ntotdeauna un drept imobiliar
4. Servitutea are un caracter perpetuu,
5. Servitutea este indivizibil

56.Exercitarea dreptului de servitute;

57. Stingerea servitutiilor

Servitutile se sting pe cale principala prin radierea lor din cartea funciara pentru una dintre
urmatoarele cauze:
consolidarea, atunci cand ambele fonduri ajung sa aiba acelasi proprietar;
renuntarea proprietarului fondului dominant;
ajungerea la termen;
rascumpararea;
imposibilitatea definitiva de exercitare;
neuzul timp de 10 de ani;

disparitia oricarei utilitati a acestora

Servitutea se stinge, de asemenea, prin exproprierea fondului aservit.

58. Domeniu de aplicare a posesiei :

Detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in
numele nostru."
Posesia se aplic numai drepturilor reale nu si drepturilor de creant.
Pot forma obiectul posesiei numai bunurile susceptibile de exercitarea unui drept real asupra lor.
Aceasta nseamn c posesia are ca obiect numai bunuri corporale, individual determinate, aflate n
circuitul civil. .

59.Elementele constitutive ale posesiei:

n structura sa posesia este alctuir din dou elemente constitutive:
un element material- corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul, concretizat in acte materiale
sau juridice;
un element psihologic- animus (a): consta in intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta
stapanire pentru sine. Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de
posesor.
60. Dobandirea si incetarea possesiei :
Dobndirea posesiei . Pentru a fi dobndit posesia este necesar s fie ntrunite ambele sale elemente
constitutive.
Posesia se pierde dac ambele elemente sau cel putin unul dintre cele dou elemente constitutive ale
acesteia dispar.
Cazurile de disparitie a elementului material sunt pieirea bunului sau trecerea bunului n stpnirea
altui posesor;
62. Viciile posesiei; discontinuitatea, violenta, clandestinitatea, echivocul
Discontinuitatea : posesia este discontinu cnd posesorul o exercit n mod neregulat,
este un viciu temporar , care nceteaz n momentul n careactele de stpnire devin regulate;este unviciu absolut , poate fi invocat de orice persoancare justific un interes legitim;este un viciu ntlnit n cazul imobilelor

Violenta: cand posesia este fundamentata pe acte de violenta ori este conservata prin asemenea acte.
Poate fi activa cad posesorul intra in posesia bunului prin acte de violenta sau pasiva cand posesorul
raspunde la actele de violenta pentru apararea posesiei.
este un viciu temporar , posesia redevine util dinmomentul n care nceteaz violenta;este un viciu relative , poate fi invocat doar de ctrepersoana mpotriva creia s-a exercitat violenta;
privete att imobilele ct i bunurile mobil
Clandestinitatea : cand posesorul o exercita pe ascuns de adversarul sau, astfel incat acesta este lipsit
de posibilitatea de a o cunoaste.
este un viciu temporar , ncetnd imediat ce posesia adevenit public;
este un viciu relativ , poate fi invocat numai de ctre cel fat de care posesia s-a exercitat pe ascuns;
privete doar bunurile mobile , mai uor de ascuns.
Echivocitatea: echivocul privete situaia n care nu se cunoate dacposesorul are sau nu elementul
intentional, animus(elementul psihologic).
-este un viciu temporar , ncetnd n momentul n care exist convingerea c posesorul ntrunete i
elementul animus;
este un viciu relativ , putnd fi invocat doar de ctreceilalti coposesori, nu i de ctre terti;apare att n cazul posesiei imobilelor , ct i al mobilelor

63. Efectele viciilor :

-posesia creeaz o prezumtie de proprietate;
posesorul de bun-credint dobndeste fructele lucrului asupra cruia se exercit posesia;(conditia de
buna credinta nu trebuie dovedita)
posesia este aprat prin actiunile posesorii;
posesia dobandita prin uzucapiune, dobndirea dreptului de proprietate asupra bunului posedat.

64. Prezumtia de proprietate , efect al posesiei

Orice posesor al unui bun este n aparen t proprietarul su. Prin urmare, pn la proba contrar
posesorul este prezumat a fi proprietarul bunului care-l posed.
Prezumtia de proprietate ce opereaz n favoarea posesorului poate fi absolut sau relative. Atunci
cnd se exercit, cu bun-credint , asupra unui bun mobil, n favoarea posesorului opereaz o

prezumtie absolut. I n cazul bunurilor imobile, prezumtia de proprietate este relativ deoarece
poate fi rsturnat prin prob contrar.
Prezumtia inceteaza in momentul in care se face dovada ca posesorul este de rea-credinta.

65.Dobandirea fructelor prin posesia de buna- credinta. efect al posesiei

Dreptul proprietarului de a culege fructele n proprietate constituie unelement al atributului de
folosint care intr n alctuirea continutului juridic aldreptului de proprietate.
Prin fruct intelegem produsele periodice ale unui bun care prin obtinerea lor si perecpre nu se
altereaza sau consuma substanta bunului respective.
Rezult c pentru ca posesorul s poat culege fructele n proprietate, este necesar o singur conditi
s fie de bun credint.

66. Protejarea posesiei prin actiunii posesorii:

Actiunile posesorii sunt acele actiuni n justitie prin care posesorul urmrete s - i apere posesia
mpotriva oricror tulburri sau s redobndeasc posesia atunci cnd a pierdut-o.
Actiunile posesorii sunt actiuni reale deoarece pot fi introduse mpotriva oricrei persoane care, prin
faptele sale, tulbur exercitarea panic a posesiei sau l-a deposedat pe posesor de bunul su. De
aemenea, actiunile posesorii sunt actiuni imobiliare.Prin urmare, ele pot fi exercitate numai pentru
aprarea posesiei asupra imobilelor.
Actiuni posesorii: actiunea posesorie general intervine foosita pentru incetarea oricarei tulburari a
posesiei ( inafara de cea prin violenta ),denumit n complngere,
actiunea posesorie special sau n reintegrare utilizata pentru apararea posesiei numai atunci cand a
fost tulburata sau deposedata prin violenta.
Actiunile posesorii se pot efectua de orice persoana care poseda un bun imobil.
67. Conventia, mod de dobandire a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale.
Conventia sau contractul: Contractul este acordul de voin realizat ntre dou sau mai multe
persoane, cu intenia de a produce efecte juridice. Contracte prin care se transmite un drept de
proprietate sau se constituie un anumit drept real : vnzarea-cumprarea, schimbul, donaia i renta
viager. Este cel mai important mod de dobandire a dreptului de proprietate. Convetia este
constitutive sau translativa dedrepturi reale , riscurile trec de la transmitator la dobanditor chiar daca
nu I s-a facut traditiunea bunului.

68. Traditiunea ( predarea materiala)

Traditiunea este acel mod de dobandire a dreptului de proprietate care consta in predarea materiala
a bunului de la transmitator la dobanditor . Traditiunea opereaza numai in cazul darurilor manual (
donatii curente ce au ca obiect bunuri de mica importanta ) si a titlurilor de valoare la purtator. =

69. Ocupatiunea .
Ocupatiunea este acel mod de dobandire a dreptului de proprietate ce consta in luare a in posesie a
unor bunuri care nu sunt cuprinse in patrimonial nimanui. Se pot dobandi prin ocupatiune anumite
bunuri commune: apa de baut , platelet medicinale etc.
Insa ocupatiunea are o arie restransa de aplicare, deoarece toate averile ramase fara stapan sunt ale
domeniului public, bunurile fara stapan sunt ale statului.

70. Accesiunea imobiliarea naturala:

Definitie : mod de dobandire a dreptului de proprietate caonstand in incorporarea unui lucru mai
putin important intr-un lucru mai important, si daca cele doua lucruri au apartinut unor proprietari
diferiti , proprietarul lucrului mai important dobandeste dreptul de proprietate a bunului mia putin
important. In anumite conditii proprietarul lucrului incorporate are dreptul sa primeasca
despagubiri.Pot fi imobiliare ( natural si artificiale) si mobiliare.
Accesiunea imobiliara naturala: este consecinta unui fenomen natural , se relizeaza fara interventia
omului , priveste atat pamantul( aluviuni ) cat si animalele .

71. Accesiunea imobiliara artificiala

Presupune interventia omului . De aici decurg si obligatiile celui care a genera-o sa plateasca
despagubiri celui in dedtrimetul caruia opereaza accesnsiunea.

72. Accensiunea imobiliara artificiala.Realizarea lucrarii cu materialele altuia.

Proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietarul lucarilor incorporate executate cu
materialele altuia. Proprietarul materialelor nu are dreptul sa le ridice , dar are deptul sa primeasca
contravaloarea lor .

73. Accensiunea imobiliara artificiala.Realizarea unei lucrarii autonome cu caracter durabil asupra
imobilului altuia
Prin accesiune proprietarul imobiluil devine prorietar asupar lucarii cu obligatia sa-l despagubeasca
pe constructor pe temeiul imbogatirii fara justa cauza.Aceste dispozitii nu se pot aplica decat in cazul

constructiilor noi nu si in cazurile in care este vorba de realizarea unor reparatii sau imbunatatiri
aduse unui imbobil deja existent.
Regimul aplicat constructorului difera de modul in care acesta a fost de buna sau rea credinta.
Rea- credinta ( stia ca terenul/ constructia apartine altcuiva): proprietarul poate sa accepte
accensiunea cu obligatia de a despagubi constructorul sau sa refuse accesiunea si sa-l oblige pe
constructor sa procedeze la desfiintarea constructiei.
Buna - credinta ( constructorul nu stia ca imobilul / terenual este a alt cuiva ); proprietarul este
obligata sa plateasca constructorului contravaloarea materialelor si a muncii presate sau sa plateasca
o suma egala cu cresterea valorii fondului ca urmare a ridicarii constructiei.

74. Accesiunea imobiliara artificiala. Realizarea unei lucrari adaugate cu caracter durabil asupara
imobilului altuia.
Prin accesiune proprietarul imobilulul devine prorietar asupar lucarii cu obligatia sa-l despagubeasca
pe constructor pe temeiul imbogatirii fara justa cauza.Aceste dispozitii nu se pot aplica decat in cazul
constructiilor noi nu si in cazurile in care este vorba de realizarea unor reparatii sau imbunatatiri
aduse unui imbobil deja existent.
Buna- credinta : proprietarul este obligata sa plateasca constructorului contravaloarea materialelor si
a muncii presate sau sa plateasca o suma egala cu cresterea valorii fondului ca urmare a realizarii
lucrari .
Rea- credinta : proprietarul poate sa accepte accensiunea cu obligatia de a despagubi constructorul
sau sa refuse accesiunea si sa-l oblige pe constructor sa procedeze la desfiintarea constructiei. ( nu
sunt sigura )

75. Accesiunea mobiliara . Notiune. Cazuri.

Intrevinein situatia cand bunurile mobile care se reunesc apartin unor proprietari diferiti, iar
despartirea lor nu ar putea avea loc fara sacrificarea unuia dintrea cele 2 bunuri.Proprietarul bunului
mai valoros devine proprietar si al celui mai putin important cu obligatia de a-l despagubi pe acesta
Cazuri:
Adjunctiunea : unirea a 2 lucruri ce apartin la la doi proprietari diferiti formand un singur lucru, dar
cele 2 lucruri desi unite raman distincte putatand fi recunoscute , nu si pierd individualitatea. Bunul
rezultat revine proprietarului lucrului princilal acesta avand obligatia de a-l despagubi pe celalalt cu
pretul lucrului ce a fost unit cu cel principal.
Se poate cere despartirea lucrurilor chiar daca duce la vatamarea lucrului unit. Ex: montarea unei
pietre pretioase pe o bijuterie, inramarea unui tablor.

Specificatiunea
Situatia in care matreia prima este mai valoroasa dect munca depusa , bunul rezultat ramane in
posesia proprietarului materiei prime, cu despagubirea celulilat
Situatia in care munca depusa este mai valoroasa decat material prima, bunul rezultat ramane in
posesia lucratorului cu despagubirea celulilat cu pretul materiei prime.
situatia in care lucratorul foloseste in parte materialul sau si in parte material strain, fara ca nici o
parte din materie sa nu isi fi pierdut cu totul finta. Daca materialele folosite nu se mai pot desparti
fara a fi vatamate, lucrul format revine ambilor proprietary, lucratorul in proportie cu valoarea muncii
sale si a materialului sau si celalat doar in proportie cu valoare materialului sau.

Confuziunea;
Obtinerea unui lucru nou din amestecul mai multor materii ( bunuri) care apartin mai multor
proprietari diferiti, fara a mai putea distinge partea fiecaruia( amestecul a 2 lichide). Daca despartirea
nu este posibila lucrul rezultat revine fiecarui proprietar in proportie cu catimea , calitatea si valoarea
materiilor care au fost folosite.

76. Uzucapiunea in reglementarea Codului civil de la 1864; Domenii de aplicare. Uzucapiunea este un
mod de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi reale cu privire la un lucru, prin posedarea
neintrerupta a acestui lucru in tot timpul fixat de lege.( 30, 20, 10 ani). Codul civil roman de la 1864
reglementeaza doua forme ale uzucapiunii:
una generala, de drept comun pentru implinirea careia nu este necesara decat o posesie obisnuita
exercitata pe durata a 30 de ani;
una speciala, pentru care termenul este redus la 10 pana la 20 de ani, avand in vedere calitatile cerute
posesiei, respectiv de a fi fost exercitata cu buna - credinta, in temeiul unui just titlu.

81. Uzucapiunea in regementarea Noului Cod civil . Uzucapiunea extratabulara.

Dreptul de proprietate asupra unui imobil si dezmembramintele sale pot fi inscrise in cartea funciara,
in temeiul uzucapiunii, in folosul celui care l-a posedat timp de 10 ani, daca:
proprietarul inscris in cartea funciara a decedat ori, dupa caz, si-a incetat existenta;
a fost inscrisa in cartea funciara declaratia de renuntare la proprietate;
imobilul nu era inscris in nicio carte funciara.

Uzucapiunea in regementarea Noului Cod civil . Uzucapiunea tabulara.

Drepturile celui care a fost inscris, fara cauza legitima, in cartea funciara, ca proprietar al unui imobil
sau titular al unui alt drept real, nu mai pot fi contestate cand cel inscris cu buna-credinta a posedat
imobilul timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere, daca posesia sa a fost
neviciata. Este suficient ca buna-credinta sa existe in momentul inregistrarii cererii de inscriere si in
momentul intrarii in posesie.

Uzucapiunea mobiliara
uzucapiunea mobiliara, in conditiile art. 939 C.civ. din 2009, poate fi invocata numai in cazul in care
posesia a inceput dupa intrarea in vigoare a Codului civil din 2009.

Actiunea in revendicare. Noiunea si caracterele juridice.

este un mijloc de aprare n justiie a dreptului de proprietate privat (art. 563 i urm. N. C.civ.) i a
dreptului de proprietate public (art. 865 alin. 3 N.C.civ.)
reprezint aciunea n justiie aflat la ndemna proprietarului bunului mpotriva posesorului sau
mpotriva altei persoane care deine bunul respectiv, fr drept.

Aciunea n revendicare. Condiiile de exercitare

cnd poate fi introdus aciunea n revendicare: aciunea n revendicare este imprescriptibil, adic
poate fi introdus oricnd, indiferent dac revendicarea privete un bun mobil sau un bun imobil, cu
excepia cazurilor n care prin lege se dispune altfel (spre exemplu, potrivit art. 937 alin. 1 N.C.civ.
bunul mobil pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bun-credin, dac aciunea este
intentat, sub sanciunea decderii, n termen de 3 ani de la data la care proprietarul a pierdut
stpnirea material a bunului)
cine poate introduce aciunea n revendicare: titularul dreptului de proprietate. Ca element de
noutate, spre deosebire de principiul unanimitii consacrat de vechea reglementare, n cazul
coproprietii (proprietii pe cote-pri), n orice aciune privitoare la coproprietate, inclusiv n cazul
aciunii n revendicare, fiecare coproprietar poate sta singur n justiie, indiferent de calitatea
procesual

Aciunea n revendicare imobiliar. Proba dreptului de proprietate

proba dreptului de proprietate: n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dovada dreptului de
proprietate se face cu extrasul de carte funciar

87.Actiunea in revendicate mobiliara.Prezumtia de proprietate

Aciunea n revendicare mobiliar poate fi intentat n

urmtoarele situaii:
revendicarea bunului mobil de la un posesor de
rea-credin ( ho, gsitor, ter dobnditor de rea-credin);
2. revendicarea bunului mobil de la un ter dobnditor, posesor de
bun-credin;
3. revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la terul
dobnditor de bun-credin;
4. revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la terul de
bun-credin, care l-a dobndit n anumite condiii.

Prezumia absolut de proprietate instituit de art. 1909

alin. 1 Cod civil
Potrivit prevederilor art. 1909 alin. 1 Cod civil lucrurile
mictoare se prescriu prin faptul posesiunii lor fr s fie trebuin de
vreo scurgere de timp.
Aceast regul a fost definit n literatura de specialitate n sensul
c posesia de bun credin n materia bunurilor mobile valoreaz titlu
de proprietate.152
Astfel, spre deosebire de revendicarea imobiliar n care posesia
instituie doar o prezumie relativ de proprietate, care poate fi rsturnat
prin proba contrarie, revendicarea bunurilor mobile, n majoritatea
cazurilor devine imposibil datorit prezumiei absolute de proprietate
pe care o confer posesia bunurilor mobile.

88.Efectele actiunii in revendicare

Dac aciunea n revendicare a fost admis, atunci instana de

judecat recunoate dreptul de proprietate reclamantului i pe cale de
consecin se produc urmtoarele efecte:
restituirea lucrului revendicat;
restituirea fructelor;
restituirea cheltuielilor necesare i utile efectuate de posesorul
prt cu lucrul pe care trebuie s-l restituie

89.Actiunea in granituire

Grniuirea este aciunea real prin care reclamantul solicit

instanei s determine, n contradictoriu cu prtul, prin semne
exterioare, ntinderea proprietilor prilor
Aciunea n grniuire prezint urmtoarele caractere juridice138:
aciune real, deoarece se ntemeiaz pe dreptul de proprietate
sau un alt drept real;
aciune petitorie, deoarece are ca scop delimitarea proprietii
limitrofe;
aciune imobiliar, pentru c prin aciunea n grniuire se apr
drepturi reale imobiliare;
imprescriptibil, caracter care decurge din faptul c este o
aciune real imobiliar;
declarativ de drepturi, ntruct tinde la reconstituirea limitelor
reale ntre proprietile nvecinate

90.Actiunea negatorie

Aciunea negatorie este acea aciune real prin care reclamantul

cere instanei de judecat s stabileasc c prtul nu are un anumit
drept real, dezmembrmnt al dreptului de proprietate (uz, uzufruct,
abitaie, servitute sau superficie) asupra bunului aflat n proprietatea sa
i, ca atare, s fie obligat s nceteze exercitarea sa nelegitim
Caractere juridice
Din definiia prezentat rezult c aciunea negatorie prezint
urmtoarele caractere juridice:
este o aciune real;
este o aciune petitorie;
este o aciune imprescriptibil extinctiv, dar prtul poate
invoca n aprarea sa dobndirea dezmembrmntului (dreptul de
superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitaie sau
dreptul de servitute) prin uzucapiune.

91.Actiunea confesorie

Aciunea confesorie este acea aciune real prin care reclamantul

cere instanei de judecat s stabileasc, prin hotrrea ce va
pronuna, c el este titularul unui drept real, dezmembrmnt al dreptului
de proprietate, uzufruct, uz, abitaie, servitute, superficie, asupra
bunului altuia, i s-l oblige pe prt, care poate fi proprietarul sau o
alt persoan, s-i permit exercitarea lui deplin i netulburat
Obiectul aciunii confesorii l constituie obligarea prtului la
recunoaterea existenei unui drept real, dezmembrmnt al dreptului de

proprietate asupra imobilului proprietatea altei persoane, precum i

obligarea prtului la respectarea acestui drept.
Caracterele juridice
Aciunea confesorie este o aciune real, petitorie, deoarece n
cadrul litigiului se analizeaz existena sau inexistena dreptului real al
reclamantului i ea poate fi exercitat n termen de 30 de ani

92. Fiducia: Noiunea, izvoarele si prile contractului de fiducie.

instituie nou introdus prin Codul Civil (articolele 773-791);
este operaiunea juridic prin care unul sau mai muli constituitori transfer drepturi reale, drepturi
de crean, garanii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente
ori viitoare, ctre unul sau mai muli fiduciari care le exercit cu un scop determinat, n folosul unuia
sau mai multor beneficiari.
fiducia este stabilit expres prin lege sau prin contract ncheiat n form autentic;
la ncetarea contractului, masa patrimonial se transfer la beneficiar sau, n lipsa acestuia, la
constituitor - contractul de fiducie este lovit de nulitate absolut dac prin el se realizeaz o
liberalitate indirect n folosul beneficiarului.
Prile contractului de fiducie:
constituitor poate fi orice persoan fizic sau juridic;
fiduciar numai instituiile de credit, societile de investiii i de administrare a investiiilor,
societile de servicii de investiii financiare, societile de asigurare i de reasigurare, notarii publici,
avocaii.
beneficiarul fiduciei poate fi constituitorul, fiduciarul sau o ter persoan.

93. Obligaiile fiduciarului

pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare,
fiduciarul rspunde numai cu celelalte drepturi cuprinse n patrimoniul su.

94. Administrarea bunurilor altuia: Noiunea si formele de administrare

Noul Cod Civil introduce, pentru prima dat n dreptul romnesc, i reglementri referitoare la
administrarea bunurilor altei persoane, prin transpunerea prevederilor cuprinse n Codul Civil din
Quebec. Astfel, n lipsa unor prevederi legale exprese sau a voinei prilor, instanele judectoreti
vor avea dreptul s analizeze condiiile n care are loc administrarea i s determine regimul juridic
aplicabil acesteia. Instanele judectoreti vor fi i cele care vor determina remuneraia la care
administratorul este ndreptit, n lipsa unei manifestri de voin n acest sens din partea
beneficiarului, ntinderea obligaiei de despgubire i de reparare a daunelor produse de ctre
administrator, precum i oportunitatea nlocuirii administratorului. Codul Civil reglementeaz dou
modaliti de administrare a bunurilor altuia: administrarea simpl, cnd administratorul trebuie s
acioneze n vederea conservrii bunurilor i astfel nct acestea s fie folosite pentru destinaia lor
obinuit, respectiv administrarea deplin, cnd administratorul, pe lng conservarea bunurilor ce i
sunt ncredinate, are i obligaia de a le exploata ntr-un mod profitabil beneficiarului, astfel nct s
asigure sporirea patrimoniului acestuia.

95. Sistemele de publicitate imobiliar

Sistemele de publicitate imobiliar care funcioneaz la noi n ar sunt:
Sistemul de publicitate al registrelor de transcripiuni, denumit i sistemul publicitii personale, ce
funcioneaz n Vechiul Regat;
Sistemul crilor funciare, denumit i sistemul publicitii reale, ce este aplicat n Transilvania, Banat i
Bucovina;
Crile de publicitate imobiliar, conform Legii nr. 242/1947 pentru transformarea crilor funciare
provizorii n cri de publicitate imobiliar, pentru unele localiti din fostul jude Ilfov unde s-au
executat lucrri complete de cadastru funciar;
Cri de eviden funciar n unele localiti din Transilvania n care crile funciare au fost distruse,
sustrase ori pirdute din cauza evenimentelor istorice;
Crile funciare centrale pentru cile ferate i canaluri.

96. Publicitatea imobiliar: Sistemul Registrelor de transcripiuni si inscripiuni

n ceea ce priveste felurile nregistrarii n sistemul de publicitate prin transcriptiuni si inscriptiuni,
acestea sunt transcrierea si nscrierea.
Registrul de transcriptiuni este acel registru n care se transcriu, adica se copiaza actele juridice prin
care se constituie si se transmit drepturi reale imobiliare: vnzare cumparare, donatie etc.

Registrul de inscriptiuni este acel registru n care se trec mentiuni cu privire la privilegii si ipoteci.

97. Sistemul de publicitate imobiliar reglementat de Legea nr.7/1996

Prin Legea nr. 7/1996 s-au pus bazele unui sistem real si unic de publicitate imobiliar pentru ntreaga
ar, menit s nlocuiasc cele trei sisteme de publicitate imobiliar aplicabile n dreptul romn
actual.innd seama de faptul c realizarea unui cadastru naional este o problem de viitor, lucrrile
cadastrale neputnd fi definitivate n acelasi timp n fiecare localitate sau jude, Legea nr. 7/1996
prevede n mod corespunztor, o extindere treptat si progresiv a noului sistem de publicitate bazat
pe crile funciare; legea dispune ntocmirea imediat a crilor funciare pentru ntreaga ar, cu
precizarea c este vorba de cri funciare care cuprind nscrieri cu caracter nedefinitiv, pn la
punerea n aplicarea a cadastrului n fiecare unitate administrativ - teritorial, comun, oras sau
municipiu.Legea nr. 7/1996 este structurat n trei titluri:
Titlul I Regimul general al cadastrului si publicitii imobiliare;
Titlul II Publicitatea imobiliar;
Titlul III Dispoziii tranzitorii, sanciuni si dispoziii finale.

98. Cartea funciar n reglementarea Noului Cod civil

Cele mai importante noutati aduse de noul Cod Civil sunt:
Conferirea de efect constitutiv de drepturi inscrierii in Cartea Funciara.
Aceasta modificare nu este de aplicabilitate imediata, deoarece art. 56 din Legea nr. 71/2011 prevede
ca efectul constitutiv al inscrierii de Carte Funciara (conform art. 557, alin.4; art. 565; art. 885, alin. 1
si art.n886) va fi aplicat numai dupa finalizarea lucrarilor de cadastru pentru fiecare unitate
administrativ-teritoriala si deschiderea, la cerere sau din oficiu, a cartilor funciare pentru imobilele
respective, in conformitate cu dispozitiile Legii nr.7/1996.
Exista insa doua conditii ca efectul constitutiv al inscrierii de Carte Funciara sa opereze:
- Lucrarile de cadastru la nivel de unitate administrativ-teritoriala sa fie finalizate;
- Pentru imobilele respective sa fi fost deschise la cerere sau din oficiu Carti Funciare conform Legii nr.
7/1996.
Codul civil nu prevede, insa, un termen de finalizare in privinta indeplinirii lucrarilor de cadastru la
nivelul unei unitati administrativ-teritoriale, fapt care amana cu mult in viitor aplicabilitatea
dispozitiilor si, respectiv, indeplinirea efectului constitutiv de drepturi prin inscrierea de Carte
Funciara.
Efectul achizitiv al inscrierii de Carte Funciara.
Publicitatea nu valideaza dreptul, actual sau faptul supus ori admis la publicitate, insa poate produce
efecte achizitive in favoarea tertilor dobanditori de buna-credinta, in cazurile expres prevazute de

lege (art. 20, alin. 3 Cod Civil).Totodata, oricine a dobandit cu buna-credinta vreun drept real inscris in
Cartea Funciara in temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului inscris in
folosul sau, chiar daca la cererea adevaratului titular, dreptul autorului sau este radiat din Cartea
Funciara (art. 901, alin.1 Cod Civil). Buna-credinta a celui inscris in Cartea Funciara trebuie sa existe in
momentul inregistrarii cererii de inscriere si in momentul intrarii in posesie. Cand cel inscris in Cartea
Funciara cu buna-credinta ca titular al unui drept real asupra unui imobil exercita o posesie neviciata
asupra imobilului timp de 5 ani dupa momentul inregistrarii cererii de inscriere in Cartea Funciara,
drepturile sale nu vor mai putea fi contestate, chiar si in cazul in care drepturile sale au fost inscrise
fara cauza legitima.

99. nscrierile n cartea funciar

Potrivit art. 28 alin. 4 din Legea nr. 7/1996, modificat prin Legea nr. 247/2005,
nscrierile n cartea funciar sunt de trei feluri:
intabularea, avnd ca obiect nscrierea definitiv a drepturilor reale;
nscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiia justificrii ulterioare;
notarea, avnd ca obiect nscrierea drepturilor personale, a actelor si faptelor juridice referitoare la
starea si capacitatea persoanelor, aciunilor si cilor de atac n justiie, precum si a msurilor de
indisponibilizare, n legtur cu imobilele din cartea funciar.

100. Aciunile de carte funciar

Aciunile de carte funciar sunt acele aciuni n justiie care au ca obiect nscrierile n cartea funciar.
Legea nr. 7/1996, modificat prin Legea nr. 247/2005, reglementeaz, cu privirela nscrierile de carte
funciar, dou aciuni n justiie:
aciunea n prestaie tabular;
aciunea n rectificarea nscrierilor n cartea funciar.